Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 320 din 22 septembrie 2025 referitoare la aplicarea dispoziţiilor succesive ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 320 din 22 septembrie 2025 referitoare la aplicarea dispoziţiilor succesive ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 972 din 22 octombrie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 740/1/2025


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│George Bogdan │- pentru preşedintele  │
│Florescu      │Secţiei a II-a civile  │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Nicolae       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Liviu Eugen   │- judecător la Secţia I│
│Făget         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia I│
│Glodeanu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cosmin Horia  │- judecător la Secţia a│
│Mihăianu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Petronela     │- judecător la Secţia a│
│Iulia Niţu    │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia a│
│Nicolae       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila  │- judecător la Secţia  │
│Farmathy      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Nicoleta│- judecător la Secţia  │
│Ghica-Velescu │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 740/1/2025, la care s-au conexat dosarele nr. 936/1/2025 şi nr. 938/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 5.183/99/2023, nr. 5.186/99/2023 şi nr. 5.218/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere de către părţi.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor conexate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal a sesizat, prin Încheierea dată în 27 februarie 2025 în Dosarul nr. 5.183/99/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, drept urmare a aplicării dispoziţiilor succesive ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, nivelul sporurilor aferente fiecărei funcţii a fost plafonat la nivelul salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2018, astfel încât, chiar dacă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative au fost egalizate salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul anului 2022, sporurile rămân în continuare plafonate conform dispoziţiilor din ordonanţele de urgenţă anterior enumerate."

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 1 aprilie 2025 cu nr. 740/1/2025.
    9. Ulterior, pe rolul instanţei supreme au fost înregistrate alte două sesizări ce au fost conexate la dosarul iniţial, în baza art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, respectiv dosarele nr. 936/1/2025 şi nr. 938/1/2025, având ca obiect sesizările Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, dispuse la 7 martie 2025 în dosarele nr. 5.186/99/2023 şi nr. 5.218/99/2023, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept identice cu cea din Dosarul nr. 740/1/2025, iniţial înregistrat.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018):
    "ART. 34
    (...) (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)"

    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020):
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: (...)
    12. La articolul 34, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.» (...)"

    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 274/2022 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020):
    "ART. I
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)"

    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021):
    "ART. I
    (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)"

    14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022):
    "ART. I
    (...) (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)"

    15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023):
    "ARTICOL UNIC
    La articolul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:
    (1^1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VIII la aceeaşi lege se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022."

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora sau invocat chestiunile de drept
    16. În Dosarul nr. 5.183/99/2023 aflat pe rolul Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, prin cererea înregistrată la 27 septembrie 2023, reclamanta a solicitat:
    - anularea Ordinului prefectului judeţului Iaşi nr. 272/6.07.2023, precum şi a anexelor aferente acestuia, prin care i s-au stabilit, începând cu 1 iunie 2023, drepturile salariale;
    – obligarea pârâţilor prefectul judeţului Iaşi şi Instituţia Prefectului - Judeţul Iaşi ca, începând cu 1 iunie 2023, să îi restabilească sporul lunar de 8% (de confidenţialitate), care îi fusese acordat prin Ordinul prefectului judeţului Iaşi nr. 416/2020, dar care nu se mai regăseşte în ordinul contestat;
    – obligarea pârâţilor să emită un nou ordin prin care să îi recalculeze, începând cu aceeaşi dată, salariul de bază, precum şi sporul lunar de 8% (de confidenţialitate), sporul de condiţii vătămătoare şi celelalte sporuri de care beneficiază conform legii, raportate la salariul de bază pentru funcţia de consilier superior, stabilit pentru anul 2022 prin anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), respectiv să procedeze la plata sumelor de bani rezultate.

    17. În motivare, reclamanta a arătat că ordinul contestat a fost emis în vederea aplicării prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023. Astfel, potrivit acestuia, a precizat că, începând cu 1 iunie 2023, beneficiază de salariul de bază potrivit anului 2022, stabilit conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2007, însă sporurile îi sunt calculate la nivelul salariului din luna decembrie 2018. Reclamanta a subliniat şi faptul că salariul de bază de care a beneficiat din luna decembrie 2018 este mult mai mic decât salariul de bază stabilit la nivelul anului 2022 de care beneficiază începând cu 1 iunie 2023. Prin urmare, în condiţiile în care, începând cu data de 1 iunie 2023, beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru anul 2022, stabilit potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, sporurile acordate potrivit legii fiindu-i calculate la un nivel salarial mult mai mic, iar sporul de confidenţialitate lunar de 8% nemaifiindu-i acordat, a solicitat obligarea pârâţilor la recalcularea şi stabilirea acestora printr-un nou ordin de prefect, prin raportare la salariul de bază stabilit pentru anul 2022 prin anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, reluarea acordării, de la aceeaşi dată, a sporului de confidenţialitate, precum şi obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale restante.
    18. Pârâţii au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acţiunii.
    19. Aceeaşi problemă de drept este dezbătută şi în dosarele nr. 5.186/99/2023 şi nr. 5.218/99/2023 ale Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal.

    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    20. Instanţa de sesizare a apreciat ca întrunite condiţiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, arătând că obiectul cauzelor priveşte stabilirea şi plata unor drepturi de natură salarială ale unor funcţionari publici, angajaţi ai Instituţiei Prefectului - Judeţul Iaşi.
    21. De asemenea, a apreciat că asupra chestiunii de drept în discuţie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi ea nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. În acest sens, a menţionat că sesizările conexate vizează sporul de condiţii vătămătoare şi celelalte sporuri de care beneficiază reclamanţii, întrucât, în ceea ce priveşte sporul de confidenţialitate solicitat prin cererile de chemare în judecată, a constatat că există deja o sesizare pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, ce face obiectul Dosarului nr. 2.690/1/2024.
    22. A considerat că şi condiţia ca soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere este îndeplinită, reţinând că, prin cererile de chemare în judecată deduse judecăţii în cele trei dosare, reclamanţii, având calitatea de funcţionari publici, au solicitat anularea unor ordine ale prefectului judeţului Iaşi, precum şi a anexelor aferente acestor ordine, prin care li s-au stabilit, începând cu 1 iunie 2023, drepturile salariale, obligarea pârâţilor ca, începând cu aceeaşi dată, să le restabilească sporurile lunare care le fuseseră acordate anterior şi care nu se mai regăsesc în ordinele contestate, precum şi obligarea pârâţilor să emită noi ordine prin care să le recalculeze, începând cu 1 iunie 2023, salariul de bază şi sporurile lunare (de confidenţialitate, pentru condiţii vătămătoare şi altele), prin raportare la salariul de bază pentru funcţiile pe care le ocupă, stabilite pentru anul 2022 prin anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, şi să le achite sumele de bani rezultate.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    23. Părţile nu şi-au exprimat punctele de vedere în niciunul dintre dosarele conexate.
    24. După comunicarea raportului întocmit în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nu au fost formulate puncte de vedere de către părţi.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor de judecată care au înaintat sesizările pentru dezlegarea chestiunilor de drept
    25. Completul de judecată care a formulat sesizarea iniţială a reţinut că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023, începând cu 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022.
    26. De asemenea, cu privire la sporul pentru condiţii vătămătoare şi celelalte sporuri, instanţa de sesizare a reţinut că, potrivit art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, „În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“.
    27. În consecinţă, a apreciat că sporurile au fost plafonate la nivelul lunii decembrie 2022, chiar dacă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023 au fost egalizate salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 la nivelul anului 2022.

    VII. Practica judiciară a instanţelor naţionale în materie
    28. Faţă de conţinutul întrebării adresate instanţei supreme, nu a fost necesară consultarea instanţelor cu privire la practica judiciară relevantă.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    29. În procedurile de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunţat următoarele decizii care prezintă relevanţă în lămurirea prezentelor sesizări conexate, în ordine cronologică:
    - Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021, prin care s-a statuat că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile salariale reglementate de art. 5, respectiv de art. 8 din anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (4^1) din această lege.“;
    – Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, prin care s-a statuat că: „Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare «Administraţie» din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“;
    – Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, prin care s-a statuat că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
    "La acordarea sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se ţină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. (...)“"

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    30. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate formulate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, nefiind întrunite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    31. Temeiul sesizărilor conexate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    32. Domeniul de aplicare a acestui act normativ este conturat prin dispoziţiile art. 1, care prevede că ordonanţa de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1), indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    33. În materia enunţată se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 prevede că „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    34. Aceste prevederi legale se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, respectiv ale Codului de procedură civilă, astfel cum în mod expres prevede şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, conform căruia: „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie.“
    35. În acest context normativ, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
    a) existenţa unei cauze în curs de judecată în primă instanţă sau în calea de atac;
    b) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    36. Examinarea condiţiilor în care poate fi declanşat mecanismul hotărârii prealabile pune în evidenţă faptul că, în cazul concret al prezentelor sesizări conexate, doar unele dintre cerinţele legale mai sus enunţate se verifică.
    37. Astfel, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările au ca obiect solicitările reclamanţilor, în calitate de funcţionari publici în cadrul instituţiei prefectului, fiind îndeplinite primele două condiţii de admisibilitate a sesizării, dat fiind că litigiile cu care instanţa de trimitere a fost învestită vizează drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, făcând, deci, parte din categoria proceselor la care se referă art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, şi sunt în curs de judecată, în primă instanţă, pe rolul unui complet de judecată din cadrul Tribunalului Iaşi.
    38. Nu sunt însă întrunite cerinţele ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o chestiune de drept, nici cea care impune ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunţate.
    39. Din perspectiva primului aspect se subliniază că, în absenţa unei definiţii legale a noţiunii de „chestiune de drept“, examinarea îndeplinirii acestei cerinţe trebuie verificată prin raportare la jurisprudenţa dezvoltată de instanţa supremă în mecanismul hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, în care, în mod constant, s-a subliniat că este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragrafele 41 şi 42).
    40. Cu alte cuvinte, chestiunea de drept trebuie să fie una reală şi veritabilă, iar o atare calificare există numai atunci când norma de drept supusă discuţiei este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente şi, în consecinţă, al practicii judiciare neunitare.
    41. În legătură cu acest aspect se reţine că, atât timp cât art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 utilizează în conţinutul său sintagma „chestiune de drept“, identic reglementării din cuprinsul art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, şi nu instituie nicio derogare de la dreptul comun, se impune aplicarea în mod analog a jurisprudenţei deja consacrate cu privire la mecanismul de unificare al hotărârii prealabile reglementat de dispoziţiile art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, în cadrul căreia semnificaţia acestei noţiuni a fost în mod clar conturată. De altfel, chiar expunerea de motive din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesităţii existenţei unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire să justifice declanşarea mecanismului hotărârii prealabile.
    42. Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie deturnat de la scopul său firesc şi să nu fie utilizat pentru tranşarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanţei de trimitere, este necesar ca sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să aibă ca obiect o problemă reală de drept, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată, ar genera o practică judiciară neunitară.
    43. În strânsă legătură cu această condiţie de fond, din punct de vedere formal, încheierea de sesizare a instanţei supreme în vederea dezlegării unei chestiuni de drept trebuie să respecte dispoziţiile art. 520 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, de la care norma specială nu derogă. Aşadar, încheierea trebuie să cuprindă motivele care susţin admisibilitatea sesizării, fiind necesară o analiză argumentată cu privire la toate condiţiile de admisibilitate, precum şi exprimarea opiniei preliminare a completului de judecată asupra chestiunii de drept invocate.
    44. Cu alte cuvinte, caracterul veritabil al chestiunii de drept trebuie să rezulte din încheierea de sesizare pronunţată de instanţa de trimitere, întrucât completul de judecată învestit cu soluţionarea pricinii este ţinut, în primul rând, să stabilească dacă este o problemă de interpretare, care să prezinte dificultate şi care implică riscul unor dezlegări diferite în practică, semnalând complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendinţe jurisprudenţiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, pentru a da temei iniţierii mecanismului de unificare jurisprudenţială reprezentat de hotărârea prealabilă.
    45. În cauza de faţă, această condiţie nu este îndeplinită, întrucât analiza celor trei încheieri de sesizare demonstrează că instanţa de trimitere nu are nicio dificultate în a determina sensul normelor de drept în discuţie, expunând un punct de vedere clar şi argumentat cu privire la modul de interpretare a acestora, fără a prezenta şi alte posibile interpretări ori elemente care să conducă la concluzia că textele de lege vizate ar fi neclare ori susceptibile de interpretări contradictorii.
    46. În lipsa unei dificultăţi reale, interpretarea şi aplicarea legii, în circumstanţele specifice fiecărei cauze, sunt competenţe care aparţin în exclusivitate instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei, iar nu instanţei supreme sesizate în procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Altfel spus, raţionamentul judiciar aparţine judecătorului cauzei şi impune aplicarea mecanismelor de interpretare a normelor juridice şi de apreciere a situaţiilor de fapt concrete, operaţiune ce nu poate fi atribuită Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    47. În sesizările conexate deduse analizei de faţă, obiectul întrebării prealabile îl constituie lămurirea măsurii în care, ca urmare a aplicării dispoziţiilor succesive ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, sporurile aferente fiecărei funcţii au fost plafonate la nivelul corespunzător lunii decembrie 2018, astfel încât, chiar dacă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023 au fost egalizate salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 la nivelul anului 2022, ele rămân în continuare plafonate conform dispoziţiilor din ordonanţele de urgenţă anterior amintite.
    48. Regula plafonării sporurilor prin acte normative anuale adoptate în perioada 2018-2023 a făcut în mod repetat obiect de interogaţie în cadrul mecanismului de unificare reprezentat de hotărârea prealabilă, statuându-se cu valoare de principiu şi caracter obligatoriu că operează menţinerea cuantumului sporurilor, condiţionat de ocuparea aceleiaşi funcţii şi de desfăşurarea activităţii în aceleaşi condiţii.
    49. Cu titlu de exemplu se cuvine amintit raţionamentul expus în Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a stabilit reperele concrete de interpretare a regulii plafonării sporurilor; acestea se impun a fi respectate şi valorificate de instanţele naţionale.
    50. Considerentele regăsite la paragrafele 93-102 din decizia evocată prezintă în mod deosebit relevanţă, căci ele au condus instanţa supremă la concluzia, expusă în paragraful 103, că „deşi salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice au crescut etapizat, prin raportare la ipotezele de aplicare în timp a Legii-cadru nr. 153/2017, până la atingerea valorii nominale a salariilor de bază conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, sporurile şi celelalte categorii de elemente ale sistemului de salarizare ce fac parte din salariul brut (...) au rămas plafonate întrucât, prin legile anuale de salarizare, nivelul acestora s-a raportat la anul precedent, posibilitatea ordonatorilor de credite de a le majora şi de a le acorda în alte limite fiind suspendată succesiv prin dispoziţiile legale anterior menţionate“.
    51. Aceeaşi dezlegare apare şi în paragrafele 173-188 din Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    52. Reţinând şi că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023 fac referire la salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 (care se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022), dar şi că, în paragrafele 124-129 ale Deciziei nr. 7 din 8 februarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a subliniat distincţia dintre salariul de bază şi salariul lunar - cel din urmă (evocat în actele normative adoptate anual în domeniul salarizării) încorporând, pe lângă salariul de bază, şi alte categorii de venituri, precum compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile şi, după caz, alte elemente specifice sistemului de salarizare -, se constată că, în cazul de faţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat asupra chestiunii de drept enunţate.
    53. Se cuvine reamintit că în paragraful 104 al Deciziei nr. 52 din 21 octombrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că în condiţiile în care plafonarea sporurilor s-a produs prin voinţa legiuitorului exprimată explicit în cuprinsul actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării, iar dispoziţiile speciale ale acestora au în vedere, cu caracter general, sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, primele şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, „ele sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale mai sus menţionate şi pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice“.
    54. Cum, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pronunţă o hotărâre prin care oferă o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost învestită, instanţele naţionale, verificând jurisprudenţa instanţei supreme, ar trebui să aplice hotărârile de unificare adoptate deja, iar nu să înainteze sesizări în mod repetat pe o chestiune de drept ce a fost dezlegată.
    55. În concluzie, sesizările conexate nu îndeplinesc condiţiile de admisibilitate ce se referă la existenţa unei chestiuni de drept pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu, în înţelesul dat acesteia conform jurisprudenţei consolidate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi la lipsa unei statuări anterioare a instanţei supreme.

    56. Pentru considerentele arătate, constatând că nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 5.183/99/2023, nr. 5.186/99/2023 şi nr. 5.218/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, drept urmare a aplicării dispoziţiilor succesive ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, nivelul sporurilor aferente fiecărei funcţii a fost plafonat la nivelul salariului de bază corespunzător lunii decembrie 2018, astfel încât, chiar dacă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative au fost egalizate salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul anului 2022, sporurile rămân în continuare plafonate conform dispoziţiilor din ordonanţele de urgenţă anterior enumerate."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Lorena Repana

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 320 din 22 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"