Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 34 din 4 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 654 alin. (5) şi ale art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 34 din 4 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 654 alin. (5) şi ale art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 34 din 4 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 654 alin. (5) şi ale art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 546 din 25 iunie 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 654 alin. (5) şi ale art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Claudiu Liviu Stanciu în Dosarul nr. 47.825/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.607D/2017.
    2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, asistat de domnul avocat Gheorghe Piperea, cu împuternicirea avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent-şef referă asupra faptului că partea Societatea BRD - Groupe Société Générale - S.A. din Bucureşti a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că, în considerarea celor două textele legale criticate, creditorul poate solicita simultan şi succesiv executarea silită a aceluiaşi titlu executoriu. Se susţine că, în cauză, în condiţiile în care partea adversă a început o executare silită prin toate modalităţile de executare prevăzute de lege, a depus o cerere de suspendare a executării silite, însă între timp a fost formulată o a doua cerere de executare silită, situaţie în care s-a dispus conexarea celor două dosare de executare silită şi s-a format un singur dosar de executare. Totuşi, au fost plătite în acest răstimp două onorarii pentru executorul judecătoresc, iar costurile executării silite au crescut în mod exponenţial în sarcina debitorului. Se arată că legea este imprevizibilă, neclară şi face posibil abuzul din partea creditorului, ceea ce este contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că prevederile Codului de procedură civilă reglementează controlul instanţei judecătoreşti asupra desfăşurării executării silite şi, implicit, asupra activităţii executorului judecătoresc, astfel încât nu se poate reţine încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se mai arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată în raport cu celelalte texte constituţionale invocate. Totodată, se subliniază că soluţionarea aspectelor de interpretare şi aplicare a legii relevate în cauză nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 24 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 47.825/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 654 alin. 5) şi ale art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Claudiu Liviu Stanciu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare şi a unei cereri de suspendare a executării.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele legale criticate sunt lipsite de accesibilitate şi previzibilitate, deoarece nu este clar reglementată posibilitatea aceluiaşi executor judecătoresc de a înregistra şi deschide mai mult de un dosar de executare pentru acelaşi debit, la cererea aceluiaşi creditor. Se ajunge la executarea de două ori a aceluiaşi debit sau la executarea pentru o sumă mai mare decât debitul în sine, ceea ce demonstrează că textele criticate creează premisele unor interpretări subiective şi abuzuri. Lipsa de previzibilitate a textului criticat are drept consecinţă deschiderea mai multor dosare de executare silită în baza aceluiaşi titlu şi pentru recuperarea aceluiaşi debit, ceea ce poate duce şi la imposibilitatea debitorului de a acoperi costurile exagerate ale contestaţiilor la executare. Totodată, art. 666 din Codul de procedură civilă nu cuprinde reglementări care să permită respingerea cererilor de încuviinţare a executării silite împotriva debitorului, în baza aceluiaşi titlu şi pentru recuperarea aceleiaşi datorii. Se arată că numărul de dosare de executare este stabilit de executorul judecătoresc în mod arbitrar, în funcţie de interesele subiective ale creditorului. Totodată, prevederile criticate sunt şi discriminatorii, întrucât acelaşi act poate fi interpretat de un judecător al instanţei de executare ca fiind corespunzător, iar de un altul ca fiind defectuos.
    8. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că nicio normă juridică nu poate acoperi toate situaţiile de fapt ce se pot ivi în practică, ea răspunzând în genere unei realităţi sociale. Aceasta are un caracter impersonal, obligatoriu, general, tipic şi implică un raport intersubiectiv.
    9. Se arată că art. 654 alin. (5) din Codul de procedură civilă acoperă şi situaţia particulară în care un creditor formulează două cereri de executare silită împotriva unui debitor unic în temeiul unui titlu executoriu unic şi le înregistrează pe rolul aceluiaşi birou de executori judecătoreşti. Orice vătămare care s-ar produce debitorului prin urmărirea silită concomitentă în mai multe dosare de executare silită poate fi supusă controlului judecătoresc în temeiul art. 712 şi următoarele din Codul de procedură civilă. Se mai arată că norma criticată a fost edictată tocmai pentru evitarea tergiversării soluţionării de executare silită.
    10. Se susţine că art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă este previzibil şi clar. Astfel, odată încuviinţată executarea silită, executorul este obligat să procedeze la executarea silită a creanţei creditorului în fiecare dintre dosarele în care a obţinut încheierea de încuviinţare în modalităţile prevăzute de lege şi în privinţa cărora s-a dispus încuviinţarea executării silite. Orice vătămare care s-ar produce din aplicarea acestui text poate fi invocată pe calea contestaţiei la executare.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că examinarea dispoziţiilor legale criticate necesită şi recurgerea la o analiză sistematică, contextuală, neputându-se face abstracţie de ansamblul reglementărilor privitoare la principiile fundamentale ale executării silite, îndatoririle care revin executorului judecătoresc şi garanţiile procedurale aflate la dispoziţia participanţilor la executarea silită. Aceasta este guvernată de principiul legalităţii, efectuându-se cu respectarea dispoziţiilor legii, a drepturilor părţilor şi ale altor persoane interesate. Astfel, executorul judecătoresc este ţinut de respectarea principiului legalităţii pe tot parcursul executării silite şi trebuie să aibă un rol activ în cadrul acesteia.
    13. Se mai arată că veniturile şi bunurile debitorului pot fi supuse executării silite dacă, potrivit legii, sunt urmăribile şi numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor. Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente. Nesocotirea de către executorul judecătoresc a reglementărilor privitoare la procedura de executare silită poate fi remediată pe căile procedurale puse la dispoziţie de lege. Activitatea executorilor judecătoreşti este supusă controlului profesional, iar, în condiţiile legii, poate fi angajată răspunderea civilă sau de altă natură juridică a executorului judecătoresc. Se mai subliniază că noul cod de procedură civilă consacră, în premieră, reglementări privind rolul statului în executarea silită, concretizând principiul dreptului la un proces echitabil în termen optim şi previzibil în faza executării silite.
    14. Se menţionează că obligaţiile stabilite printr-o hotărâre judecătorească se aduc la îndeplinire de bunăvoie sau prin executare silită şi că aceasta din urmă are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare. Formele sau modalităţile de executare silită sunt enumerate cu caracter exemplificativ prin art. 624 din Codul de procedură civilă.
    15. Se susţine că art. 654 din Cod instituie reglementări privind competenţa executorului judecătoresc şi conexarea executării silite în ipoteza în care se urmăresc aceleaşi bunuri. Instituţia conexării dosarelor aflate pe rolul aceluiaşi executor judecătoresc nu a fost reglementată de Codul de procedură civilă din 1865, deoarece aceasta este aproape exclusă, registrele şi evidenţele biroului executorului judecătoresc având rolul de a evita o dublă înregistrare a dosarelor de executare silită. În doctrină s-a arătat că aceste dispoziţii ar privi, în mod obişnuit, cazul în care doi sau mai mulţi creditori pornesc în mod distinct executări silite împotriva aceluiaşi debitor, la acelaşi executor judecătoresc şi cu privire la aceleaşi bunuri. Se mai arată că, potrivit art. 643 din Cod, dacă s-a desfiinţat titlul executoriu, toate actele de executare efectuate în baza acestuia sunt desfiinţate de drept, dacă prin lege nu se prevede altfel, în acest caz, fiind aplicabile dispoziţiile privitoare la întoarcerea executării. Se precizează că desfiinţarea titlului executoriu are drept consecinţă lipsirea de suport juridic a actelor de executare efectuate în temeiul şi în vederea aducerii la îndeplinire, iar mijloacele procedurale prin care se poate obţine desfiinţarea titlului executoriu sunt apelul, recursul, contestaţia în anulare, revizuirea şi contestaţia la executare.
    16. Se arată că, potrivit art. 666 alin. (4) din Cod, încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate. Acest text legal a identificat soluţii raţionale pentru a evita necesitatea unor noi sesizări ale instanţei de executare, făcând posibilă astfel soluţionarea cu celeritate a procedurilor de executare şi valorificarea rapidă a dreptului recunoscut printr-un titlu executoriu.
    17. Cu privire la cerinţele de calitate a legii este citată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 189 din 2 martie 2006, nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi nr. 348 din 17 iunie 2014, precum şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 7 iunie 2012, pronunţată în Cauza Centro Europa 7 - S.R.L. şi Di Stefano împotriva Italiei, paragrafele 141-143.
    18. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale. Se menţionează că art. 654 din Codul de procedură civilă impune o soluţie raţională pentru a evita situaţia existenţei mai multor executări silite pornite de executori judecătoreşti diferiţi, cu privire la aceleaşi bunuri, aspect care impune conexarea executărilor şi realizarea acestora de către un singur executor judecătoresc. Textul legal vizează urmărirea silită şi executarea silită directă a bunurilor, indiferent dacă proprietarul acestora este urmărit ca debitor, ca terţ garant ori în ambele calităţi. Conexarea poate fi solicitată de către orice persoană interesată şi de către oricare dintre executori printr-o cerere, care se depune la instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare. În procedura de executare silită, creditorul va putea cere executorului să recurgă simultan sau succesiv la toate modalităţile de executare prevăzute de lege, însă, cu toate acestea, dacă instanţa a încuviinţat o anumită modalitate de executare, executorul nu va putea recurge la altă modalitate de executare. În consecinţă, se consideră că prevederile legale criticate nu sunt lipsite de claritate, fiind, de asemenea, conforme principiului legalităţii. Se subliniază că din art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu poate rezulta o manieră abuzivă a judecătorului în soluţionarea litigiului care are ca obiect conexarea unor dosare de executare întocmite împotriva aceluiaşi debitor.
    19. Se mai indică faptul că, din excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum aceasta a fost motivată, rezultă mai degrabă faptul că aspectele învederate ţin de modul de aplicare a prevederilor criticate în cauza concretă dedusă judecăţii. Însă, interpretarea unei legi şi aplicarea asupra unor cazuri certe reprezintă competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti, singura competentă să decidă cu privire la sensul, înţelesul şi modul de aplicare a normelor criticate la situaţia de speţă.
    20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 654 alin. (5) şi ale art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care au următorul conţinut:
    - Art. 654 alin. (5) din Codul de procedură civilă: „(5) În cazul executărilor silite aflate pe rolul aceluiaşi executor, conexarea se va dispune de executor, prin încheiere dată cu citarea părţilor, dispoziţiile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.“;
    – Art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviinţarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate“.

    23. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legilor şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acestea se interpretează, potrivit art. 11 alin. (1) şi art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că motivarea acesteia porneşte de la premisa potrivit căreia instanţa de executare a încuviinţat executarea silită cu privire la două cereri de încuviinţare formulate de un executor judecătoresc, prima dată prin toate formele de executare prevăzute de lege şi a doua oară prin executare silită imobiliară, în ambele cazuri cererea având la bază acelaşi titlu executoriu, reprezentat de un contract de credit. În această situaţie, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, debitor supus executării silite, ulterior conexării de către executorul judecătoresc a celor două cereri, a formulat excepţia de neconstituţionalitate analizată în sensul că nu este clar reglementată nici posibilitatea aceluiaşi executor judecătoresc de a înregistra şi deschide mai mult de un dosar de executare pentru acelaşi debit, la cererea aceluiaşi creditor, şi nici competenţa instanţei de executare de a respinge cererile de încuviinţare a executării silite astfel formulate.
    25. Curtea reţine că, în cauză, se pune o problemă de aplicare şi interpretare a legii, întrucât executorul judecătoresc, primind cea de-a doua cerere de executare silită, avea obligaţia ca, de îndată, să dispună înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare sau, după caz, să refuze motivat deschiderea procedurii de executare [art. 665 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Încheierea se comunică de îndată creditorului, iar în cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii la instanţa de executare [art. 665 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. Totodată, chiar încuviinţată executarea silită, debitorul poate formula contestaţie la executare, în acest sens art. 712 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevăzând că „De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale“.
    26. Soluţionarea condiţiilor şi modului concret în care s-a pornit executarea silită, s-a încuviinţat executarea silită şi s-a dispus conexarea dosarelor de executare silită excedează competenţei Curţii Constituţionale, revenind instanţelor judecătoreşti competente să se pronunţe asupra acestora, conform art. 126 alin. (1) din Constituţie.
    27. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că interpretarea şi aplicarea legii vizează identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie [a se vedea şi Decizia nr. 218 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 24 iulie 2019, paragraful 25].
    28. Având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare şi aplicare a legii, soluţionarea acesteia excedează competenţei sale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare şi aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă prin prisma art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 654 alin. (5) şi ale art. 666 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Claudiu Liviu Stanciu în Dosarul nr. 47.825/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Benke Károly


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016