Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 330 din 21 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 12 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 330 din 21 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 12 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 666 din 9 august 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 12 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Şerban Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 796/297/2013 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 797D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă. În acest sens arată că prevederile art. 12 din Legea nr. 165/2013 nu sunt aplicabile în cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată, dat fiind faptul că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, reclamanţii nu aveau o cerere în curs de soluţionare, în acord cu dispoziţiile acestei legi, dreptul de proprietate fiind reconstituit încă din anul 2011, cu menţionarea expresă că terenul în cauză trebuie restituit din terenurile aflate în proprietatea Agenţiei Domeniului Statului, astfel încât prevederile legale criticate nu mai au incidenţă în cauză.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 796/297/2013, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 12 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Şerban Alexandru Dimitriu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind reconstituirea dreptului de proprietate, în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile legale criticate, potrivit cărora Legea nr. 165/2013 se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, sunt retroactive, fiind în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la principiul neretroactivităţii legii civile. Se mai susţine că Legea nr. 165/2013 nu este aplicabilă cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată.
    6. Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 165/2013, raportat la art. 4 din acelaşi act normativ, prevederile Legii nr. 165/2013 sunt aplicabile cererilor formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, cererilor formulate potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în curs de soluţionare la entităţile învestite de lege sau, după caz, la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nefiind aplicabile cauzelor care deja au fost soluţionate de entităţile învestite de lege anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    8. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 4 teza a doua sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă. În acest sens arată că Legea 165/2013 nu face altceva decât să refuze supravieţuirea dispoziţiilor anterioare în materia restituirii proprietăţilor incompatibile cu noua reformă instituită de legiuitor şi să reglementeze o procedură diferită de soluţionare a dosarelor de despăgubire şi de plată a acestora. Prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 au domeniul propriu de aplicare, fără să se aplice unor raporturi juridice finalizate, în temeiul actelor normative anterioare, cum ar fi reconstituirea dreptului de proprietate deja constatată prin acte administrative. Ca atare, este firesc ca un act normativ nou să refuze supravieţuirea unor dispoziţii din legislaţia anterioară, pe care le-a înlăturat din fondul activ legislativ, tocmai pentru a reglementa modul de acţiune în timpul următor intrării acestuia în vigoare. Invocă cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000. De asemenea, în privinţa dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 165/2013 se consideră că, aşa cum rezultă din actele dosarului, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate s-a realizat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 din acest act normativ fiind inadmisibilă.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 4 teza a doua prin raportare la art. 12 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora:
    - Art. 4 teza a doua: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, (...), la data intrării în vigoare a prezentei legi.“;
    – Art. 12: „(1) În situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:
    a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;
    b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unităţii administrativ-teritoriale de institute, de staţiuni de cercetare ori de alte instituţii publice;
    c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de staţiuni de cercetare ori de instituţii publice pe raza localităţilor învecinate, aflate în acelaşi judeţ;
    d) pe terenurile ocupate de izlazuri.


    (2) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) lit. d), regimul juridic şi categoria de folosinţă se pot schimba numai cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu acordul cetăţenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum local, potrivit legii, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1).
    (3) Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1). Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii.“
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul excepţiei critică prevederile art. 4 teza a doua raportate la art. 12 din Legea nr. 165/2013, susţinând că aplicarea Legii nr. 165/2013 în cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată este retroactivă, şi, mai mult, situaţia de fapt dedusă judecăţii nu se încadrează în ipoteza de reglementare a actului normativ criticat.
    14. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, precum şi actele ataşate încheierii de sesizare, Curtea reţine că, prin Decizia civilă nr. 239 din 22 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 796/297/2013, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, respectiv aceeaşi instanţă ce a sesizat Curtea Constituţională cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prin Încheierea din 7 martie 2018, a respins ca nefondat apelul declarat de Agenţia Domeniilor Statului împotriva Sentinţei civile nr. 901 din 7 septembrie 2015, pronunţată de Judecătoria Săveni, şi a menţinut integral hotărârea instanţei de fond. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel a reţinut că, prin sentinţa apelată, instanţa de fond a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Alexandru Şerban Dimitriu şi alţii şi a obligat pârâtele Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Dângeni, judeţul Botoşani, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată Botoşani şi alţii, să realizeze punerea în posesie a reclamanţilor pentru o suprafaţă de 9,72 ha teren, astfel cum aceasta a fost validată prin Hotărârea Comisiei judeţene Botoşani nr. 114 din 18 februarie 2011. Partea Agenţia Domeniilor Statului a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond cu motivarea că, potrivit art. 12 din Legea nr. 165/2013, ar trebui refăcută procedura de restituire, în sensul identificării altor terenuri, aflate la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar, şi anularea dispoziţiei de restituire a terenurilor aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului. Instanţa de apel a menţinut hotărârea instanţei de fond şi a statuat că, având în vedere faptul că cererea reclamanţilor a fost soluţionată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, Comisia judeţeană dispunând reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unei suprafeţe de 9,72 ha din terenul aflat în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, Legea nr. 165/2013 nu poate fi aplicată retroactiv, în privinţa unor cereri soluţionate înainte de intrarea în vigoare a legii, de entităţile la care se referă art. 3 pct. 1 din acest act normativ.
    15. În ceea ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate, având în vedere cele reţinute în actul de soluţionare a cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată ce a sesizat Curtea cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, respectiv Sentinţa civilă nr. 239 din 22 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 796/297/2013 de Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă, Curtea reţine că prevederile art. 4 teza a doua raportate la art. 12 din Legea nr. 165/2013 nu sunt aplicabile fondului cauzei, dat fiind faptul că cererea de restituire a fost soluţionată de entităţile învestite de lege, în sensul art. 3 pct. 1 din Legea nr. 165/2013, înainte de intrarea în vigoare a acestui din urmă act normativ.
    16. Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Potrivit jurisprudenţei Curţii, condiţia „legăturii cu soluţionarea cauzei“, impusă de textul legal menţionat, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ (exemplificative, în acest sens, sunt Decizia nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014, sau Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015). Din această perspectivă, analizând situaţiile de fapt şi de drept specifice litigiului, mai sus expuse, rezultă că dispoziţiile legale criticate nu au incidenţă în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua prin raportare la art. 12 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Şerban Alexandru Dimitriu în Dosarul nr. 796/297/2013 al Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice