Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 324 din 21 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 729 alin. (1), art. 781 alin. (1) şi (5) şi art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 324 din 21 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 729 alin. (1), art. 781 alin. (1) şi (5) şi art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 678 din 14 august 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 729 alin. (1), art. 781 alin. (1) şi (5) şi art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Simona Daniela Vreme în Dosarul nr. 4.930/233/2017 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 438D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens arată că solicitarea privind interpretarea considerentului cuprins în paragraful 18 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 742 din 3 noiembrie 2015 este nefondată, întrucât venitul obţinut din indemnizaţia de şedinţă a unui consilier local este impozabil tocmai pentru că are caracterul unui venit, şi prin urmare poate face obiectul unei executări silite, inclusiv al unei popriri. Referitor la susţinerea că acesta nu este un venit regulat, se arată că, spre deosebire de veniturile din salariu, indemnizaţia de şedinţă a consilierilor locali nu este supusă unei limitări în ceea ce priveşte poprirea.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 155 din 5 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.930/233/2017, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 729 alin. (1), art. 781 alin. (1) şi (5) şi art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Simona Daniela Vreme într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva actelor de executare silită privind înfiinţarea popririi asupra indemnizaţiei de consilier local.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se expune pe larg situaţia de fapt şi de drept dedusă soluţionării instanţei de judecată, arătându-se, în esenţă, că municipiul Galaţi, prin primar, în calitate de terţ poprit, a consimţit, la cererea creditorului, la înfiinţarea popririi în cotă de o treime din indemnizaţia de consilier local aparţinând autoarei excepţiei.
    6. În acest context se solicită Curţii Constituţionale să lămurească, referitor la cauza dedusă judecăţii, precum şi cu privire la actul de executare silită contestat în cauză, care este înţelesul şi modul de aplicare a unui considerent cuprins în paragraful 18 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 742 din 3 noiembrie 2015, potrivit căruia venitul obţinut din calitatea de consilier local este doar impozabil. Astfel, solicită Curţii să lămurească în ce condiţii structurile executive ale consiliilor judeţene şi ale primăriilor pot deţine calitatea de terţ poprit, în ceea ce priveşte indemnizaţia de participare a unui consilier local/judeţean la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate, având în vedere faptul că, în condiţiile legii şi ale principiului autonomiei locale, consilierul local nu se află în raporturi de muncă, de subordonare sau de serviciu cu aceste autorităţi locale. În acelaşi sens sunt invocate şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 19 martie 2015, precum şi Decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, în examinarea unui recurs în interesul legii, arătând că practica instanţelor de judecată, respectiv a Judecătoriei Galaţi şi a Tribunalului Galaţi, este contrară acestei jurispudenţe a Curţii Constituţionale şi a instanţei supreme, în sensul că instanţele de judecată au considerat că indemnizaţia de consilier local poate fi supusă executării silite prin poprire.
    7. De asemenea se solicită Curţii Constituţionale să constate că primarul municipiului Galaţi şi structurile executive din subordinea acestuia au nesocotit competenţele reglementate prin art. 77 şi următoarele din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 coroborate cu dispoziţiile Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali şi cu celelalte acte normative în materia administraţiei publice locale.
    8. Se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu punerea lor în practică, faţă de consilierii locali, fiind în dezacord cu dispoziţiile art. 34 alin. (2) şi următoarele din Legea nr. 393/2004, coroborate cu dispoziţiile art. 51 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 şi cu principiul constituţional al autonomiei locale.
    9. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că instituirea popririi asupra indemnizaţiei unui consilier local nu contravine principiului constituţional al autonomiei locale.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 729 alin. (1) - Limitele urmăririi veniturilor băneşti, ale art. 781 alin. (1) şi (5) - Obiectul popririi şi ale art. 787 alin. (1) pct. 1 - Obligaţiile terţului poprit din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, potrivit cărora:
    - Art. 729 alin. (1):
    "(1) Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:
    a) până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;
    b) până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.“;"

    – Art. 781 alin. (1) şi (5):
    "(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condiţiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său. (...)
(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
    a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;
    b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte;
    c) sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririi. Atunci când asupra aceluiaşi cont sunt înfiinţate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăţi aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înfiinţării primei popriri.“;"

    – Art. 787 alin. (1) pct. 1:
    "(1) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat:
    1. să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înfiinţate pentru realizarea altor creanţe decât cele arătate la pct. 2;"


    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) referitor la principiul legalităţii, art. 15 alin. (1) privind principiul universalităţii, art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la principiul egalităţii în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii, art. 52 alin. (1) şi (2) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 alin. (3) lit. o) referitoare la reglementarea prin lege organică a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi a regimului general privind autonomia locală şi lit. p) cu privire la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 120 alin. (1) privind principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice şi art. 121 alin. (1) şi (2) referitoare la consiliile locale alese şi primarii aleşi.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia critică dispoziţiile cuprinse în Codul de procedură civilă referitoare la limitele urmăririi veniturilor băneşti ale debitorului, în cadrul procedurii urmăririi silite mobiliare [art. 729 alin. (1)], obiectul popririi [art. 781 alin. (1) şi (5)] şi obligaţiile terţului poprit [art. 787 alin. (1) pct. 1], arătând, în esenţă, că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în cazul concret al urmăririi silite mobiliare ce poartă asupra indemnizaţiei de consilier local, dat fiind faptul că, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, venitul obţinut din cadrul acestei activităţi este doar impozabil, respectiv indemnizaţia consilierilor locali este o remuneraţie fără caracter permanent şi nu poate fi asimilată salariilor.
    16. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, indemnizaţia de şedinţă la care au dreptul consilierii locali/judeţeni, pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, nu este reprezentată de venituri realizate dintr-o activitate profesională, întrucât activitatea alesului local se realizează în baza unui mandat rezultat din alegeri, iar nu în temeiul unui contract de muncă, al unui contract civil sau al unui contract de drept public, iar activitatea desfăşurată de un consilier nu poate fi asimilată cu activitatea desfăşurată de o persoană încadrată în muncă, deoarece prestaţia consilierilor în folosul comunităţii nu are caracter permanent, specific contractelor de muncă, aceasta manifestându-se sub forma participării la şedinţele de consiliu şi comisii de specialitate (a se vedea Decizia nr. 742 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2016, paragraful 14, şi Decizia nr. 653 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2015, paragraful 21). De asemenea, potrivit Deciziei nr. 16 din 18 februarie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, în examinarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remuneraţie sau alt venit cu caracter permanent fiind o remuneraţie ocazională şi nepermanentă şi care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit.
    17. În ceea ce priveşte instituţia popririi, Curtea reţine că aceasta reprezintă o formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de către o terţă persoană sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în baza unor raporturi juridice existente, creditorul subrogându-se în drepturile debitorului său, temporar şi condiţionat. Efectul înfiinţării popririi este de indisponibilizare a sumelor şi bunurilor poprite „în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit“ [a se vedea art. 784 coroborat cu art. 783 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. Obligaţiile terţului poprit, în această privinţă, sunt stabilite de art. 787 din Codul de procedură civilă, constând, în esenţă, în consemnarea şi plata sumei poprite către creditor (a se vedea, în acest sens, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 628 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, paragrafele 14-16).
    18. Prin urmare, Curtea reţine că, deşi indemnizaţia de consilier local nu se încadrează în categoria veniturilor cu caracter permanent, specifice contractelor de muncă, revine instanţei de judecată învestită cu soluţionarea cauzei să facă aplicarea prevederilor legale incidente, respectiv art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, şi să aprecieze în ce măsură poprirea poate fi înfiinţată asupra sumelor de bani datorate de către unitatea administrativ-teritorială către consilierul local, pentru participarea la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate. Din acest punct de vedere, Curtea reţine că susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, dimpotrivă, se solicită în mod expres Curţii Constituţionale să realizeze o interpretare şi aplicare a textelor de lege criticate la elementele specifice speţei în care s-a ridicat excepţia. Or, o interpretare cazuistică a textelor de lege criticate nu poate fi calificată drept o critică de neconstituţionalitate, întrucât vizează interpretarea şi aplicarea legii la o situaţie de speţă, aspecte ce revin însă în exclusivitate instanţei de judecată competente cu soluţionarea litigiului, respectiv instanţelor de control judiciar.
    19. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pentru determinarea competenţei sale de a exercita controlul de constituţionalitate asupra unei interpretări a normei juridice, criteriul fundamental ce trebuie avut în vedere este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistenţa sa în timp, în cadrul practicii judiciare, aşadar, existenţa unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanţelor. De aceea, Curtea este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existenţa unei practici unitare/neunitare de interpretare şi aplicare a legii de natură a încălca exigenţele Constituţiei, iar interpretările izolate nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, ci al controlului judecătoresc, legislaţia în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, iar Curtea şi-ar aroga competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar (a se vedea Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 şi 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19).
    20. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) şi art. 142 din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate astfel formulată este inadmisibilă, aspectele criticate nevizând competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti.
    21. În subsidiar, în ceea ce priveşte solicitarea expresă a autoarei excepţiei de lămurire a înţelesului şi a modalităţii de aplicare a considerentului cuprins în paragraful 18 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 742 din 3 noiembrie 2015, anterior citată, potrivit căruia venitul obţinut din calitatea de consilier local este doar impozabil, Curtea reţine că decizia amintită a avut ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7^1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, prevederi legale criticate din perspectiva instituirii unui regim diferit de salarizare a consilierilor locali, pe de o parte, şi a primarilor, pe de altă parte. Astfel, statuarea Curţii referitoare la caracteristica indemnizaţiei de consilier local de a fi supusă doar impozitării a vizat întregul context al analizării criticilor de neconstituţionalitate specifice cauzei respective, prin analizarea comparativă a activităţii desfăşurate în cadrul unei funcţii elective, cu caracter de permanenţă, cum ar fi cea de primar, senator sau deputat, pe de o parte, şi calitatea de consilier în cadrul autorităţilor deliberative locale sau judeţene. Prin urmare, s-a statuat că activitatea desfăşurată de consilierul local/judeţean nu este o activitate profesională care se desfăşoară în baza unui contract de muncă, ci a unui mandat care stă la baza activităţii aleşilor locali, şi din această perspectivă strictă, a comparaţiei cu un raport de muncă, Curtea a statuat că indemnizaţiei de consilier îi este aplicabil doar regimul juridic al impozitării, comun cu cel aplicat salariului. Aşadar argumentaţia reţinută în paragraful 18 al deciziei amintite a vizat, în esenţă, faptul că indemnizaţia primită de consilierul local sau judeţean, deşi nu are caracter salarial, este supusă impozitării. Prin urmare, instituţia popririi, aplicată în ceea ce priveşte sumele de bani datorate debitorului (în speţă, consilierul local care are calitatea de debitor într-un raport juridic de urmărire silită) de terţul poprit (unitatea administrativ-teritorială), în temeiul unor raporturi juridice care preexistă raportului obligaţional ce face obiect al urmăririi silite (mandatul în baza căruia este desfăşurată activitatea aleşilor locali, respectiv consilierii locali sau judeţeni), nu a făcut obiectul analizei în Decizia Curţii Constituţionale nr. 742 din 3 noiembrie 2015, paragraful 18.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 729 alin. (1), art. 781 alin. (1) şi (5) şi art. 787 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Simona Daniela Vreme în Dosarul nr. 4.930/233/2017 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice