Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 321 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 621 alin. (2) din Codul civil Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 321 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 621 alin. (2) din Codul civil

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 767 din 18 august 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana     │-                 │
│Gulie              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 621 alin. (2) din Codul civil, excepţie ridicată de Tăuşanu Florica şi Tăuşanu Vladimir în Dosarul nr. 4.631/299/2021 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 554D/2024.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei, doamna avocat Popescu Corina Ruxandra din Baroul Bucureşti. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, susţine că limitarea dreptului de proprietate privată trebuie să respecte principiul clarităţii şi previzibilităţii legii, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţie, precum şi dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Or, se arată că situaţiile în care subzistă obligaţia proprietarului de a permite trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare, reglementate de textul de lege criticat, respectiv atunci când trecerea prin altă parte ar fi „imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare“, sunt reglementate extrem de echivoc, aspect care generează insecuritate juridică.
    4. Se mai susţine că prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii sunt aplicabile inclusiv reţelelor edilitare, iar potrivit art. 9 din acest act normativ, proiectele tehnice se elaborează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii. Or, în contextul în care destinatarii au obligaţia de a respecta aceste proiecte tehnice, astfel cum acestea au fost realizate de către specialiştii în domeniu, prevederile art. 621 alin. (1) din Codul civil devin desuete.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prevederile legale criticate reprezintă o transpunere legislativă a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate privată sunt stabilite prin lege. Totodată, arată că norma criticată respectă cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii, reglementate de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 7 decembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.631/299/2021, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 621 alin. (2) din Codul civil. Excepţia a fost invocată de Tăuşanu Florica şi Tăuşanu Vladimir într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatarea dreptului de trecere a reţelelor edilitare pentru utilităţi (apă şi gaze).
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 621 alin. (2) din Codul civil reglementează expres situaţiile în care subzistă obligaţia proprietarului de a permite trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare, respectiv doar în situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi „imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare“. Astfel, se susţine că, având în vedere caracterul abstract şi general al reglementării cuprinse în art. 623 alin. (2) din Codul civil, sintagma „imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare“ este echivocă, lipsită de precizie, deoarece nu poate fi utilizată în determinarea cu claritate a situaţiilor în care subzistă obligaţia proprietarului de a permite trecerea reţelelor edilitare.
    8. Se mai susţine că orice proiect privind reţele edilitare se întocmeşte şi se execută în condiţiile art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, potrivit cărora: documentaţiile tehnice - D.T. şi proiectele tehnice se elaborează de colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi subterane, precum şi la instalaţiile aferente acestora. Astfel, se susţine că, în aceste condiţii, atât proprietarul fondului, cât şi proprietarul titular al dreptului de trecere pentru utilităţi sunt obligaţi să respecte proiectele tehnice de instalaţii întocmite în condiţiile legii, independent de caracterul imposibil, periculos sau foarte costisitor al unor eventuale alte soluţii tehnice.
    9. Pe de altă parte, se susţine că acest caracter posibil, nepericulos sau necostisitor al unei soluţii tehnice privind reţelele edilitare este o chestiune extrem de subiectivă, de vreme ce niciuna dintre aceste noţiuni nu are caracter absolut, depinzând de posibilităţile tehnice şi financiare ale proprietarului titular al dreptului de trecere, dispoziţiile legale criticate nefixând niciun criteriu pentru verificarea îndeplinirii acestor condiţii.
    10. Prin urmare, se susţine că prevederile art. 621 alin. (2) din Codul civil nu respectă criteriile de claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, neexistând un criteriu în raport cu care să se poată constata dacă trecerea prin altă parte a reţelei edilitare este „imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare“. Se invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalităţii.
    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate respectă cerinţele de claritate, accesibilitate şi previzibilitate a legii, astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 621 alin. (2) din Codul civil, potrivit cărora: „(2) Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.“ Potrivit art. 621 - Dreptul de trecere pentru utilităţi din Codul civil,
    "(1) Proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop.
(2) Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare.
(3) În toate cazurile, proprietarul are dreptul la plata unei despăgubiri juste. Dacă este vorba despre utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă.
(4) Clădirile, curţile şi grădinile acestora sunt exceptate de la acest drept de trecere, dacă ea are ca obiect conducte şi canale subterane, în cazul în care acestea sunt utilităţi noi."

    17. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea legii.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 621 din Codul civil reglementează dreptul de trecere pentru reţelele edilitare (denumite în literatura juridică de specialitate „servituţi legale speciale“ - C. Bîrsan, Drepturile reale principale, Editura Hamangiu, 2013, p. 87, sau „servituţi administrative“ - V. Stoica, Drepturile reale principale, Editura Humanitas, 2004, p. 266). Distinct de această normă generală, legile speciale, precum Legea petrolului nr. 238/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iunie 2004, sau Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, reglementează un drept de servitute de trecere pentru instalarea unor reţele de utilităţi sau altor echipamente în favoarea operatorilor care desfăşoară activităţi de interes public. Atât prevederile art. 621 din Codul civil, cât şi cele speciale reglementează drepturi care fac parte din categoria limitelor legale ale dreptului de proprietate. Potrivit art. 621 alin. (1), aceste limitări constau în obligaţia proprietarului fondului aservit de a permite trecerea prin fondul său a unor reţele edilitare, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, cu condiţia ca acestea să deservească fondurile învecinate sau din aceeaşi zonă. Limitările aduse dreptului de proprietate sunt astfel în interes public, fiind instituite în favoarea autorităţilor publice competente sau a celor cărora li s-a acordat dreptul de a realiza reţele de utilităţi de interes public. Pentru ca proprietarul unui fond să fie beneficiarul unui drept de trecere pe un imobil - fond aservit, aflat în proprietatea unui terţ, şi acesta din urmă să aibă obligaţia de a permite trecerea reţelelor edilitare prin fondul său, trebuie să fie îndeplinită cel puţin una dintre cele trei condiţii legale prevăzute de art. 621 alin. (2), respectiv trecerea prin altă parte a reţelelor respective să fie „imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare“. Or, legiuitorul a statuat cu claritate şi neechivoc că numai pentru această situaţie - în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare - subzistă obligaţia proprietarului fondului aservit de a permite trecerea reţelelor edilitare. Sarcina probei revine însă proprietarului care doreşte să fie beneficiarul unui drept de trecere pentru reţelele edilitare.
    19. Dispoziţiile Codului civil se completează cu prevederile art. 109 - Dreptul de uz şi dreptul de servitute, art. 110 - Dreptul de uz pentru executarea lucrărilor, art. 111 - Dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a obiectivului/ sistemului, art. 112 - Dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană şi art. 113 - Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute cuprinse în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, precum şi cu Hotărârea Guvernului nr. 1.240/2012 pentru aprobarea regulilor procedurale privind condiţiile şi termenii referitori la durata, conţinutul şi limitele de exercitare a drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor private afectate de obiectivul/sistemul din sectorul gazelor naturale, a convenţiei-cadru, precum şi a regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului indemnizaţiilor şi a despăgubirilor şi a modului de plată a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 27 decembrie 2012. Potrivit acestor acte normative, este necesar acordul scris al proprietarilor terenurilor afectate de dreptul de uz şi/sau servitute amplasate pe terenurile acestora, materializat într-o convenţie-cadru, cuprinsă în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.240/2012, al cărei obiect este încuviinţarea scrisă a posibilităţii exercitării efective de către societatea de distribuţie a gazelor naturale sau a energiei electrice a dreptului de uz pentru executarea lucrărilor, încuviinţare care cuprinde obligaţia proprietarului terenului aservit de a pune la dispoziţia societăţii terenul, pentru o perioadă convenită expres în cuprinsul acordului-cadru, precum şi acordul în vederea ocupării temporare a terenului, pe perioada derulării lucrării.
    20. Curtea reţine, aşadar, din coroborarea textelor legale incidente că servitutea legală analizată instituie o limitare a dreptului de proprietate, limitare ce este însoţită de garanţii ce privesc respectarea drepturilor proprietarului fondului aservit. În acelaşi sens, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, dispoziţiile alin. (3) cuprins în textul de lege criticat instituie regula conform căreia, în toate cazurile, proprietarul fondului aservit are dreptul la plata unei despăgubiri juste, iar dacă este vorba despre utilităţi noi, despăgubirea trebuie să fie şi prealabilă. De altfel, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat în mod constant că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 955 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 11 ianuarie 2013).
    21. Atât dreptul de uz, cât şi dreptul de trecere pentru utilităţi sunt drepturi reale care se constituie asupra unui fond aservit (de regulă, teren) pentru uzul şi utilitatea fondului dominant, aflat în proprietatea unui terţ. Potrivit art. 885 din Codul civil, sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea, iar pierderea sau stingerea drepturilor reale are loc numai prin radierea lor din cartea funciară, cu consimţământul titularului, dat prin înscris autentic notarial. Hotărârea judecătorească definitivă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorităţii administrative va înlocui acordul de voinţă ori, după caz, consimţământul titularului.
    22. Spre deosebire de servitutea convenţională de trecere, dreptul legal de trecere prevăzut la art. 621 alin. (1) din Codul civil reprezintă o limită legală a dreptului de proprietate privată care apare în situaţia în care proprietarul unui fond nu are acces sau are un acces dificil la reţeaua edilitară. Proprietarul fondului vecin este obligat de drept să permită trecerea prin fondul propriu a elementelor componente ale ansamblului edilitar pentru a se asigura accesul la reţelele edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă, de natura conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a canalelor şi a cablurilor electrice, subterane ori aeriene, după caz, precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop. Ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, conform art. 756 din Codul civil, „Servitutea se poate constitui în temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune, dispoziţiile în materie de carte funciară rămânând aplicabile.“, în timp ce dreptul legal de trecere ia naştere prin efectul legii şi se constituie prin declaraţia unilaterală a proprietarului care are acces la reţeaua edilitară şi numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare. Aşadar, constituirea, precum şi modificarea sau stingerea drepturilor reale imobiliare urmează principiul consensului, modalitatea de exprimare a consimţământului fiind cea prevăzută de lege atât pentru constituire, cât şi pentru opozabilitatea faţă de terţi, acest aspect ţinând de competenţa de verificare de către instanţele judecătoreşti.
    23. De altfel, Curtea reţine că susţinerile autorilor, potrivit cărora textul de lege criticat este constituţional doar în măsura în care se interpretează că proprietarul are doar o obligaţie de a sta în pasivitate faţă activităţile necesare trecerii utilităţilor, în concret de a nu se opune trecerii utilităţilor pe fondul său, în condiţiile în care trecerea se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 123/2012, iar nu de a-şi da în scris acordul în acest sens, constituie, în realitate, o problemă de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, a instanţelor de control judiciar. În temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional nu se pronunţă asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Tăuşanu Florica şi Tăuşanu Vladimir în Dosarul nr. 4.631/299/2021 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 621 alin. (2) din Codul civil sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 321 din 1 iulie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016