Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 32 din 4 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (10) şi ale art. 28 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 32 din 4 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (10) şi ale art. 28 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 348 din 30 aprilie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (10) şi ale art. 28 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, excepţie ridicată de Emilian Eva în Dosarul nr. 11.638/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.411D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că sunt întrunite exigenţele de calitate a legii, deduse din dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, textele de lege criticate precizând cu suficientă claritate care sunt condiţiile pentru deţinerea de detectoare de metale. Apreciază, totodată, că invocarea unui ordin emis de un ministru nu poate fi avută în vedere în analizarea criticii de neconstituţionalitate, reperele utilizate în exercitarea controlului de constituţionalitate fiind reprezentate de prevederile Legii fundamentale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 20 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 11.638/245/2016, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (10) şi ale art. 28 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, excepţie ridicată de Emilian Eva, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se critică, în esenţă, existenţa în cuprinsul textelor de lege criticate a unor contradicţii, precum şi lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a acestora, care nu permit destinatarului normei să îşi poată adapta conduita astfel încât să nu rişte sancţionarea contravenţională şi confiscarea bunului. În acest sens se arată că prevederile supuse controlului de constituţionalitate intră în contradicţie cu cele cuprinse în Normele tehnice privind deţinerea şi comercializarea detectoarelor de metale, care, în art. 2, stabilesc că, în vederea obţinerii autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale, persoana fizică trebuie să depună la unitatea de poliţie competentă actul cu care se dovedeşte că solicitantul este proprietarul detectorului de metale. Or, atât timp cât nu se stabileşte o procedură de avizare, rezultă că autorizaţia trebuie eliberată înainte de achiziţia detectorului - lucru imposibil faptic, întrucât în actul de autorizare trebuie indicate datele de identificare ale detectorului, furnizorul etc., iar normele tehnice stabilesc necesitatea prezentării respectivelor documente. Se critică, de asemenea, şi faptul că firmelor furnizoare nu le este interzis să vândă detectoarele unor persoane care nu prezintă în prealabil autorizaţia de deţinere eliberată de poliţie pe numele lor. În plus, nu se prevede un termen pentru înregistrare, în contextul în care, în mod obiectiv, momentul depunerii cererii nu poate fi consecutiv momentului intrării bunului în proprietatea destinatarului normei. Ca atare, întrucât nu se impune obţinerea unui aviz prealabil autorizării şi se condiţionează eliberarea autorizaţiei de depunerea actului de proprietate al solicitantului asupra detectorului vizat de solicitare, se susţine că singura interpretare a prevederilor de lege criticate care nu îl expune pe destinatarul acestora unei sancţiuni contravenţionale constă în recunoaşterea în favoarea acestuia a unei prezumţii de legalitate a deţinerii detectorului din momentul achiziţionării lui de la un furnizor agreat/autorizat în prealabil de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi până în cel al obţinerii autorizaţiei.
    6. Tribunalul Iaşi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele invocate de autorul acesteia vizează, în realitate interpretarea şi aplicarea legii, operaţiuni care constituie atributul instanţei de judecată învestite cu soluţionarea cauzei.
    9. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, precizând că, în opinia sa, prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate nu sunt lipsite de claritate, ci, dimpotrivă, întrunesc cerinţele instituite în acest sens de Legea fundamentală.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (10) şi art. 28 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, care au următorul conţinut normativ:
    - Art. 5 alin. (10): „(10) Persoanele fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obţină în prealabil autorizaţia inspectoratului de poliţie al judeţului respectiv, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi.“;
    – Art. 28 alin. (1) lit. g):
    "(1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează: (...)
    g) deţinerea de detectoare de metale, fără autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (10), cu amendă de la 25.000 lei la 75.000 lei şi confiscarea detectoarelor“."


    13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie care consacră principiul legalităţii, în componenta privitoare la calitatea legii.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în considerarea caracterului deosebit al domeniului de reglementare, şi anume cel al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi pentru protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural naţional, cu privire la care legiuitorul a înţeles să instituie un regim juridic special, art. 5 alin. (10) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 impune persoanelor fizice şi juridice care deţin şi/sau comercializează detectoare de metale obligaţia de a obţine în prealabil autorizaţia inspectoratului de poliţie al judeţului respectiv, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, sediul, şi să se înregistreze la aceste autorităţi ca posesori de detectoare de metale. Potrivit art. 28 alin. (1) lit. g), neîndeplinirea acestei obligaţii constituie contravenţie.
    15. Autorul excepţiei susţine că textele de lege menţionate ar fi lipsite de precizie şi claritate, existând contradicţii faţă de modul în care acestea sunt dezvoltate în legislaţia secundară, respectiv în Ordinul ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, al ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului, al ministrului culturii şi cultelor şi al ministrului apărării naţionale nr. 251/409/2.275/M.115/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 4 august 2004. Faţă de această critică, Curtea Constituţională reiterează cele statuate în jurisprudenţa sa, în sensul că exercitarea controlului de constituţionalitate se face exclusiv prin raportare la dispoziţii din Legea fundamentală, iar nu prin compararea mai multor prevederi legale între ele şi apoi prin raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
    16. Curtea observă, totodată, că argumentele formulate de autorul excepţiei în motivarea criticii de neconstituţionalitate vizează chestiuni legate de interpretarea şi aplicarea la speţă a textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate, ceea ce intră în competenţa exclusivă a judecătorului cauzei, care va analiza, în funcţie de împrejurările particulare ale cauzei, dacă şi în ce măsură contravenientul a respectat cerinţele legii cu privire la achiziţionarea şi deţinerea detectoarelor de metale. În acest context, instanţei învestite cu soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, constând în deţinerea detectorului de metale în lipsa autorizaţiei, îi revine inclusiv competenţa de a examina şi aprecia argumentul referitor la existenţa unei prezumţii de legalitate a deţinerii detectorului de metale din momentul achiziţionării acestuia până în cel al obţinerii autorizaţiei, conturată în condiţiile în care - aşa cum susţine autorul excepţiei - achiziţionarea este transparentă, iar demersul de înregistrare şi eliberare a autorizaţiei pe numele destinatarului normei are doar un caracter formal.
    17. Mai mult, Curtea reţine că autorul excepţiei susţine şi faptul că textele pe care înţelege să le compare sunt eliptice şi contradictorii întrucât nu prevăd o procedură de avizare prealabilă în vederea autorizării deţinerii detectoarelor de metale, pe care destinatarul normei să fi fost obligat să o urmeze înainte de a cere obţinerea autorizaţiei propriu-zise. De asemenea mai semnalează lipsa instituirii unei interdicţii pentru societăţile furnizoare de a vinde detectoare de metale unor persoane care nu prezintă în prealabil autorizaţia de deţinere eliberată de poliţie, precum şi inexistenţa unui termen pentru înregistrare, dar şi lipsa unei sancţiuni pentru curierul care ar transporta detectorul de metale până la destinatar. Or, aşa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competenţa de a modifica sau completa prevederile supuse controlului.
    18. Prin urmare, Curtea constată că analiza prevederilor ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, din perspectiva învederată în motivarea criticilor.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (10) şi ale art. 28 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, excepţie ridicată de Emilian Eva în Dosarul nr. 11.638/245/2016 al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016