Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 322 din 21 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 322 din 21 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 806 din 4 octombrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Daniel Sandu Ichim în Dosarul nr. 18.188/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.927D/2017.
    2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Ministerul Apărării Naţionale şi Comisia de Contestaţii a Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Comisia de Contestaţii a Ministerului Apărării Naţionale prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că textul art. 108 din Legea nr. 223/2015 nu trebuie să restrângă, să acorde selectiv sau să nu acorde deloc dreptul la spor pentru pensia suplimentară, ci trebuie reformulat, fără echivoc, în sensul acordării sporului integral şi în procent egal tuturor persoanelor aflate în situaţii juridice identice. Articolul de lege criticat are un format incomplet şi confuz şi a produs contradicţii şi inechităţi în sistemul de pensii militare în sensul restrângerii sau chiar al neacordării acestui drept, creând un tratament juridic contrar art. 16 din Constituţie. Prin art. 30 din Legea nr. 223/2015 s-a instituit un plafon maximal al pensiei de 85%, diferenţa de 20% faţă de plafonul reglementat de minimum 65% fiind constituită din sporul de vechime şi sporul pentru contribuţia pentru pensie suplimentară. Din cauză că în art. 108 din aceeaşi lege nu se prevede ordinea aplicării acestor sporuri şi, mai ales, nu se stabileşte elementul de raportare al sporului la pensia suplimentară, casa de pensii nu a putut cuantifica cu exactitate componenţa celor 20% din pensie, mai ales în situaţia celor care depăşesc acest procent. Astfel, casa de pensii nu poate confirma cu certitudine procentul sporului pentru pensia suplimentară alocat şi/sau dacă a fost acordat sau nu. În această situaţie, autorul excepţiei se întreabă cum a putut Ministerul Apărării Naţionale să susţină că sporul pentru pensia suplimentară se aplică fără discriminare şi în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică. Casa de pensii sectorială recunoaşte printr-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei că, pentru o parte din spor, efectele nu mai pot fi observate. În cazul său, pentru a se încadra în cei 20% maximum admişi, casa de pensii sectorială a trebuit să taie 18 procente din cele 38 la care avea dreptul. În situaţia în care casa de pensii a aplicat mai întâi sporul pentru vechimea suplimentară, sporul cuvenit pentru contribuţia pentru pensie suplimentară nu s-a mai acordat. Prin urmare, acest din urmă drept i-a fost încălcat şi este împiedicat să îşi exercite dreptul de a reclama acest fapt, deoarece casa sectorială de pensii refuză să facă precizările necesare în decizia de pensionare. Un alt efect grav al echivocului textului de lege criticat se poate constata la instanţele de judecată. Soluţiile adoptate sunt în contrast şi divergente, pentru că instanţele au fost obligate să interpreteze după un text incomplet şi confuz. Astfel, unele instanţe au respins acordarea distinct, în afara pensiei de serviciu, a sporului pentru pensie suplimentară, în timp ce altele au admis, în interiorul bazei de calcul, acordarea sporului de pensie suplimentară, cauza fiind lipsa din conţinutul textului de lege a elementului de raportare a sporului pentru pensia suplimentară. În acest context invocă Hotărârea Tribunalului Bucureşti nr. 743/2019, care a reuşit să dea o interpretare, reuşind să împace toate criteriile legii. În susţinerea celor prezentate, autorul excepţiei depune concluzii scrise.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, prin care Curtea Constituţională a statuat că legiuitorul este liber să stabilească atât criteriile pe baza cărora acordă pensia, cât şi cuantumul acestui drept.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 16 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 18.188/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Daniel Sandu Ichim cu prilejul soluţionării unei cauze civile privind recalcularea pensiei.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prevăd acordarea unui spor pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget. Aminteşte că, de la 1 ianuarie 1967 până la 1 aprilie 2001, cadrele militare au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară pe principiul mutualităţii între militarii din cadrele permanente. Începând cu data de 1 aprilie 2001, contribuţia pentru pensia suplimentă a devenit contribuţie individuală la bugetul de stat şi s-a plătit de către cadrele militare până la data de 31 decembrie 2010. De la data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, până la 31 decembrie 2015, personalul militar a plătit contribuţia individuală de asigurări sociale. Pensia suplimentară este, prin urmare, rezultatul unei obligaţii legale de contributivitate individuală care dă naştere obligaţiei corelative din partea statului de a plăti pensia suplimentară separat de pensia de serviciu, şi nu prin diminuarea dreptului la pensie militară de stat. Astfel, acest spor trebuie calculat separat, deoarece nu este element component al soldei şi, din acest motiv, nu poate fi integrat în baza de calcul. Interpretarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, în sensul includerii acestui spor în baza de calcul al pensiei, supusă plafonării art. 30 din aceeaşi lege, face ca, în practică, acest spor să fie diminuat sau să nu mai fie acordat în situaţiile când se depăşeşte acest plafon. Astfel, se creează situaţii discriminatorii între persoane aflate în situaţii identice, ajungându-se chiar la încălcarea substanţei dreptului în sine. Prin urmare, se încalcă art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015, precum şi scopul principal enunţat în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea, este încălcată concepţia actului normativ iniţial prin care s-a instituit pensia suplimentară pentru cadrele militare, respectiv art. 64 din Decretul nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară şi legislaţia ulterioară, care a păstrat aceeaşi reglementare timp de 50 de ani. Sunt înfrânte şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, precum şi cele ale art. 1 din Primul Protocol la convenţia mai sus amintită, privind proprietatea, întrucât dreptul la pensia suplimentară reprezintă un „bun“, aşa cum decurge din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Totodată, se aduce atingere şi prevederilor Constituţiei referitoare la dreptul la pensie, dreptul de proprietate şi condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că autorul excepţiei este titularul unei pensii de serviciu care are o natură juridică diferită faţă de pensia stabilită pe baza contributivităţii în sistemul public, fiind calculată în funcţie de veniturile înregistrate într-o anumită perioadă de activitate, constituită dintr-o sumă suplimentară celei ce s-ar fi cuvenit pe baza contribuţiilor efective, sumă suportată din bugetul de stat. Pensia suplimentară nu reprezintă în legislaţia naţională o prestaţie distinctă, de sine stătătoare, astfel că, prin Legea nr. 223/2015 nu s-a intervenit asupra cuantumului pensiei ce ar rezulta din contribuţia autorului excepţiei prin plata cotizaţiilor obligatorii. Cât timp dreptul la pensia de serviciu nu e constituit pe baze contributive, cuantumul acesteia nefiind în directă legătură de proporţionalitate cu contribuţia plătită, statul poate interveni în considerarea dreptului său suveran de a-şi stabili politicile economice şi fiscale.
    9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, faţă de susţinerile privind situaţia discriminatorie în care se află persoanele vizate de ipoteza normei criticate, observă că dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 se aplică tuturor acestor persoane, fără nicio diferenţă, iar aspectele expuse de autorul criticii reflectă de fapt propria opinie faţă de aplicarea legii la cazul său concret, comparativ cu situaţia altor colegi mai tineri şi faţă de modalitatea în care legiuitorul a ales să reglementeze noul mod de calcul al pensiilor de serviciu. Or, aceste susţineri nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate care să intre în competenţa Curţii Constituţionale. Prin urmare, Guvernul consideră că nu se poate reţine încălcarea principiului constituţional al discriminării. Faţă de afirmaţiile referitoare la încălcarea art. 53 alin. (1) din Constituţie, raportat la art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală, Guvernul invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 cu privire la regimul special al pensiilor militare de stat.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
    a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
    b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
    c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.“

    14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării, precum şi prevederile art. 1 din Primul Protocol la convenţia mai sus amintită, privind proprietatea.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea unor texte de lege în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 65 şi 66, Curtea, examinând critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care se referea la plafonarea cuantumului pensiei militare de stat la 85% din valoarea bazei de calcul, precum şi la faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei, a apreciat că sunt aplicabile, mutatis mutandis, cele reţinute prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora „legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia“.
    16. De asemenea, Curtea a apreciat că sunt aplicabile şi cele reţinute prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit cărora „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.
    17. Curtea apreciază că cele reţinute prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 răspund criticilor de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză, astfel că se impune aceeaşi soluţie, de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Sandu Ichim în Dosarul nr. 18.188/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice