Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 338 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 338 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1 din 5 ianuarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Georgian Stan şi Ilie Miklea Stan în Dosarul nr. 44.236/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.056D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care, invocând Decizia nr. 300 din 18 iunie 2024, Decizia nr. 311 din 19 mai 2022 şi Decizia nr. 437 din 6 octombrie 2022, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Decizia nr. 634 din 9 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 44.236/3/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Georgian Stan şi Ilie Miklea Stan. Instanţa de contencios constituţional a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat de către autorii excepţiei împotriva încheierii Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia anterior precizată. Excepţia a fost ridicată într-o cauză penală aflată în etapa procesuală a apelului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia apreciază că dispoziţiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală prevăd limitativ situaţiile în care instanţa poate dispune desfiinţarea sentinţei apelate, urmată de rejudecarea cauzei de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată. Printre acestea se regăseşte şi situaţia privind lipsa unei părţi nelegal citate, dacă acest motiv de apel a fost invocat de „acea parte“. Această situaţie creează o discriminare vădită între situaţiile procesuale ale unor persoane cu aceleaşi interese, inculpatul şi partea responsabilă civilmente având în mod vădit aceleaşi interese din perspectiva laturii civile. Reglementarea criticată este deficitară şi nu acoperă situaţia în care, din diverse motive, titularul căii de atac, adică partea nelegal citată la instanţa de fond, nu uzează de motivul de apel destinat ei, situaţie ce se repercutează asupra intereselor procesuale legitime ale celorlalţi participanţi la proces. Susţine că textul criticat este neconstituţional, încălcând dreptul la un proces echitabil, deoarece limitează dreptul de a exercita calea de atac a apelului pentru motivul anterior precizat doar în ceea ce priveşte partea nelegal citată.
    6. Deşi legiuitorul a acceptat nevoia satisfacerii procesuale a drepturilor tuturor persoanelor interesate în cadrul altor instituţii procesuale, în ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal, părţile aflate în situaţii procesuale identice ajung să beneficieze sau nu de instrumente de control al activităţii instanţei de fond, în funcţie de activitatea sau inactivitatea acesteia.
    7. În continuare, apreciază că, în dosarul de fond, dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Codul de procedură penală au permis ca societăţile comerciale, care aveau calitatea de parte responsabilă civilmente şi a căror răspundere solidară cu autorul excepţiei şi ceilalţi inculpaţi putea fi atrasă, să fie radiate şi astfel să se sustragă de la răspundere civilă. Susţin că judecătorul nu a făcut niciodată verificarea sediului acestor părţi, înainte de a le cita prin afişare la sediul instanţei, şi nu a comunicat vreodată părţii civile că acestea au fost radiate, pentru a-i da răgazul legal să indice succesorii în drepturi ori lichidatorii acestora.
    8. Sintagma „dacă partea civilă indică“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Codul de procedură penală este neconstituţională raportat la prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale art. 124 alin. (2) şi ale art. 129 alin. (1). Apreciază că dispoziţiile criticate sunt deficitare şi nu acoperă situaţia în care, din diverse motive, titularul unei astfel de cereri nu uzează de ea, ceea ce se repercutează asupra intereselor procesuale legitime ale celorlalţi participanţi la proces.
    9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală nu sunt afectate de un viciu de neconstituţionalitate, modul de reglementare al nulităţilor relative şi circumscrierea acestora motivelor de apel care justifică trimiterea unei cauze spre rejudecare ţinând de opţiunea legiuitorului în materie procesual penală. Referitor la dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanţa judecătorească apreciază că acestea nu intră în contradicţie cu garanţiile care însoţesc dreptul la un proces echitabil şi nu împiedică accesul liber la justiţie întrucât dispoziţiile legale prevăd în mod explicit că partea are posibilitatea să se adreseze instanţei civile în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru ca acţiunea civilă să rămână de competenţa instanţei penale.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut:
    - Art. 24 alin. (2): „În caz de deces, reorganizare, desfiinţare sau dizolvare a părţii responsabile civilmente, acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale dacă partea civilă indică moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente, în termen de cel mult două luni de la data la care a luat cunoştinţă de împrejurarea respectivă.“;
    – Art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b): „Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre următoarele soluţii: [...] 2. admite apelul şi: [...] b) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acţiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.“

    14. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 129 alin. (1) referitor la exercitarea căilor de atac.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorii acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită completarea textului de lege analizat, astfel încât motivul de apel referitor la judecarea cauzei în lipsa unei părţi nelegal citate să poată fi invocat şi de alte părţi decât cele nelegal citate.
    16. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 479 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2019, paragraful 15, şi Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13).
    17. A accepta soluţia sugerată de autorii excepţiei ar echivala cu adoptarea unei teze pe care legiuitorul nu a prevăzut-o şi pe care, dacă ar fi dorit să o reglementeze, ar fi prevăzut-o în mod expres, incluzând-o în norma legală criticată. Mai mult, potrivit dispoziţiilorart. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul are competenţa exclusivă de a modifica o normă legală, aceasta fiind „unica autoritate legiuitoare a ţării“ (în acelaşi sens, Decizia nr. 57 din 1 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 10 iunie 2024, paragraful 17).
    18. În continuare, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorii acesteia formulează criticile de neconstituţionalitate prin prisma aspectelor legate de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor criticate în speţa dedusă judecăţii, de către organele judiciare.
    19. Or, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), iar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, le revine acestora competenţa de a stabili dacă interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate au fost realizate corect.
    20. Totodată, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale (Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14).
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Georgian Stan şi Ilie Miklea Stan în Dosarul nr. 44.236/3/2014 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 338 din 1 iulie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 338 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 338 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi ale art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală