Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 320 din 9 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 320 din 9 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 320 din 9 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 591 din 6 iulie 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Lavinia Nicoleta Coţofană în Dosarul nr. 1.003/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 16D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, în ipoteza admiterii contestaţiei formulate împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus excluderea din magistratură, suspendarea de drept din funcţia ocupată devine inoperantă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 13 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.003/1/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Lavinia Nicoleta Coţofană, în calitate de contestatoare în cauza care are ca obiect contestaţia împotriva Hotărârii nr. 228 din 28 februarie 2017 a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţată în temeiul art. 29 alin. (5) şi (7) din Legea nr. 317/2004, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 1 din 3 ianuarie 2017 a Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care, în temeiul art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, s-a dispus excluderea din magistratură a contestatoarei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea arată că măsura suspendării de drept din funcţie pe perioada soluţionării recursului formulat împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus excluderea din magistratură poate avea o întindere temporală deosebită (minimum 6 luni, uneori peste un an), iar consecinţele negative ale unei asemenea măsuri se repercutează, în mod direct, asupra vieţii profesionale şi personale a judecătorului sau a procurorului, prin prisma faptului că acesta este pus atât în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, respectiv de a înfăptui justiţia sau de a apăra interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, după caz, cât şi în situaţia de a nu-şi primi indemnizaţia pe perioada suspendării până la soluţionarea recursului. Faptul că magistratul nu are la îndemână nicio posibilitate efectivă de a contesta măsura suspendării rezultă şi din soluţiile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În concluzie, prin art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în fapt, se refuză beneficiul dreptului de acces liber la justiţie pe perioada soluţionării recursului împotriva hotărârii de excludere a magistratului.
    6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât instanţei de contencios administrativ i-a fost conferită competenţa de a verifica legalitatea hotărârilor adoptate de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în cadrul unei proceduri care respectă exigenţele unui proces echitabil, asigurând dreptul la apărare al părţilor şi toate celelalte garanţii procesuale oferite de lege cu privire la liberul acces la justiţie, în raport cu dispoziţiile art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, instanţa de contencios administrativ putând verifica dacă măsura suspendării a fost dispusă în condiţiile prevăzute de lege.
    7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, cu următorul conţinut: „(2) În cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercită calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanţa competentă.“
    11. Dispoziţiile criticate au fost modificate prin art. I pct. 124 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, şi au în prezent următorul conţinut: „(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă“. Având în vedere însă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale în forma anterioară modificării operate prin Legea nr. 242/2018.
    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie, precum şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că pretinsa neconstituţionalitate vizează faptul că magistratul împotriva căruia s-a dispus măsura disciplinară a excluderii din magistratură nu are la îndemână posibilitatea de a contesta măsura suspendării din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.
    14. Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor criticate, în cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă. Suspendarea din funcţie operează de drept şi are ca scop înlăturarea temporară a efectului extinctiv al raportului de serviciu pe care îl are hotărârea de eliberare din funcţie. Astfel, norma criticată, prevăzând suspendarea raportului de serviciu, până la soluţionarea definitivă a cauzei, constituie, pe de o parte, o garanţie a dreptului la apărare şi, implicit, a dreptului la un proces echitabil desfăşurat în faţa instanţei judecătoreşti competente să soluţioneze calea de atac formulată împotriva hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi, pe de altă parte, o garanţie a dreptului la muncă al judecătorului sau procurorului împotriva căruia a fost dispusă măsura disciplinară a excluderii din magistratură. Norma legală criticată înlătură caracterul executoriu al hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus eliberarea din funcţie, prezervând calitatea de judecător sau de procuror a persoanei împotriva căreia a fost luată măsura disciplinară pe toată perioada în care instanţa judecătorească verifică legalitatea şi temeinicia sancţiunii disciplinare aplicate. Măsura suspendării raporturilor de serviciu reprezintă, în această lumină, un beneficiu pe care legea îl pune la dispoziţia persoanei sancţionate, care are posibilitatea în cadrul controlului judecătoresc al procedurii disciplinare să îşi probeze nevinovăţia în calitate de magistrat, iar nu de persoană care a pierdut această calitate.
