Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 344 din 23 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 344 din 23 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 344 din 23 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 979 din 5 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ticu Donciu în Dosarul nr. 434/189/2017 al Judecătoriei Bârlad şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.373D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că prevederile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale invocate, ele aplicându-se la fel persoanelor aflate în ipoteza normei juridice. Nu poate fi vorba de încălcarea dreptului de proprietate, atâta timp cât debitorul a încercat încălcarea dreptului de proprietate al creditorului prin neîndeplinirea obligaţiei sale de a restitui suma datorată. Dispoziţiile art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă reprezintă o noutate legislativă în plan procesual, dar aceleaşi principii au existat şi în vechea reglementare, respectiv art. 509 alin. (5) din vechiul Cod de procedură civilă. Chiar dacă nu există sinonimie perfectă a celor două categorii de reglementări, ele dispun în mod similar în privinţa modului de desfăşurare a licitaţiei. De altfel, rămâne cerinţa ca preţul să fie serios, ca o condiţie esenţială a procedurii de valorificare a bunului în cadrul executării silite.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 august 2017, pronunţată în Dosarul nr. 434/189/2017, Judecătoria Bârlad a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Ticu Donciu într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă încalcă drepturile debitorului, acesta nefiind în niciun caz pe o poziţie de egalitate cu creditorul, şi că există, astfel, o disproporţie între avantajul obţinut de către creditor şi dezavantajul apărut pentru debitor. Pe cale de consecinţă, se poate ajunge, astfel, la o situaţie foarte gravă pentru debitor, având în vedere faptul că, de cele mai multe ori, creanţele sunt cesionate către alte societăţi, pe sume foarte mici comparativ cu creditul acordat, iar societatea care execută silit imobiliar dobândeşte un avantaj foarte mare chiar prin vânzarea bunului la un preţ sub cel al valorii creanţei sau a garanţiei; însă, de partea cealaltă, debitorul este prejudiciat, întrucât există riscul ca prin vânzarea efectuată, să nu fie stinsă nici măcar creanţa. Se apreciază că se nesocoteşte principiul egalităţii în drepturi, existând un privilegiu nejustificat pentru creditor. Textul de lege ignoră faptul că creditorii beneficiază de o diminuare a riscurilor şi prin prisma fondului de garanţie bancară în situaţia creditelor neperformante, dar care au respectat întru totul condiţiile legale de acordare, recuperează 75% din suma împrumutată. Inechitatea este reprezentată şi prin prisma faptului că, prin pactul comisoriu de gradul IV, de care se prevalează societăţile bancare, creditul este considerat scadent anticipat, banca fiind obligată printr-un text imperativ de lege să prezinte o situaţie a soldului creditului acordat în vederea stabilirii creanţei certe, lichide şi exigibile. Se mai arată că dreptul de proprietate, chiar dacă este un drept real absolut, trebuie exercitat în limitele egale stabilite de legiuitor, apreciindu-se că pragul de 10.000 de lei instituit prin art. 813 alin. (5) din Codul de procedură civilă este unul derizoriu din perspectiva cuantumului valoric al unei locuinţe, fapt care îl expune pe debitor, prin prisma art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă, la o subevaluare a patrimoniului său în favoarea creditorului.
    6. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că textul legal criticat încalcă şi art. 47 din Constituţie, în contextul în care debitorul este exclus de la posibilitatea de a avea un trai decent pentru o datorie derizorie raportată la valoarea bunurilor imobile deţinute, în speţă, a apartamentului-locuinţă proprietate personală.
    7. Se mai arată că este normal ca orice cetăţean să îşi asume obligaţiile pecuniare contractate, fără însă ca acesta să fie expus printr-o favorizare efectivă a creditorului care nu ţine cont într-un mod echitabil nici de sumele plătite din credit, nici de faptul că beneficiază de încasarea unei asigurări pentru creditul neperformant, fapt care duce în mod evident la o îmbogăţire fără justă cauză pentru acesta din urmă, din cauza pârghiilor legale favorabil create de textele de lege invocate. Debitorul, din cauza textelor de lege criticate, este expus executării silite imobiliare, adică a imobilului locuinţă personală, deşi are şi alte bunuri executabile, precum veniturile salariale cu privire la care poprirea a continuat până la data la care instanţa a trimis suspendarea executării silite.
    8. Judecătoria Bârlad apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Raportat la egalitatea în drepturi, instanţa a reţinut că dispoziţiile legale contestate nu aduc nicio atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, dimpotrivă, se urmăreşte respectarea acestui principiu în ceea ce îi priveşte pe cei doi contractanţi din titlul executoriu.
    9. Referitor la dreptul de proprietate, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, dreptul de proprietate este garantat, proprietatea privată fiind ocrotită în mod egal de lege indiferent de titular, iar drepturile de creanţă sunt asimilate drepturilor de proprietate. Instanţa apreciază că executarea silită prin urmărirea silită imobiliară nu poate fi considerată o atingere a dreptului de proprietate privată, atât timp cât însuşi debitorul a încercat încălcarea dreptului de proprietate al creditoarei prin neîndeplinirea întocmai a obligaţiei sale de a restitui suma împrumutată. Referitor la nivelul de trai, instanţa a reţinut că acesta este garantat de stat prin asigurarea dreptului la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în instituţiile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, precum şi la măsuri de asistenţă socială, ceea ce nu poate fi pus în discuţie în speţă, când se urmăreşte executarea silită imobiliară ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor de plată a creditului contractat.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Se susţine că actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente. Procesul-verbal de licitaţie poate fi atacat, în termen de o lună de la data înscrierii adjudecării în cartea funciară, pe calea contestaţiei la executare, de către debitor sau de către terţul dobânditor, creditorii urmăritori şi de către oricare altă persoană interesată potrivit menţiunilor din cartea funciară [art. 849 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar, dacă instanţa admite contestaţia, executorul judecătoresc va continua urmărirea de la actul desfiinţat [art. 849 alin. (5) din Codul de procedură civilă]. Stabilirea pragului valoric privitor la preţul de pornire al licitaţiei şi a preţului minim la care poate fi adjudecat bunul imobil la licitaţie trebuie să ţină seama de necesitatea garantării unui just echilibru al drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor raportului de drept execuţional civil [realizarea integrală şi la timp a dreptului de creanţă al creditorului - art. 1.516 alin. (1) din noul Cod civil (Legea nr. 287/2009), respectiv evitarea unei urmăriri abuzive a bunurilor imobile ale debitorului], care este asigurat de actuala reglementare.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut: „(9) Dacă nici la a doua licitaţie imobilul nu a fost adjudecat, la cererea creditorului, executorul judecătoresc va putea stabili o nouă licitaţie, în condiţiile prevăzute la alin. (8). La termenul stabilit la alin. (8), licitaţia va începe de la preţul de 50% din preţul de pornire al primei licitaţii. Dacă nu se obţine acest preţ şi există cel puţin 2 licitatori, bunul va fi vândut, la acest termen, la cel mai mare preţ oferit, chiar dacă acesta din urmă este mai mic decât valoarea creanţei ori a garanţiei. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de pornire al acestei licitaţii. În conţinutul publicaţiei de vânzare întocmite pentru cel de-al treilea termen vor fi inserate, sub sancţiunea nulităţii, toate aceste menţiuni privind modul de stabilire a preţului de adjudecare a imobilului la al treilea termen.“
    15. În opinia autorului excepţiei, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent. Se mai invocă art. 25 privind nivelul de trai din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 132 din 7 martie 2019*), nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 509 alin. 5 din Codul de procedură civilă din 1865 care prevedeau o soluţie legislativă similară sunt constituţionale. Curtea a reţinut că susţinerile potrivit cărora creditorii îşi adjudecă aceste bunuri la un preţ foarte mic pentru că, fie folosesc interpuşi, fie instanţele acceptă rapoarte de evaluare neactualizate la data licitaţiei, ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească, fapt ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.
    *) Decizia nr. 132 din 7 martie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 14 octombrie 2019.

    17. Astfel, cu acel prilej, Curtea a constatat că susţinerea potrivit căreia legea instituie o discriminare prin faptul că debitorii nu îşi pot adjudeca bunul supus procedurii de licitare direct sau prin interpuşi este neîntemeiată. Legiuitorul a stabilit anumite reglementări cu caracter special în ceea ce priveşte participarea debitorului/creditorului la licitaţia propriu-zisă. Astfel, art. 843 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că debitorul nu poate licita nici personal, nici prin persoane interpuse, iar la art. 843 alin. (5) că, în toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii. Aceste dispoziţii au fost instituite pentru a preveni fraudarea intereselor debitorilor, respectiv ale creditorilor.
    18. Legiuitorul a prevăzut că nici creditorul nu îşi poate adjudeca bunul direct sau prin interpuşi la o valoare mai mică de 75% din valoarea bunului, protejând astfel interesele debitorului. În aceste condiţii, preţul oferit de creditorul adjudecatar trebuie să fie real şi serios, iar nu derizoriu, pentru că altfel s-ar ajunge la o deposedare abuzivă a debitorului.
    19. Însă situaţia debitorului urmărit este diferită atât de situaţia creditorului adjudecatar, cât şi de situaţia terţului adjudecatar. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut principiul conform căruia egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001, şi Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002).
    20. Debitorul este o persoană care nu şi-a respectat obligaţiile înscrise într-un titlu executoriu, iar legiuitorul a instituit dispoziţiile legale criticate în scopul satisfacerii interesului creditorului, dar şi cu respectarea, în limita posibilului, a intereselor debitorului urmărit.
    21. Pentru aceleaşi argumente, Curtea a remarcat că nu se poate constata nici încălcarea art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată din Constituţie.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în această decizie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, inclusiv prin raportarea la art. 47 din Constituţie privind dreptul la un nivel de trai decent.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ticu Donciu în Dosarul nr. 434/189/2017 al Judecătoriei Bârlad şi constată că prevederile art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Bârlad şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016