Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 343 din 9 iulie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 343 din 9 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 594 din 26 iunie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată din oficiu de Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.925/270/2017 al acestei instanţe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.208D/2029.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 21 martie 2024, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 25 aprilie 2024, când nu a fost posibilă constituirea completului care a participat la dezbateri, astfel că, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 28 mai 2024, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru data de 3 iunie 2024, când nu a fost posibilă constituirea completului care a participat la dezbateri, astfel că, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 9 iulie 2024, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.925/270/2017, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de instanţa de judecată din oficiu într-o cauză având ca obiect apelul formulat împotriva sentinţei prin care a fost admisă contestaţia la executarea silită pornită pentru o sumă aplicată cu titlu de amendă contravenţională pentru care contravenienta a achitat jumătate din minimul special al amenzii într-un termen al cărui calcul se face potrivit textului de lege criticat.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că modul de calcul al termenului de 48 de ore prevăzut în partea finală a textului de lege criticat - atunci când acest termen începe să curgă într-o zi nelucrătoare şi se împlineşte tot într-o zi nelucrătoare - aduce atingere art. 16 din Constituţie. Astfel, în speţă, procesul-verbal a fost comunicat contestatoarei într-o zi de vineri, iar termenul de 48 de ore a început să curgă de la miezul nopţii zilei următoare, respectiv sâmbătă, şi s-a sfârşit într-o zi de sărbătoare legală, duminică, prelungindu-se până la sfârşitul primei zile de lucru următoare, respectiv luni.
    5. Modalitatea de calcul prevăzută de textul de lege criticat în situaţia în care termenul începe şi se sfârşeşte într-o zi nelucrătoare ori în care serviciul este suspendat aduce atingere principiului egalităţii în drepturi. Persoanele aflate în ipoteza textului criticat au la dispoziţie doar o zi lucrătoare pentru a face demersurile necesare achitării a jumătate din minimul special al amenzii în raport cu persoanele care au la dispoziţie două zile lucrătoare pentru efectuarea acestor demersuri (incluzându-se aici procurarea sumei de bani necesare pentru achitarea amenzii, deplasarea la bancă/direcţia specializată din cadrul primăriei în vederea achitării cuantumului redus în timpul de lucru al acestor societăţi/instituţii, în condiţiile în care se presupune că persoanele sancţionate au şi alte activităţi prestabilite pe care trebuie să le îndeplinească în ziua/zilele respective, iar la instituţiile de plată este posibil ca plata să nu poată fi efectuată chiar în momentul prezentării din varii motive - număr mare de solicitanţi, defecţiuni tehnice ale sistemului informatic etc.).
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare a Curţii Constituţionale, prevederile art. 28 alin. (1) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, în forma în vigoare la data încheierii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Din motivarea excepţiei rezultă că instanţa care a ridicat-o se referă la art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în forma în vigoare la data încheierii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
    10. Curtea observă că textul de lege criticat a fost modificat prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, fără a păstra soluţia legislativă criticată.
    11. Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale.
    12. Textul de lege criticat avea următorul cuprins:
    - Art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001: „Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a contravenţiilor această posibilitate trebuie menţionată în mod expres. Termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare, iar termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.“

    13. În opinia instanţei care a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 27 iunie 2022, paragrafele 19, 20 şi 24, a caracterizat termenul de 48 de ore reglementat prin textul de lege criticat ca reprezentând „o măsură de favoare“ care are natura juridică a unui termen de decădere materială, concluzie care rezultă, de altfel, şi din literatura juridică de specialitate (a se vedea, cu titlu de exemplu, A.G. Dinescu, Legislaţia contravenţiilor. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, Editura Hamangiu 2016, pagina 243). De asemenea, Curtea a statuat că dreptul de a achita jumătate din minimul special al amenzii nu reprezintă o „sancţiune“ de natură să fie suspendată prin plângerea contravenţională, ci este un beneficiu acordat de legiuitor, pentru care este necesară şi manifestarea de voinţă a contravenientului.
    15. Acest beneficiu reprezintă „instituţia ablaţiunii“, respectiv o modalitate de stingere a răspunderii, prin facilitatea legală, recunoscută contravenientului, de a achita jumătate din minimul amenzii contravenţionale într-un termen scurt (a se vedea Decizia nr. 72 din 9 noiembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 25 ianuarie 2021).
    16. În ceea ce priveşte art. 16 alin. (1) din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).
    17. Tot potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014).
    18. Aplicând jurisprudenţa menţionată la cauza de faţă, Curtea observă că art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reglementează o modalitate de achitare a amenzii contravenţionale prin plata a jumătate din minimul acesteia într-un termen de 48 de ore. Diminuarea cuantumului amenzii de la suma acordată la jumătate din minimul acesteia este reglementată pentru toţi contravenienţii cu condiţia respectării termenului de decădere de 48 de ore în care plata trebuie făcută. De la regula generală potrivit căreia plata a jumătate din minimul amenzii trebuie făcută în termen de 48 de ore există o excepţie, cea prevăzută de art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, supus controlului în prezenta cauză, şi anume când termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat. În acest caz, termenul se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare, adică termenul de plată poate să fie mai scurt de 48 de ore, în funcţie de ziua şi ora comunicării procesului-verbal.
    19. Cu privire la această situaţie de excepţie, Curtea constată că legiuitorul a instituit un tratament egal pentru toţi contravenienţii, respectiv toţi beneficiază de un termen în care pot opta pentru plata a jumătate din minimul amenzii. Discriminarea contravenienţilor cărora li se împlineşte termenul de plată al amenzii într-o zi nelucrătoare s-ar fi produs dacă ar fi fost excluşi de la beneficiul dreptului. Or, aşa cum s-a arătat, legiuitorul a prelungit termenul de plată până la sfârşitul primei zile lucrătoare adoptând o normă specială pentru o situaţie specială.
    20. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul egalităţii nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părţilor, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părţi, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (a se vedea Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragraful 19, Decizia nr. 27 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 17 februarie 2016, paragraful 16, şi Decizia nr. 278 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 9 noiembrie 2017, paragraful 45).
    21. Aplicând aceste considerente la cauza de faţă, Curtea reţine că între cele două categorii de contravenienţi, respectiv cei cărora li se împlineşte termenul de plată a jumătate din minimul amenzii într-o zi lucrătoare şi cei cărora li se împlineşte termenul de plată într-o zi nelucrătoare, legiuitorul a asigurat o egalitate materială deoarece a acordat posibilitatea plăţii efective a jumătate din minimul amenzii până la sfârşitul primei zile lucrătoare pentru ultimul caz. Mai mult, o egalitate formală în sensul calculului strict al orelor de care efectiv pot beneficia contravenienţii şi egalizarea numărului acestora nu este posibilă deoarece intervalul de timp în care se poate plăti amenda fluctuează de la caz la caz, în funcţie de ora comunicării procesului-verbal.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, din oficiu, în Dosarul nr. 4.925/270/2017 al acestei instanţe şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) fraza a treia teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 iulie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina-Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016