    15. Cu privire la dispoziţiile legale care reglementează procedura disciplinară declanşată împotriva magistraţilor, Curtea a statuat că, referitor la accesul liber la justiţie şi, implicit, dreptul la un proces echitabil, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, „dreptul la un tribunal nu este absolut şi este compatibil cu limitări implicite, statele contractante dispunând în această materie de o anumită marjă de apreciere (Hotărârea din 18 octombrie 1982, pronunţată în Cauza Le Compte, Van Leuven şi DeMeyere împotriva Belgiei, sau Hotărârea din 15 februarie 2000, pronunţată în Cauza Garcia Manibardo împotriva Spaniei). Însă garantarea unui proces echitabil, aşa cum prevede art. 6 paragraful 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, implică în mod necesar ca tribunalul să fie stabilit de lege, să fie independent şi să fie imparţial. Cât priveşte prima cerinţă, şi anume ca organul de jurisdicţie să fie organizat în conformitate cu voinţa legiuitorului, Curtea a constatat că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată în temeiul legii, dispoziţiile legale criticate respectând exigenţa menţionată nu numai sub aspectul existenţei înseşi a tribunalului, ci şi sub aspectul compoziţiei formaţiunii învestite cu judecarea litigiului. A doua şi a treia condiţie impuse tribunalului în vederea garantării procesului echitabil sunt cele referitoare la independenţa şi imparţialitatea organului de jurisdicţie. Or, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, în realizarea acestei competenţe consacrate prin Legea fundamentală el îndeplinind atribuţiile stabilite prin lege. Factorii ce asigură independenţa şi imparţialitatea acestui organ de jurisdicţie îi constituie modul de desemnare a membrilor săi, durata mandatului şi inamovibilitatea membrilor în cursul mandatului, precum şi existenţa unei protecţii adecvate împotriva presiunilor exterioare“ (a se vedea Decizia nr. 1.556 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 6 februarie 2012).
    16. Mai mult, Curtea a observat că dispoziţiile Legii nr. 303/2004 referitoare la suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor fac parte din capitolul VII - Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procuror titlul II - Cariera judecătorilor şi procurorilor. Or, potrivit art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aşadar, magistratul în cauză dispune de mijloacele de apărare prevăzute de lege, inclusiv de posibilitatea atacării în justiţie a măsurii de suspendare din funcţie dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii.
    17. Aşa fiind, împrejurarea că instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea căii de atac formulate împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, cu consecinţa eliberării din funcţie a judecătorului sau procurorului, nu are posibilitatea de a analiza, separat de fondul cauzei care priveşte temeinicia sau/şi legalitatea sancţiunii disciplinare aplicate, temeinicia suspendării raportului de serviciu, ci doar de a constata că această măsură decurge din lege, fiind incidentă ope legis, nu împietează asupra liberului acces la justiţie sau dreptului la apărare al magistratului. O astfel de soluţie legislativă este justificată de activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, nefiind permis ca un judecător sau procuror împotriva căruia s-a dispus măsura disciplinară a excluderii din magistratură de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (organism care, aşa cum s-a demonstrat în prealabil, se bucură de garanţiile unei tribunal imparţial) să îşi mai poată îndeplini aceste activităţi până la data la care o instanţă judecătorească nu stabileşte, în mod definitiv, caracterul nelegal sau netemeinic al măsurii disciplinare dispuse.
    18. Pentru aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie şi nici art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    19. În plus, Curtea constată că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la critici diferite, Curtea constatând constituţionalitatea lor, în acest sens fiind Decizia nr. 511 din 19 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011. Curtea a constatat, printre altele, că nu se poate susţine că reglementarea prin lege a unei proceduri disciplinare a judecătorilor şi a suspendării din funcţie a acestora în cazul în care există o hotărâre de eliberare din funcţie a lor ar avea ca efect încălcarea principiului independenţei acestora, întrucât, aşa cum prevede art. 124 alin. (3) din Constituţie, judecătorii se supun numai legii.
    20. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, Curtea urmând să respingă prezenta excepţie ca neîntemeiată.
    21. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lavinia Nicoleta Coţofană în Dosarul nr. 1.003/1/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 65^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016