Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 323 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 323 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 884 din 26 septembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Claudia        │-                     │
│Margareta      │magistrat-asistent-şef│
│Krupenschi     │                      │
└───────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, excepţie ridicată de Vasile Viorel Uţă în Dosarul nr. 146/188/2020 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 626D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât criticile de neconstituţionalitate formulate vizează interpretarea şi aplicarea textului legal criticat şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, în considerarea jurisprudenţei constituţionale în materie, de exemplu Decizia nr. 510 din 17 octombrie 2024 sau Decizia nr. 325 din 30 mai 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 8 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 146/188/2020, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Viorel Uţă într-o cauză penală având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, într-un înscris olograf, faptul că sporul de o treime prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal este neconstituţional prin caracterul său abuziv şi nelegal. Din susţinerile orale ale autorului şi ale apărătorului desemnat din oficiu, consemnate în încheierea de sesizare, se deduce că textul de lege criticat este considerat lipsit de previzibilitate şi accesibilitate, deoarece nu poate fi înţeles de orice justiţiabil, iar prin conţinutul său se ajunge la un cumul al pedepsei care depăşeşte cu mult maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunile concurente, ceea ce înseamnă că se încalcă principiul legalităţii şi dreptul de acces la justiţie. Este indicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 368 din 30 mai 2017, considerată a avea o strânsă legătură cu textul legal criticat în cauză.
    6. Judecătoria Galaţi - Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care indică numeroase decizii ale Curţii Constituţionale relevante în cauză (exemplificativ, deciziile nr. 740 din 23 noiembrie 2017, nr. 447 din 28 iunie 2018, nr. 113 din 28 februarie 2019, nr. 544 din 26 septembrie 2019 şi nr. 711 din 27 octombrie 2015).
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, cu următoarea redactare:
    - Art. 39. - Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni: „(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: (...) b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;“.

    11. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele cuprinse în art. 11 alin. (4) - norme care nu există, art. 11, intitulat Dreptul internaţional şi dreptul intern, având în structura sa doar trei alineate. Din cuprinsul încheierii de sesizare se deduce în mod rezonabil faptul că autorul a invocat oral încălcarea accesului liber la justiţie şi a principiului legalităţii pedepsei, consacrate la nivel constituţional prin art. 21 şi art. 23 alin. (12).
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal au mai fost examinate de instanţa de contencios constituţional, faţă de critici similare celor formulate în prezenta cauză, pe care Curtea Constituţională le-a respins ca neîntemeiate (Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, Decizia nr. 256 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2016, Decizia nr. 545 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 21 octombrie 2016, Decizia nr. 740 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 21 martie 2018, Decizia nr. 788 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 8 martie 2018, Decizia nr. 248 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 6 august 2020, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1163 din 2 decembrie 2020, Decizia nr. 173 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 1 iulie 2021, sau Decizia nr. 510 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 2 aprilie 2025).
    13. Cu aceste prilejuri, Curtea a reţinut, în esenţă, că noul Cod penal reglementează un regim juridic sancţionator cu privire la cele două forme ale concursului de infracţiuni, real şi formal, referitor la persoana fizică, infractor major, în cadrul căruia se pot observa mai multe sisteme de sancţionare. Totodată, la reglementarea actualului Cod penal, legiuitorul român a avut o orientare mai degrabă preventivă decât represivă, de vreme ce a optat pentru reducerea limitelor speciale de pedeapsă pentru mai multe infracţiuni, concomitent cu înăsprirea tratamentului penal al pluralităţii de infracţiuni, în contextul în care critica principală a tendinţelor legislative anterioare de majorare a limitelor maxime de pedeapsă, ca principal instrument de combatere a unor infracţiuni, a fost aceea că sistemul sancţionator al vechiului Cod penal nu mai reflecta în mod corect sistemul valorilor sociale pe care legea penală este chemată să le protejeze (Decizia nr. 510 din 17 octombrie 2024, precitată, paragrafele 12 şi 15).
    14. Cu referire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 23 din Constituţie, Curtea a subliniat că libertatea individuală nu are caracter absolut, fiind necesar să se exercite între coordonatele stabilite de ordinea de drept, aşa încât încălcarea regulilor care compun ordinea de drept autorizează legiuitorul să reglementeze, în funcţie de gravitatea comportamentului infracţional, norme penale care vizează direct libertatea persoanei. Aceste dispoziţii penale însă trebuie să fie strict delimitate şi condiţionate, astfel încât libertatea individuală să fie respectată. Or, Curtea a constatat că normele criticate permit o individualizare judiciară a pedepsei principale (rezultante) în caz de concurs de infracţiuni „în condiţiile şi în temeiul legii“, potrivit art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală, o garanţie împotriva unei eventuale ingerinţe arbitrare a judecătorului în libertatea individuală reprezentând-o limita generală a pedepsei închisorii impusă de lege. Aşadar, o limitare cu privire la cuantumul pedepsei rezultante ce urmează să fie executată se face prin dispoziţiile art. 60 din Codul penal, aceasta neputând fi mai mare de 30 de ani de închisoare. Cu alte cuvinte, dacă sporul obligatoriu ar depăşi limita generală a pedepsei închisorii impusă de lege, pedeapsa se reduce corespunzător (Decizia nr. 510 din 17 octombrie 2024, paragraful 18).
    15. Cât priveşte dreptul la un proces echitabil statuat prin dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a arătat că aplicarea cerinţei procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfăşurare a procesului, iar nu şi în ceea ce priveşte cadrul juridic sancţionator al faptelor, adică în domeniul dreptului substanţial, reţinând că nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi nici din cel al art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau al jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinţei procesului echitabil ar trebui să excedeze necesităţii asigurării garanţiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanţial (Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, precitată, paragraful 45). Aceleaşi considerente sunt valabile, de principiu, şi cu privire la pretinsa încălcare a accesului la justiţie, formulată în prezenta cauză, în sensul că norme substanţiale care definesc cadrul sancţionator al unor fapte penale nu pot fi contrare unor norme procesuale, cum sunt cele ce garantează, de principiu, accesul liber la justiţie.
    16. Întrucât în prezenta cauză nu au fost relevate elemente de noutate, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    17. Cât priveşte invocarea în cauză a Deciziei nr. 368 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, Curtea reţine că prin această decizie a fost constatată neconstituţionalitatea sintagmei „şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Codul penal, text care definea infracţiunea continuată şi care a fost modificat în acord cu decizia Curţii prin Legea nr. 200/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 6 iulie 2023. Chiar dacă legiuitorul a intervenit prin această lege cu mult timp după ce autorul excepţiei a sesizat Curtea Constituţională cu prezenta cauză, totuşi acesta a putut beneficia direct de efectul erga omnes al deciziei de admitere a Curţii Constituţionale de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Mai mult decât atât, în termen de 45 de zile de la această dată, textul legal constatat ca fiind neconstituţional a devenit inaplicabil, în temeiul art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie.
    18. Totodată, prin aceeaşi Decizie nr. 368 din 30 mai 2017, considerată de autorul excepţiei ca fiind aplicabilă şi în această cauză, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal. În acest context, Curtea nu a putut reţine critica adusă faţă de prevederile constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) şi ale art. 148 alin. (2)-(4), raportate la dispoziţiile art. 49 paragraful 3 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât, potrivit prevederilor art. 51 paragraful 1 din Cartă, dispoziţiile acesteia se adresează statelor membre numai în situaţia în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii, ceea ce nu este cazul în speţă.
    19. De asemenea, nu s-a putut reţine nici pretinsa încălcare de către dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, deoarece textul constituţional invocat este aplicabil numai în ipoteza în care Curtea constată o restrângere a exercitării unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care însă nu a fost reţinută. Or, astfel de critici nu au fost formulate şi în cauza de faţă.
    20. În considerarea celor de mai sus, Curtea observă că nu poate valorifica susţinerea autorului potrivit căreia în cauza sa ar fi aplicabilă mutatis mutandis Decizia Curţii Constituţionale nr. 368 din 30 mai 2017 pe motiv că ar avea o strânsă legătură cu textul legal criticat.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Viorel Uţă în Dosarul nr. 146/188/2020 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
    semnează

                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia Margareta Krupenschi

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 323 din 1 iulie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 323 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 323 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal