Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 325 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 325 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1101 din 28 noiembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Claudia        │-                     │
│Margareta      │magistrat-asistent-şef│
│Krupenschi     │                      │
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Florin Nicolae Geanopol în Dosarul nr. 2.037/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 713D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent-şef învederează că dovada de înmânare a citaţiei în privinţa autorului excepţiei a fost restituită Curţii cu menţiunea „destinatar decedat“ şi precizează că nu au fost transmise la dosar documente privind introducerea în cauză a unor eventuali succesori în drepturi.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, în esenţă, că audierea acuzatului/inculpatului prin videoconferinţă reprezintă o procedură legitimă recunoscută chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu rol de a spori exigenţele dreptului la apărare şi ale dreptului la un proces echitabil, sens în care legiuitorul român a şi instituit o serie de garanţii, cum ar fi consimţământul părţii audiate (cu excepţia perioadei din pandemie) sau dreptul la un avocat ales ori din oficiu.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Sentinţa penală nr. 75 din 3 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.037/334/2019, Judecătoria Vatra Dornei a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Nicolae Geanopol într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată în timpul şedinţei de judecată şi consemnată exclusiv în cuprinsul actului de sesizare a Curţii Constituţionale, autorul susţine că, în condiţiile stării de urgenţă şi apoi ale stării de alertă regăsite la nivelul României, ulterior datei de 15 mai 2020, i s-au încălcat dreptul de acces la instanţă şi dreptul de a fi prezent în persoană la termenul din 3 iunie 2020, în condiţiile în care era încarcerat şi a refuzat sistemul de videoconferinţă.
    7. Judecătoria Vatra Dornei consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Îngrădirea participării fizice la judecarea unui dosar penal, prin utilizarea sistemului de videoconferinţă, este una proporţională, fiind o limitare legală a accesului nemijlocit la justiţie, justificată în contextul pandemic, procedura urmată fiind în acord cu dispoziţiile art. 62 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 29 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013. Analizând motivarea excepţiei şi circumstanţele cauzei în care aceasta a fost invocată, Curtea reţine ca obiect al excepţiei doar dispoziţiile alin. (1) al art. 29 din legea menţionată, având următoarea redactare:
    - Art. 29: Audierile prin videoconferinţă: „(1) În cazul în care un deţinut urmează să fie audiat în cadrul unei proceduri prevăzute de prezenta lege de către personalul sau judecătorul de supraveghere a privării de libertate din alt penitenciar decât cel în care se află deţinutul, audierea poate avea loc prin videoconferinţă. În cazul în care un deţinut urmează să fie audiat în cadrul oricărei proceduri judiciare sau al unei proceduri prevăzute de prezenta lege, audierea poate avea loc prin videoconferinţă.“

    12. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (2) cu referire la dreptul de acces la instanţă şi în art. 20, cu trimitere la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum şi în art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 prevăd posibilitatea audierii deţinutului prin videoconferinţă, atât în cadrul unor proceduri prevăzute de Legea nr. 254/2013, de audiere a acestuia de către personalul sau judecătorul de supraveghere a privării de libertate aflat în alt penitenciar decât cel în care se află deţinutul, cât şi în cadrul oricărei proceduri judiciare sau legale în care deţinutul urmează să fie audiat.
    14. Aplicabilitatea acestor dispoziţii este una cu caracter general şi nu depinde de declararea stării de urgenţă sau a stării de alertă, aşa cum consideră autorul excepţiei, care face o confuzie între textele de lege criticate şi dispoziţii din alte acte normative adoptate în cursul anului 2020 în considerarea pandemiei de COVID-19 şi care prevăd măsura asigurării accesului la instanţă prin sistemul de videoconferinţă, dispoziţii cuprinse, de exemplu, în art. 42 şi 43 din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, în art. 56 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai 2020, sau în art. 62 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020.
    15. Având în vedere această situaţie, Curtea reţine, din examinarea actului de sesizare cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, că autorul acesteia, având calitatea de persoană condamnată într-un alt dosar, a formulat, în calitate de persoană vătămată, o cerere de revizuire a unei sentinţe penale (prin care alte persoane au fost condamnate pentru infracţiunea de furt), prilej cu care a reclamat încălcarea accesului la justiţie prin faptul că, fiind încarcerat, nu a fost prezent la termenul din 21 noiembrie 2018 acordat în dosarul în care s-a pronunţat sentinţa atacată, fapt infirmat însă prin constatările instanţei de judecată.
    16. Totodată, potrivit actului de sesizare, autorul a invocat prezenta excepţie de neconstituţionalitate întrucât i s-ar fi încălcat dreptul de a fi prezent în persoană în faţa instanţei de judecată la termenul din 3 iunie 2020, când a fost pronunţată sentinţa de sesizare a Curţii, întrucât era încarcerat şi a refuzat sistemul de videoconferinţă. Or, în cuprinsul acestei sentinţe, instanţa de judecată consemnează că „sistemul de videoconferinţă a funcţionat corespunzător, persoana încarcerată a arătat faptul că aude şi vede situaţia din sala de judecată, în timp real, deşi iniţial a susţinut contrariul, însă pusă în faţa faptului împlinit prin solicitarea de a se confirma situaţia de către agenţii ANP-ului prezenţi în sală, aceasta a recunoscut adevărul.“
    17. Întrucât, potrivit consemnărilor din cuprinsul actului de sesizare a Curţii, autorul excepţiei susţine că nu a putut fi prezent în persoană în faţa instanţelor judecătoreşti în două momente procesuale diferite, şi anume 21 noiembrie 2018 şi 3 iunie 2020, Curtea reţine că sunt diferite şi textele legale incidente, referitoare la aplicabilitatea sistemului de videoconferinţă în cazul audierilor părţilor, context ce ar putea explica confuzia în care se află autorul excepţiei. Astfel, cu privire la termenul din 21 noiembrie 2018, îşi pot găsi aplicabilitatea dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, iar cu privire la termenul din 3 iunie 2020, audierea în sistemul de videoconferinţă a avut loc în temeiul art. 62 din Legea nr. 55/2020, care, la data faptelor, prevedea că: „În cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor, persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferinţă la locul de deţinere, fără a fi necesar acordul acestora“ (s.n. - text ulterior abrogat prin Legea nr. 114/2021 privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 29 aprilie 2021). Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu critică însă acest din urmă text, care a avut o aplicabilitate circumscrisă exclusiv contextului pandemic, ci indică drept obiect al excepţiei prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, text cu aplicabilitate generală şi independentă de contextul pandemic, dar faţă de care autorul excepţiei aduce critici legate de încălcarea accesului la justiţie ulterior datei de 15 mai 2020, adică ulterior instituirii stării de alertă în România.
    18. Curtea reaminteşte că printre condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, prevăzute de art. 29 alin. (1) coroborat cu art. 10 din Legea nr. 47/1992, se numără, pe de o parte, legătura/incidenţa/aplicabilitatea textului de lege criticat în cauza în care excepţia a fost invocată, şi, pe de altă parte, necesitatea motivării excepţiei într-o manieră inteligibilă, care să releve într-un mod rezonabil o posibilă relaţie de contradictorialitate între textul criticat şi norma fundamentală invocată.
    19. În condiţiile în care obiectul excepţiei indicat de autor şi reţinut de instanţa judecătorească este format din prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, iar criticile de neconstituţionalitate vizează în mod evident un alt text legal, a cărui incidenţă în speţă este certă, fără însă ca acesta din urmă să fie indicat ca obiect al excepţiei, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece în cauză nu se poate stabili o legătură între prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 şi contextul procesual al cauzei. Pe de altă parte, în cauză nu se justifică niciun interes autentic al autorului de a susţine excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, întrucât s-a demonstrat în faţa instanţei de judecată de trimitere că susţinerile autorului, potrivit cărora i-a fost împiedicat accesul la instanţă atât la termenul din 21 noiembrie 2018, cât şi la cel din 3 iunie 2020, sunt neadevărate. Or, Curtea nu se poate autosesiza prin modificarea obiectului excepţiei şi cu atât mai puţin nu poate da curs unor cereri bazate pe susţineri care sunt contrare în mod flagrant realităţii factuale constatate printr-un act judecătoresc.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Florin Nicolae Geanopol în Dosarul nr. 2.037/334/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică [0] Judecătoriei Vatra Dornei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia Margareta Krupenschi


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 325 din 1 iulie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016