Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 34 din 23 februarie 2026  referitoare la modul de interpretare a art. 53 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 34 din 23 februarie 2026 referitoare la modul de interpretare a art. 53 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 253 din 31 martie 2026
    Dosar nr. 132/1/2026

┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele │
│ │completului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag │I civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana │- preşedintele Secţiei │
│Surdu │a II-a civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la Secţia I│
│Drăghici │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ileana │- judecător la Secţia I│
│Ruxandra │civilă │
│Tirică │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia │- judecător la Secţia I│
│Băldean │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala │- judecător la Secţia I│
│Cristescu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia a│
│Florentina │II-a civilă │
│Duminecă │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cosmin Horia │- judecător la Secţia a│
│Mihăianu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole │- judecător la Secţia a│
│ │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Monica │- judecător la Secţia a│
│Ruxandra Duţă │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa │- judecător la Secţia a│
│ │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alexandru │- judecător la Secţia │
│Răzvan George │de contencios │
│Popescu │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina │- judecător la Secţia │
│Ardeleanu │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Claudiu Iulian│- judecător la Secţia │
│Răpeanu │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Ionel Florea │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Maria Violeta │- judecător la Secţia │
│Chiriac │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘


    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 132/1/2026, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în Dosarul nr. 517/93/2020*.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, reclamanta formulând un punct de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 22 octombrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 517/93/2020*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Modul de interpretare a art. 53 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, în sensul lămuririi conţinutului noţiunii de „boală profesională“ prevăzute de dispoziţia legală menţionată.


    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    8. Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România (Legea nr. 223/2007)
    "ART. 53
    În cazul pierderii capacităţii/aptitudinii medicale de zbor, necesară desfăşurării activităţii aeronautice specifice categoriei, ca urmare a unui eveniment de aviaţie, unei boli profesionale sau unei afecţiuni medicale dobândite în urma exercitării funcţiei respective, personalul aeronautic civil navigant profesionist beneficiază:
    a) pe timpul recuperării capacităţii de zbor:
    1. de asistenţă medicală, tratamente medicale şi medicamentele necesare, în mod gratuit, prin grija angajatorului;
    2. de toate drepturile salariale prevăzute pentru categoria respectivă de personal aeronautic civil navigant profesionist aflat în activitate, acordate de către angajator, până la stabilirea definitivă a situaţiei sale medicale, fără a se putea depăşi durata de 2 ani;
    b) în cazul pierderii definitive a capacităţii/aptitudinii medicale de zbor, de o compensaţie bănească acordată lunar până la pensionare, care să acopere diferenţa dintre media veniturilor realizate în ultimele 3 luni de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist şi venitul lunar obţinut ca urmare a imposibilităţii continuării activităţii de zbor, aceasta fiind suportată de către angajator."


    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    9. Prin cererea de chemare în judecată introdusă pe rolul Tribunalului Ilfov în Dosarul nr. 517/93/2020*, astfel cum a fost modificată la 24 septembrie 2020, reclamanta M.S.I. a solicitat, în principal, să se constate, în contradictoriu cu pârâtele Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom - S.A. (TAROM - S.A.) şi Direcţia de Sănătate Publică Ilfov, ulterior încetării raporturilor de muncă, caracterul de „boală profesională“ al afecţiunilor medicale dobândite de reclamantă pe parcursul derulării raporturilor de muncă cu pârâta TAROM - S.A., precum şi obligarea pârâtei la plata drepturilor băneşti prevăzute de art. 53 lit. b) din Legea nr. 223/2007 pentru pierderea capacitaţii şi aptitudinii medicale de zbor ca urmare a unei boli profesionale, începând cu data pierderii definitive a licenţei de zbor, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală.
    10. În motivare, reclamanta a arătat că a fost angajată a TAROM - S.A. din anul 1992, iar din anul 1994 a îndeplinit funcţia de însoţitor de zbor în cadrul aceleiaşi companii. În luna ianuarie 2015, în urma controlului medical, a fost declarată „inapt zbor“, ceea ce a atras pierderea licenţei de zbor şi, în consecinţă, imposibilitatea de a face parte în continuare din personalul aeronavigant pe postul de însoţitor de zbor, fiind înştiinţată că a pierdut definitiv privilegiile conferite de atestatul de echipaj de cabină.
    11. Angajatorul TAROM - S.A. a refuzat să plătească compensaţia prevăzută de art. 53 lit. b) din Legea nr. 223/2007, cu motivaţia că ar fi datorat compensaţia dacă afecţiunile medicale care au condus la inaptitudinea reclamantei ar fi fost boală profesională.
    12. A mai menţionat că între reclamantă şi angajator a avut loc un litigiu (Dosarul nr. 1.796/93/2016) care a vizat obligarea TAROM - S.A. la plata compensaţiei băneşti datorate pentru pierderea capacităţii/aptitudinii medicale de zbor „ca urmare a unei afecţiuni medicale dobândite în urma exercitării funcţiei respective“, litigiu care s-a soluţionat în defavoarea reclamantei.
    13. La termenul de judecată din 12 septembrie 2024, instanţa a pus în discuţia părţilor sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    14. Instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    15. Părţile nu au exprimat puncte de vedere cu privire la sesizarea instanţei supreme, dar în şedinţa publică din 12 septembrie 2024 au precizat că lasă la latitudinea instanţei sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea chestiunii de drept expuse la pct. 7 din prezenta decizie.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    16. Completul care a formulat sesizarea nu a prezentat punctul său de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept expuse la pct. 7 din prezenta decizie.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    17. În raport cu întrebarea cu care a fost sesizată instanţa supremă în prezentul dosar nu a fost necesară consultarea jurisprudenţei instanţelor naţionale.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    18. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul exercitării controlului de constituţionalitate.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    19. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu a fost identificată jurisprudenţă relevantă.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    20. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    21. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condiţiilor speciale instituite prin art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanţei de urgenţă la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărei dispoziţii arată că se completează.
    22. În lumina acestor dispoziţii legale, condiţiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente:
    - existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    – sesizarea să privească o chestiune de drept;
    – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    23. Se constată că, spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura instituită de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de către completele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă sau în calea de atac, fiind astfel eliminată condiţia sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    24. Totodată, completul de judecată care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are obligaţia să se conformeze cerinţelor instituite prin art. 520 din Codul de procedură civilă, respectiv: „Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor.“
    25. Altfel spus, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susţin admisibilitatea sesizării, în raport cu prevederile art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, alături de punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor.
    26. Procedând la verificarea îndeplinirii condiţiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3), respectiv art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care a fost formulată prezenta sesizare are ca obiect obligarea Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române Tarom - S.A. la plata compensaţiei prevăzute de art. 53 lit. b) din Legea nr. 223/2007 pentru pierderea capacitaţii şi aptitudinii medicale de zbor ca urmare a unei boli profesionale, începând cu data pierderii definitive a licenţei de zbor, actualizată cu rata inflaţiei şi dobânda legală.
    27. Aşa cum se menţionează în cuprinsul încheierii de sesizare, reclamanta din cauză este fostă angajată a companiei TAROM - S.A., înfiinţată prin Ordonanţa Guvernului nr. 45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale „Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM“ - S.A. (Ordonanţa nr. 45/1997) ca societate comercială pe acţiuni, cu capital majoritar de stat, ce are ca obiect principal de activitate executarea de transporturi aeriene interne şi internaţionale, de călători, de bagaje, de mărfuri şi poştă, prin curse regulate şi charter, precum şi prestaţii legate de transportul aerian, respectiv comercializarea în regim duty-free, handling, catering, transport terestru în continuarea transportului aerian şi alte activităţi stabilite prin statutul societăţii, şi se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor.
    28. Potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 31/1990), ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011), ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi supravegherea în interes public a profesiei contabile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 278/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Statutului Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Române - TAROM - S.A., adoptat prin Hotărârea adunării extraordinare a acţionarilor nr. 5 din 4 aprilie 2025 (Statutul TAROM - S.A.), şi înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la 29 aprilie 2025, aceasta din urmă este o persoană juridică constituită sub forma societăţii pe acţiuni, ca întreprindere publică, în sensul art. 2 pct. 2 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, societate la care statul român este acţionar majoritar, interesele sale în adunarea generală a acţionarilor fiind reprezentate prin Ministerul Transporturilor.
    29. Art. 2^3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 prevede că: „(1) Întreprinderile publice îndeplinesc activităţi economice şi/sau obligaţii de serviciu public.“
    30. Potrivit art. 43 din Statutul TAROM - S.A., „Pentru îndeplinirea obiectului de activitate şi în conformitate cu atribuţiile stabilite, Compania utilizează venituri, constituite conform legii, provenite din surse proprii, sume alocate de la bugetul de stat, credite bancare, credite externe contractate sau garantate de stat, acordate cu respectarea regulamentelor comunitare privind concurenţa, fonduri externe nerambursabile, acordate în condiţiile legii, precum şi forme legale de participare a capitalului privat şi alte surse legal constituite“.
    31. De asemenea, conform prevederilor art. 39 alin. (4) din Statutul TAROM - S.A., „Drepturile de salarizare şi celelalte drepturi de personal se stabilesc, în conformitate cu prevederile legale, prin contractul colectiv şi individual de muncă sau de către consiliul de administraţie pentru personalul numit de acesta“.
    32. Se observă aşadar că, deşi pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi salariale, litigiul dedus judecăţii nu se circumscrie obiectului specific prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât nu se verifică cerinţa stabilită de instanţa de trimitere, respectiv împrejurarea ca drepturile ale căror stabilire şi achitare reclamanta le solicită să se realizeze din fonduri publice.
    33. Mai precis, rezultă, potrivit situaţiei juridice relevate de actele normative menţionate anterior, că drepturile de salarizare ale personalului din cadrul TAROM - S.A. sunt stabilite prin contractul colectiv şi individual de muncă, cu respectarea cerinţelor minimale ale legii, iar nu prin lege.
    34. Astfel, deşi pretenţiile deduse judecăţii instanţei de trimitere se circumscriu unor drepturi salariale, personalul TAROM - S.A. nu este plătit din fonduri publice, în baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017). Ca atare, litigiile privind salarizarea acestei categorii de personal nu intră în domeniul de aplicare a art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    35. Astfel, anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, numerotate de la I la IX, indică personalul plătit din fonduri publice a cărui salarizare o reglementează în mod unitar; au fost create, astfel, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaţionale de funcţii bugetare [„Învăţământ“ (anexa nr. I), „Sănătate şi asistenţă socială“ (anexa nr. II), „Cultură“ (anexa nr. III), „Diplomaţie“ (anexa nr. IV), „Justiţie“ şi Curtea Constituţională (anexa nr. V), „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ (anexa nr. VI), „Administraţie“ (anexa nr. VIII) şi funcţiile de demnitate publică (anexa nr. IX)]. Anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 cuprinde reglementări specifice personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului.
    36. În dosarul aflat pe rolul instanţei de sesizare, reclamanta a ocupat în perioada 1994-2015 postul de însoţitor de zbor în cadrul TAROM - S.A., această funcţie neîncadrându-se în niciuna dintre familiile ocupaţionale enumerate mai sus.
    37. Faţă de toate aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, coroborat cu art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în Dosarul nr. 517/93/2020* privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Modul de interpretare a art. 53 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, în sensul lămuririi conţinutului noţiunii de „boală profesională“ prevăzute de dispoziţia legală menţionată.
    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 februarie 2026.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca Emilia Leote


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016