Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 328 din 21 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 328 din 21 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 676 din 14 august 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Aurica Stoicescu în Dosarul nr. 31.212/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 597D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul a urmărit realizarea unui sistem unitar de evaluare a imobilelor, prin aplicarea grilei notariale. Mai mult, în reglementarea modalităţii de restituire, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut statului o marjă largă de apreciere. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 8 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 31.212/3/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Aurica Stoicescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 1.238 din 21 septembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, prin care sa dispus anularea Deciziei de compensare nr. 8.982 din 31 mai 2016, emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că acordarea de măsuri compensatorii pentru bunurile preluate abuziv, prin raportare la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar nu la grila notarială din anul în care se emite decizia de compensare, reprezintă o măsură discreţionară şi lipsită de o motivare concretă şi obiectivă. Se arată în acest sens că textul de lege criticat încalcă principiile proporţionalităţii, previzibilităţii şi aşteptării legitime şi nu poate avea un caracter perpetuu, nu poate eluda evoluţia şi realităţile economico-sociale, astfel încât plafonarea măsurilor compensatorii la nivelul grilei notariale din anul 2013 încalcă dreptul de proprietate, fără ca măsura să aibă o justificare obiectivă, rezonabilă sau un scop legitim.
    6. Se mai arată că textul de lege criticat încalcă principiile tempus regit actum, damnum emergens lucrum cessans şi restitutio in integrum, în ceea ce priveşte acordarea despăgubirilor constând în măsuri compensatorii, principii care trebuie să se raporteze la data acordării efective a acestora. De asemenea, faptul că instanţa constituţională a statuat că Legea nr. 165/2013 respectă principiul tempus regit actum nu înseamnă că acesta nu trebuie respectat şi prin prevederea legală criticată, respectiv în privinţa momentului stabilirii măsurilor compensatorii şi al cuantumului acestora.
    7. Se mai susţine că textul de lege criticat nu îndeplineşte condiţii minime de coerenţă şi logică juridică şi împiedică accesul liber la justiţie, prin faptul că nu indică criterii obiective, rezonabile şi verificabile, în vederea verificării unei minime legalităţi avute în vedere la stabilirea măsurilor compensatorii. În acest sens se mai arată că singura posibilitate a instanţelor de a verifica legalitatea acordării măsurilor compensatorii este aceea de a verifica aplicarea corectă a grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, fiind încălcat în acest mod şi dreptul la un proces echitabil, prevăzut în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    8. Se mai susţine că textul de lege criticat încalcă principiile egalităţii în drepturi, al unicităţii, echităţii, al bunei-credinţe şi al loialităţii faţă de cetăţeni, având în vedere faptul că, pe de o parte, art. 566 din Codul civil prevede că, în toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii, iar, pe de altă parte, faptul că este folosită o grilă notarială stabilită în mod arbitrar, având ca moment de referinţă anul 2013. Mai mult, valoarea punctelor acordate prin măsurile de compensare nu este actualizată la momentul plăţii.
    9. Se mai arată că textul de lege criticat încalcă art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece nu se raportează în mod rezonabil la valoarea de circulaţie a bunului pentru care se acordă măsurile compensatorii, fiind în contradicţie şi cu scopul adoptării actului normativ criticat, astfel cum a fost stabilit prin Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României.
    10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, ci, dimpotrivă, urmăreşte respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor în vigoare. Se mai apreciază că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 15 din Constituţie, având în vedere dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, cum este cazul în speţă, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul imediat următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.
    11. Se mai consideră că nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât legislaţia nou-adoptată de legiuitor constituie modalitatea prin care acesta a înţeles să transpună în actele normative adoptate exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. Scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, cât şi imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluţionate să fie evaluate prin raportare la acelaşi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi.
    12. Se mai consideră că nu sunt încălcate prevederile art. 21 din Constituţie, întrucât prin prevederile de lege criticate doar sau stabilit noi termene pentru soluţionarea administrativă a cererilor de restituire, la expirarea cărora orice persoană interesată se poate adresa instanţei judecătoreşti pentru verificarea legalităţii deciziilor şi dispoziţiilor emise în această procedură, fiind garantate creanţele asupra statului, prin modalitatea de despăgubire reglementată prin legea criticată.
    13. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie se apreciază că nici aceasta nu poate fi reţinută, întrucât măsura instituită prin textul de lege criticat nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanţa sa, dat fiind faptul că nu îi pune în pericol existenţa sau efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de dispoziţiile art. 44 din Legea fundamentală. De asemenea, se apreciază că actul normativ criticat nu contestă existenţa unui „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi nici nu se neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, măsurile legale criticate fiind de natură să asigure obţinerea despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptăţite, chiar dacă într-o perioadă mai lungă de timp. Totodată, se mai apreciază că legiuitorul, prin adoptarea Legii nr. 165/2013, a respectat obligaţiile asumate prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi prin celelalte reglementări europene cu caracter obligatoriu.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că sunt criticate prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013, în forma anterioară modificării acestora prin art. I pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere că soluţia legislativă este, în esenţă, aceeaşi cu cea existentă înaintea modificării, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor noii reglementări, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioară a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, [...], şi se exprimă în puncte. [...].“
    18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi alin. (5) referitor la principiul legalităţii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate şi a proprietăţii private şi art. 148 alin. (2) şi (4) referitoare la prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări europene cu caracter obligatoriu, faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, precum şi la garantarea aducerii la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la aceeaşi Convenţie şi ale art. 47 - Dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei critică prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 din perspectiva faptului că modalitatea de evaluare a imobilului ce face obiect al deciziei de compensare se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. În acest sens se arată, în esenţă, că modalitatea de evaluare nu corespunde unei despăgubiri reale, în conformitate cu principiile tempus regit actum, damnum emergens lucrum cessans şi restitutio in integrum, în ceea ce priveşte acordarea despăgubirilor constând în măsuri compensatorii, principii care trebuie să se raporteze la data acordării efective a acestora, încalcă dreptul de proprietate privată, principiul egalităţii în drepturi şi împiedică accesul liber la justiţie, prin faptul că nu indică criterii obiective, rezonabile şi verificabile, în vederea verificării unei minime legalităţi avute în vedere la stabilirea măsurilor compensatorii.
    20. Cu titlu prealabil, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 3 pct. 7 din Legea nr. 165/2013, grilele notariale se referă la ghidurile privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare utilizate de camerele notarilor publici, actualizate în condiţiile impuse de art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
    21. În ceea ce priveşte prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care stabilesc regula evaluării imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea s-a mai pronunţat, în jurisprudenţa sa, asupra unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 şi 24, Curtea a statuat că prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, cât şi imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluţionate să fie evaluate prin raportare la acelaşi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. Însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, paragraful 42, legiuitorul dispune de o marjă largă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecinţelor produse, valenţele unei plafonări. Prin decizia menţionată, Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanţa sa, deoarece nu îi pune în pericol existenţa şi efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obţinut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituţie. De asemenea, prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, paragrafele 30 şi 31, Curtea a statuat că numărul de puncte rezultat din evaluarea realizată, în temeiul art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, potrivit grilei notariale din anul 2013, reflectă valoarea integrală a bunului supus măsurii de restituire, statul nerecurgând la plafonarea sau reducerea acestei sume nominale. Ceea ce apare ca fiind o pretinsă încălcare a dreptului de proprietate privată este reprezentat de faptul că legiuitorul nu a prevăzut reactualizarea sumelor de bani aferente punctajului astfel stabilit la momentul executării efective a creanţei. În acest sens, Curtea a reţinut că există două modalităţi prin care statul îşi execută obligaţiile corelativ punctajelor stabilite, respectiv: valorificarea punctelor prin achiziţionarea de imobile în cadrul licitaţiilor organizate, în condiţiile art. 27 din lege, sau valorificarea punctelor în numerar, în condiţiile art. 31 din lege. De la data stabilirii punctajului şi până la executarea obligaţiei de către stat, în mod inevitabil, va curge o perioadă de timp indiferent de modalităţile de executare pentru care s-a optat. Aşadar, este evident că, în lipsa reactualizării, cel/cei ce suportă riscul devalorizării sumei de bani aferente, în mod ideal, punctajului stabilit este/sunt fostul proprietar/moştenitorii acestuia. Neaplicarea indicelui preţurilor de consum pentru reactualizarea creanţei este o măsură care menţine valoarea nominală a sumei de bani aferentă punctajului, eventualele pierderi de natură patrimonială urmând a fi suportate de beneficiarul creanţei. De altfel, în sensul că statul nu va reactualiza creanţa, expunerea de motive la legea menţionată prevede în mod textual că, „având în vedere disponibilitatea statului român de a pune la dispoziţie terenurile din domeniul său public şi privat în vederea valorificării punctelor la licitaţii, posibilitatea de vânzare a punctelor compensatorii, cât şi dificultăţile economice şi financiare actuale, tranşele de plată nu vor fi actualizate cu indicele de inflaţie.“
    22. În consecinţă, prin decizia menţionată, Curtea a reţinut că, prin neactualizarea sumelor aferente punctajului, legiuitorul a implementat o măsură echivalentă unei plafonări a valorii despăgubirilor stabilite în condiţiile Legii nr. 165/2013, fiind, în acelaşi timp, o aplicare fidelă a considerentelor de principiu rezultate - şi anterior menţionate şi în prezenta cauză - din Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României.
    23. Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preda şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat - având în vedere marja de apreciere a statului român şi garanţiile instituite prin Legea nr. 165/2013, şi anume regulile de procedură clare şi previzibile, însoţite de termene constrângătoare şi de un control judecătoresc efectiv - că legea menţionată oferă, în principiu, un cadru accesibil şi efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeaşi cauză, instanţa de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plăţii creanţelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătoreşti definitive, cum ar fi eşalonarea plăţii acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile şi încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică şi realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent şi prin grija pe care autorităţile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016).
    24. De asemenea, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, Curtea a statuat că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Mai mult, în jurisprudenţa Curţii europene se arată că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale de piaţă a bunului, cu condiţia ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea bunului [Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 şi următoarele]. Având în vedere şi faptul că art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie permite legiuitorului organic să stabilească limitele şi conţinutul dreptului de proprietate, Curtea a mai arătat că Legea nr. 165/2013 nu impune plafonarea despăgubirilor - măsură recomandată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ci, dimpotrivă, prevede acordarea lor integrală, dar prin raportare la un alt sistem de referinţă al evaluării decât cel preexistent - cel al aplicării grilei notariale, conform art. 21 alin. (6) din lege - şi fără acordarea de dobânzi sau penalităţi.
    25. Totodată, prin Decizia nr. 613 din 4 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie 2017, paragraful 17, Curtea a constatat că nu poate fi vorba de retroactivitatea Legii nr. 165/2013, din moment ce situaţia juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii. Astfel, s-a reţinut în decizia menţionată, este firesc ca modalitatea de calcul să fie cea prevăzută de actul normativ în vigoare la momentul efectuării acestei operaţiuni, iar nu prin raportare la dispoziţii legale abrogate, aşa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005, care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite.
    26. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la inegalitatea în drepturi a unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, dar care au primit despăgubiri înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    27. În ceea ce priveşte criticile referitoare la încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, prin faptul că valoarea despăgubirilor este calculată prin raportare la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar nu la grila notarială din anul în care se emite decizia de compensare, Curtea reţine că acestea sunt neîntemeiate, din moment ce situaţia juridică se află în curs de constituire, în sensul de a fi stabilit în concret cuantumul despăgubirilor cuvenite în temeiul legilor reparatorii, în concordanţă cu principiul tempus regit actum şi al aplicării imediate a legii noi. În acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea reţine că o lege nu este retroactivă atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 169 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 11 iunie 2019, paragrafele 34 şi 35).
    28. Prin urmare, având în vedere că cele reţinute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire îşi menţin valabilitatea, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, criticile de neconstituţionalitate formulate în legătură cu prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 15 alin. (2),art. 16,art. 21, prin raportare la art. 6 dinConvenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 47 dinCarta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 44 alin. (1) şi (2) şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, prin raportare şi la art. 1 cuprins în Primul Protocol adiţional la aceeaşi Convenţie, sunt neîntemeiate.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurica Stoicescu în Dosarul nr. 31.212/3/2016 (2.195/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice