Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 339 din 23 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 339 din 23 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 586 din 17 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (2) raportate la cele ale art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lucian Mihai în Dosarul nr. 44.197/4/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.713D/2017.
    2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, cauza fiind amânată din şedinţa publică din data de 16 aprilie 2019, când Curtea a încuviinţat cererea autorului excepţiei de neconstituţionalitate de acordare a unui nou termen de judecată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care apreciază că este necesar să prezinte informaţii referitoare la cadrul procesual în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, astfel încât Curtea să cunoască motivele invocării acesteia. În esenţă, arată că a formulat contestaţie împotriva executării silite a unui proces-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională, acţiunea fiind înaintată instanţei de judecată, atât pe fax, cât şi prin poştă, iar, ca urmare a acestei comunicări, pe rolul instanţei de judecată au fost constituite, din eroare, două dosare. Precizează că pentru această situaţie există reglementate norme pe care însă nici personalul auxiliar şi nici judecătorii cărora le-au fost repartizate cauzele nu le-au urmat. Consecinţa acestui fapt a fost că, în lipsa oricărui contact cu instanţa de judecată în faza regularizării cererii, a primit două rânduri de comunicări din partea instanţei de judecată şi a plătit de două ori taxa judiciară de timbru, cauţiunea şi alte taxe aferente desfăşurării procesului. Menţionează că nu a invocat excepţia de neconstituţionalitate pentru a-şi rezolva problema patrimonială, ci pentru că instanţa constituţională poate contribui la evitarea pe viitor a unor astfel de situaţii în care se poate afla orice alt cetăţean. În continuare arată că în derularea acestei proceduri paralele a efectuat cheltuieli în ambele dosare, că instanţa de judecată a ignorat corespondenţa sa prin care a semnalat că au fost formate două dosare, iar în primul dosar i s-a admis acţiunea, mai puţin cererea referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată, iar în cel de-al doilea dosar i-a fost respinsă cererea ca urmare a admiterii excepţiei autorităţii de lucru judecat, cu consecinţa neacordării cheltuielilor de judecată. În primul dosar, ca urmare a admiterii căii de atac a apelului, i-au fost acordate cheltuielile de judecată. În această situaţie, a apreciat să exercite calea de atac a revizuirii, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, a hotărârii pronunţate în cel de-al doilea dosar care s-a întemeiat pe hotărârea pronunţată în primul dosar, hotărâri care sunt contradictorii. Însă instanţa de judecată a respins cererea de revizuire, întrucât hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac nu a fost pronunţată asupra fondului. Nu poate uza nici de motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, întrucât acest text nu este aplicabil în situaţia în care cel de-al doilea dosar sa soluţionat având în vedere autoritatea de lucru judecat. Aşadar, în acest context nu există reglementat un cadru procesual al exercitării căii de atac a revizuirii şi, prin urmare, se află în imposibilitatea recuperării cheltuielilor de judecată efectuate în cel de-al doilea dosar, constituit din eroare.
    5. În continuare arată că, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie, România este stat de drept în care demnitatea omului şi dreptatea reprezintă valori supreme. Astfel, deşi are dreptate, nu îşi poate recupera cheltuielile de judecată, deoarece nu are mecanismele procesuale necesare obţinerii dreptăţii. În acest context, Curtea Constituţională poate identifica mijloacele prin care să impună organizarea legislaţiei procesual civile. Susţine că dispoziţiile legale criticate îi încalcă accesul liber la justiţie pentru a rezolva această nedreptate şi nu se află în situaţie de egalitate cu alte persoane care pot invoca reglementările din procedura civilă cu privire la revizuire pentru a obţine dreptate. Depune note scrise.
    6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie sau egalitatea în drepturi. Competenţa instanţelor de judecată şi procedura în faţa acestora sunt prevăzute de lege, iar legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură în considerarea unor situaţii deosebite. Astfel, este justificată opţiunea legiuitorului atât timp cât prin hotărârea supusă revizuirii nu a fost analizat fondul pretenţiilor deduse judecăţii, instanţa pronunţându-se doar în baza unei excepţii procesuale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 10 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 44.197/4/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (2) raportate la cele ale art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lucian Mihai într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire introdusă cu privire la o sentinţă civilă prin care s-a respins contestaţia la executare ca urmare a admiterii excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocată, din oficiu, de instanţa de judecată.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în măsura în care consacră caracterul inadmisibil al revizuirii unei hotărâri judecătoreşti definitive întemeiate pe autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare, care ulterior s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat. Prin dispoziţia legală criticată se creează o discriminare nejustificată între cetăţenii care solicită, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, revizuirea unei hotărâri definitive întemeiate pe o altă hotărâre definitivă, între timp casată, anulată sau schimbată - după cum hotărârea anterioară are sau nu are autoritate de lucru judecat asupra hotărârii a cărei revizuire se cere.
    9. De asemenea, dispoziţiile legale criticate restricţionează accesul liber la justiţie persoanelor care fac dovada că au interesul legitim de a înlătura o hotărâre definitivă întemeiată pe o hotărâre definitivă anterioară, care între timp s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat.
    10. Se mai arată că dacă pct. 8 al art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu permite revizuirea unei hotărâri decât dacă autoritatea de lucru judecat a hotărârii potrivnice anterioare nu a fost invocată ori discutată cu prilejul emiterii hotărârii la a cărei revizuire se tinde, normal ar fi ca legiuitorul să permită totuşi revizuirea unei astfel de hotărâri definitive în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 6 din cod.
    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 509 alin. (2) raportate la cele ale art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al acesteia dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...] 6. s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;“.
    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că revizuirea este o cale de atac de retractare, nedevolutivă şi care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce priveşte categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătoreşti prin care instanţele judecătoreşti s-au pronunţat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, şi nu în baza unei excepţii care, odată admisă, face de prisos analiza fondului. Astfel, obiectul revizuirii îl constituie hotărârile pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul. Motivele revizuirii sunt limitate la cele prevăzute la art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Cu titlu de excepţie şi pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din Codul de procedură civilă, pot face obiect al revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.
    19. Referitor la motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acesta are în vedere cazul în care hotărârea ulterior casată, anulată ori schimbată a fost determinantă pentru pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se cere. Aceste dispoziţii legale sunt considerate, în prezenta cauză, a fi contrare Constituţiei, întrucât nu permit revizuirea unei hotărâri judecătoreşti întemeiate pe autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare care ulterior s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat, având în vedere că nu evocă fondul.
    20. Opţiunea legiuitorului pentru limitarea exercitării căii de atac a revizuirii întemeiate pe motivul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă la hotărâri care sunt pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul este justificată din perspectiva faptului că retractarea hotărârii atacate pe calea revizuirii este necesară atâta vreme cât nu mai există nicio legătură intrinsecă între cele două hotărâri, cea de-a doua fiind lipsită de temeiul şi raţionamentul care au stat la baza pronunţării sale. Astfel, apare ca o consecinţă logică revizuirea unei hotărâri care este pronunţată asupra fondului, întrucât dezlegarea dată prin hotărârea a cărei revizuire se cere nu se mai poate raporta la hotărârea care a determinat pronunţarea sa, pierzându-şi propria identitate şi legitimitate de care se bucură hotărârile judecătoreşti.
    21. Din situaţia concretă a cadrului procesual în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă atât din actele dosarului, cât şi din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, reiese faptul că instanţa de judecată care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere nu a judecat în fond cauza pe baza dezlegării date prin hotărârea anterior pronunţată, ci a respins acţiunea în baza admiterii excepţiei autorităţii de lucru judecat. În lipsa exercitării altor apărări, instanţa de judecată a admis această excepţie, având în vedere că un proces odată judecat, între aceleaşi părţi, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, nu poate fi reluat, asigurându-se prin aceasta stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice.
    22. Autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti reprezintă un element component al principiului securităţii raporturilor juridice, principiu care derivă, în mod implicit, din dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie în componenta sa referitoare la statul de drept. De aceea, repunerea în discuţie a autorităţii de lucru judecat poate fi realizată doar în anumite condiţii strict şi limitativ reglementate prin lege prin intermediul unor căi de atac care să reflecte caracterul extraordinar al procedurii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 339 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 27 octombrie 2016, paragraful 21). Excepţia autorităţii de lucru judecat reglementată de art. 432 din Codul de procedură civilă este o excepţie de fond care vizează lipsa dreptului la acţiune şi are un caracter peremptoriu, întrucât admiterea sa are ca efect imposibilitatea instanţei de a mai soluţiona pe fond litigiul în care se invocă.
    23. Prin urmare, nu se poate accepta caracterul admisibil al unei cereri de revizuire a unei hotărâri, care nu evocă fondul, pentru motivul arătat mai sus, întrucât în ipoteza cererii de revizuire hotărârea astfel pronunţată nu ar produce niciun efect cu privire la hotărârea prin care s-a admis excepţia autorităţii lucrului judecat, indiferent dacă hotărârea care constituie autoritate de lucru judecat a fost casată, anulată ori schimbată. Mai mult, în cauza de faţă, hotărârea care constituie autoritatea de lucru judecat a fost schimbată numai sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată, aspect care nu are nicio relevanţă asupra hotărârii a cărei revizuire se cere. Cheltuielile de judecată sunt acelea efectuate pentru derularea litigiului principal, aflat pe rolul instanţei, acordarea acestora depinzând de rezultatul capătului de cerere principal. Acest aspect este consacrat în art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care dispune că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
    24. Aşadar, având în vedere cele de mai sus, Curtea nu poate reţine critica privind încălcarea accesului liber la justiţie, întrucât, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, acesta nu presupune accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac (a se vedea în acest sens Decizia nr. 416 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 28 septembrie 2017, paragraful 19, sau Decizia nr. 76 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 12 aprilie 2013).
    25. Totodată, nu poate fi reţinută nici încălcarea principiului egalităţii în drepturi, de vreme ce părţile se află în situaţii juridice diferite determinate de modul în care a fost soluţionată cauza, respectiv printr-o hotărâre care a evocat sau nu fondul (a se vedea în acest sens Decizia nr. 437 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 august 2011, sau Decizia nr. 258 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008).
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Mihai în Dosarul nr. 44.197/4/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice