Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 319 din 22 septembrie 2025 referitoare la interpretarea prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 319 din 22 septembrie 2025 referitoare la interpretarea prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 988 din 27 octombrie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 1.058/1/2025


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│George Bogdan │- pentru preşedintele  │
│Florescu      │Secţiei a II-a civile  │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ileana        │- judecător la Secţia I│
│Ruxandra      │civilă                 │
│Tirică        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihai Andrei  │- judecător la Secţia I│
│Negoescu      │civilă                 │
│Gândac        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Maricel       │- judecător la Secţia I│
│Nechita       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Petronela     │- judecător la Secţia a│
│Iulia Niţu    │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristinel     │- judecător la Secţia  │
│Grosu         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ramona Maria  │- judecător la Secţia  │
│Gliga         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Irina   │- judecător la Secţia  │
│Prisecaru     │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.058/1/2025 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.902/112/2024 şi de Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.063/88/2024, nr. 1.068/88/2024 şi nr. 1.086/88/2024 privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
    "a) dacă prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023 trebuie să fie interpretate în sensul că perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordate în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă şi perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001, prevăzute la art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023, reprezintă stagiu de cotizare contributiv, în sensul prevederilor art. 3 lit. r) din acelaşi act normativ, ce trebuie să fie avut în vedere la acordarea punctelor de stabilitate conform prevederilor art. 85 alin. (3) din lege sau, din contră, reprezintă stagiu de cotizare necontributiv,"
    respectiv

    "b) dacă sporul de vechime în muncă primit ca urmare a desfăşurării activităţii în grupele I şi II de muncă este stagiu contributiv, deoarece s-a plătit C.A.S. mai mare decât pentru condiţiile normale de muncă, respectiv 30% pentru grupa II şi 35% pentru grupa I de muncă;
c) dacă stagiul contributiv existent la 31.08.2024 este luat în calcul la acordarea punctelor de stabilitate sau stagiul contributiv la data pensionării (situaţie în care reclamantul a mai lucrat după pensionare şi a plătit C.A.S. la bugetul de stat)"

    5. Magistratul-asistent arată că la dosar au fost depuse raportul întocmit şi amicus curiae.
    6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 29 aprilie 2025, în Dosarul nr. 2.902/112/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    8. Sesizarea a fost înregistrată la 16 mai 2025 cu nr. 1.058/1/2025.
    9. Ulterior, la 1 iulie 2025, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate cu nr. 1.428/1/2025, nr. 1.429/1/2025 şi nr. 1.430/1/2025 sesizările formulate de Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.063/88/2024, nr. 1.068/88/2024 şi nr. 1.086/88/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept menţionate la lit. b) şi c).
    10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi al celor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 1.428/1/2025, nr. 1.429/1/2025 şi nr. 1.430/1/2025 la Dosarul nr. 1.058/1/2025.

    II. Normele legale incidente
    11. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, cu modificările ulterioare (Legea nr. 360/2023)
    "ART. 3
    În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (…)
    i) perioade asimilate - perioadele pentru care nu s-au datorat sau nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi care se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public; (…)
    k) perioade necontributive - perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligaţia plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public; (…)
    q) stagiu de cotizare - perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum şi perioadele asimilate şi perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii;
    r) stagiu de cotizare contributiv - perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii;
    s) stagiu complet de cotizare contributiv - perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate;
    ş) stagiu minim de cotizare contributiv - perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă; (…)
    ART. 13
    Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
    a) perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat sau, după caz, s-a datorat şi plătit contribuţie de asigurări sociale;
    b) perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislaţiei în vigoare până la data de 1 aprilie 2001 sau, după caz, stagiul de cotizare conform legislaţiei ulterioare acestei date;
    c) timpul util la pensie realizat de agricultori şi durata de asigurare, în condiţiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii.
    ART. 15
    (1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în locurile de muncă în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:
    a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiţii deosebite;
    b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în locuri de muncă în condiţii speciale.
    (2) Constituie stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă şi perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă.
    (3) Constituie stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă şi perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001.
    ART. 85
    (1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obţine din însumarea punctajelor anuale ale acestuia şi a numărului de puncte de stabilitate.
    (2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
    (3) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:
    a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
    b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
    c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
    (4) Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin. (3) sunt cele realizate în sistemul public de pensii.
    (5) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporţional şi pentru fracţiunile de an.
    (6) Prevederile alin. (3)-(5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.
    (7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
    (8) În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de codul fiscal pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.
    (9) În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurare socială.
    (10) Punctajul lunar calculat în condiţiile alin. (9) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale. (…)"

    12. Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 181/2024 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (Hotărârea Guvernului nr. 181/2024)
    "ART. 13
    (1) Perioadele de stagiu de cotizare prevăzute la art. 13 lit. a), c) şi d) din lege constituie stagiu de cotizare contributiv, astfel cum este definit la art. 3 lit. r) din lege.
    (2) Perioadele necontributive prevăzute la art. 13 lit. b) din lege reprezintă stagiu de cotizare, astfel cum este definit la art. 3 lit. q) din lege.
    (3) Perioadele prevăzute la art. 14 din lege reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare, astfel cum este definit la art. 3 lit. q) din lege.
    (4) Constituie stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă, necontributiv, perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiul de cotizare prevăzute la art. 15 din lege.
    (5) Perioadele necontributive şi perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile legii, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public şi a realizat stagiu de cotizare contributiv.
    ART. 54
    (1) Numărul de puncte de stabilitate se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv de peste 25 de ani contributivi realizaţi în sistemul public.
    (2) Numărul de puncte de stabilitate se acordă şi pentru fracţiuni de an astfel:
    a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi;
    b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi;
    c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi.
    (3) Numărul de puncte de stabilitate nu se acordă pentru perioadele de stagiu de cotizare contributiv în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.
    (4) În vederea acordării numărului de puncte de stabilitate, perioadele de stagiu de cotizare contributiv în care o persoană a fost asigurată simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale, care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, precum şi cele în care a desfăşurat concomitent activitate la mai mulţi angajatori, se iau în calcul o singură dată.
    (5) La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare, a numărului de puncte de stabilitate şi a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale, prin rotunjire matematică la a 5-a zecimală."

    III. Expunerea succintă a proceselor
    Dosarul nr. 2.902/112/2024 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud
    13. Prin acţiunea introductivă, reclamantul, fost mecanic de locomotivă, a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii (...), solicitând recalcularea pensiei stabilite, anume să fie luată în calcul şi perioada de 12 ani şi 6 luni la rubrica „Stagiul de cotizare contributiv“, precum şi întocmirea şi înaintarea către reclamant a unui buletin de calcul din care să reiasă modul cum a fost recalculată pensia şi plata diferenţei drepturilor de pensie.
    14. În motivare, a arătat că perioada lucrată efectiv în grupa I de muncă este de 25 de ani, 0 luni şi 14 zile, iar perioadele suplimentare acordate datorită grupei sunt de 12 ani, 6 luni şi 7 zile, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale şi nu au fost luate în calcul ca stagiu de cotizare contributiv, cu toate că s-a reţinut şi s-a achitat contribuţia de asigurări sociale în cotă de 35%, faţă de 25%, respectiv 15%, cât se achită de către cei cu condiţii normale de muncă şi care beneficiază de puncte de stabilitate (ani mai mulţi în câmpul muncii).
    15. Având în vedere cotele diferite de contribuţie de asigurări sociale de stat, interpretând greşit prevederile art. 15 din Legea nr. 360/2023, se încalcă grav principiile prevăzute la art. 2 din aceeaşi lege, o contribuţie de 35% pentru cei care au lucrat efectiv în grupa I, respectiv condiţii speciale de muncă, nu poate fi egală cu cea a celor care au plătit o contribuţie de 25%, respectiv 15%. Prin punctele de stabilitate de care beneficiază persoanele care au lucrat în condiţii normale de muncă, valoarea pensiei creşte foarte mult, iar celor care au lucrat în grupe superioare nu le-au fost luate în calcul de către casa de pensii aceste perioade suplimentare conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 360/2023.
    16. Pârâta Casa Judeţeană de Pensii (...) a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că prin decizia contestată dreptul la pensie a devenit, începând cu 1 septembrie 2024, pensie în înţelesul noii legi, fiind recalculată, cu luarea în calcul a distincţiei dintre stagiul de cotizare contributiv avut în vedere pentru acordarea punctelor de stabilitate şi noţiunea de stagiu de cotizare. În accepţiunea legiuitorului, reprezintă stagiu de cotizare perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum şi perioadele asimilate şi perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii.
    17. Or, perioadele de stagiu aferent grupelor/condiţiilor speciale, perioada de şomaj şi perioada de stagiu militar nu reprezintă stagiu de cotizare contributiv, deoarece, în aceste perioade, nu s-au datorat şi nu au fost achitate contribuţii de asigurări sociale.

    Dosarele nr. 1.063/88/2024, nr. 1.068/88/2024 şi nr. 1.086/88/2024 ale Tribunalului Tulcea
    18. Prin acţiunile introductive înregistrate pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamanţii au formulat contestaţie împotriva deciziilor emise de Casa Judeţeană de Pensii (...), solicitând anularea acestora şi obligarea intimatei la emiterea unor noi decizii de recalculare, cu acordarea corectă a punctelor de stabilitate conform art. 85 din Legea nr. 360/2023 şi art. 54 din Hotărârea Guvernului nr. 181/2024.
    19. În motivare, s-a arătat că deciziile privind recalcularea din oficiu efectuată de intimată încalcă prevederile legale anterior menţionate, Casa Judeţeană de Pensii (...) acordând mai puţine puncte de stabilitate.
    20. Intimata Casa Judeţeană de Pensii (...) a formulat întâmpinări, prin care a solicitat respingerea acţiunilor ca nefondate.
    21. În cadrul soluţionării acţiunilor s-au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzelor.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării care susţin admisibilitatea sesizărilor
    22. Tribunalul Bistriţa-Năsăud a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 coroborate cu art. 519 din Codul de procedură civilă.
    23. Astfel, în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al ordonanţei de urgenţă, s-a reţinut că, în cauză, se pune problema modalităţii de valorificare la pensie a unui stagiu de cotizare realizat de către reclamant, fiind un litigiu privind stabilirea pensiei, ce cade sub incidenţa art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar cauza se află în etapa judecăţii în primă instanţă.
    24. Referitor la condiţia existenţei unei veritabile chestiuni de drept, care să reclame intervenţia instanţei supreme, această condiţie este îndeplinită în cauză, având în vedere lipsa de claritate a normei a cărei interpretare se solicită, aceasta fiind susceptibilă de mai multe sensuri, precum şi caracterul de noutate a problemei de drept, nefiind conturată o practică judiciară relevantă cu privire la aspectele semnalate, ceea ce reclamă intervenţia instanţei supreme în scopul de a preveni formarea şi consolidarea unei jurisprudenţe divergente.
    25. S-a mai reţinut că de dezlegarea chestiunii de drept depinde, cu puterea evidenţei, soluţionarea pe fond a cauzei, având în vedere că prin acţiunea introductivă reclamantul a contestat modalitatea de recalculare a pensiei în baza prevederilor art. 144 din Legea nr. 360/2023, invocând faptul că perioadele suplimentare acordate pentru grupa I de muncă, de 12 ani, 6 luni şi 7 zile, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, trebuia să fie valorificate ca stagiu de cotizare contributiv.
    26. Totodată, chestiunea de drept a cărei lămurire se cere nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    27. Tribunalul Tulcea a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; astfel, acest act normativ instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispoziţiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 din ordonanţa de urgenţă.

    V. Punctul de vedere al completurilor de judecată
    28. În opinia Tribunalului Bistriţa-Năsăud, prevederile art. 15 din Legea nr. 360/2023 trebuie interpretate în sensul că perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă şi perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare contributiv, în sensul prevederilor art. 3 lit. r) din lege.
    29. Se impune deci concluzia că perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiul de cotizare prevăzute la art. 15 din Legea nr. 360/2023 reprezintă stagiu de cotizare contributiv.
    30. Tribunalul Tulcea nu a formulat un punct de vedere.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    31. Reclamantul din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud a apreciat că se impune sesizarea instanţei supreme, arătând că ipoteza interpretării art. 15 din Legea nr. 360/2023 în sensul că stagiile de cotizare efectuate în condiţii normale sunt necontributive duce la recalcularea sau la calcularea drepturilor de pensie prin eliminarea de la valorificare a o serie de perioade de timp lucrate şi asupra cărora asiguratul a cotizat.
    32. În ceea ce priveşte prevederile art. 15 din Legea nr. 360/2023, în maniera interpretată de legiuitor, se identifică două mari categorii de asiguraţi, respectiv cei care au efectuat stagii de cotizare în grupele I şi a II-a de muncă sau în condiţii deosebite sau speciale, în cazul cărora perioadele suplimentare acordate, denumite „stagii de cotizare în condiţii normale“, vor avea valoarea unor stagii necontributive şi, respectiv, asiguraţii care nu au stagii de cotizare expuse mai sus.
    33. În contextul recalificării „stagiilor de cotizare în condiţii normale“ pentru perioadele suplimentare efectuate în condiţiile de mai sus „în stagii necontributive“ se aplică acelaşi regim juridic ambelor categorii de asiguraţi, cu consecinţa evidentă a avantajării celor care au lucrat în condiţii normale şi a dezavantajării celor cu stagii de cotizare în grupele I şi a II-a de muncă sau în condiţii deosebite sau speciale.
    34. În principiu, prin faptul că art. 15 şi art. 144 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 360/2023 urmăresc avantajarea unor categorii de persoane şi dezavantajarea altor categorii, cea dintâi prevedere instituind şi posibilitatea ca instituţiile implicate în procesul de calculare/recalculare a pensiilor să intervină asupra cuantumului acestora prin recalificarea stagiului contributiv în necontributiv, acestea contravin dreptului la nediscriminare şi la egalitate în faţa legii, garantate de art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţia României.
    35. Pârâta din acelaşi dosar nu a exprimat niciun punct de vedere cu privire la necesitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    36. Reclamanţii din dosarele înregistrate pe rolul Tribunalului Tulcea au solicitat să se constate că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023, au apărut termeni noi ca „stagiu necontributiv“, „stagiu contributiv“, „stagiu potenţial“, „puncte de stabilitate care se acordă pensionarilor cu un stagiu contributiv peste 25 de ani“.
    37. Prin deciziile contestate, intimata Casa Judeţeană de Pensii (...) a exclus de la acordarea punctelor de stabilitate sporul de vechime obţinut şi lucrat în grupele I şi a II-a de muncă ca fiind necontributiv, deşi s-a contribuit la buget cu un C.A.S. mai mare decât pentru condiţii normale de muncă (s-a plătit C.A.S. diferenţiat: grupa a III-a - 25% din venitul brut, grupa a II-a - 30% din venitul brut şi grupa I - 35% din venitul brut), astfel că este perioadă contributivă atât timp cât s-a plătit C.A.S. pentru acel spor.
    38. Intimata din dosarele înregistrate pe rolul Tribunalului Tulcea a arătat că numărul de puncte de stabilitate se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv de peste 25 de ani contributivi realizaţi în sistemul public, iar stagiul de cotizare contributiv reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi au plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
    39. Perioadele necontributive sunt perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau, după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu există obligaţia plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public, şi acestea sunt: spor aferent grupei I, grupei a II-a, condiţii deosebite şi speciale; perioada venit în completare; perioada şomaj anterior 1.04.2001; Decret-lege nr. 118/1990 (strămutare, prizonierat, deportat, privat de libertate); spor aferent Decretului-lege nr. 118/1990; spor aferent Decretului nr. 112/1965 (clima); perioada Decretului-lege nr. 51/1990; perioadă exil.
    40. În concluzie, decizia emisă este conformă dispoziţiilor legale incidente.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    41. Faţă de conţinutul întrebărilor adresate instanţei supreme nu a fost necesară consultarea instanţelor naţionale cu privire la practica judiciară relevantă.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    42. Nu s-a identificat jurisprudenţă relevantă.

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    43. Nu s-a identificat jurisprudenţă relevantă.

    X. Raportul asupra chestiunilor de drept
    44. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizărilor
    45. Sesizările de faţă au fost formulate pe temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    46. Deşi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 au caracter derogatoriu şi se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, ce reprezintă dreptul comun în materie, potrivit principiului specialia generalibus derogant, cu toate acestea, în privinţa aspectelor ce nu sunt în mod expres reglementate, continuă să se aplice dreptul comun, art. 4 din ordonanţa de urgenţă în discuţie statuând în mod explicit că „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    47. Din coroborarea dispoziţiilor relevante cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 cu cele ale Codului de procedură civilă rezultă că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, pe temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate: a) existenţa unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze; b) cauza să fie în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac; c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    48. Verificând îndeplinirea tuturor acestor condiţii, se constată că litigiile în care a fost declanşat prezentul mecanism al pronunţării unei hotărâri prealabile nu fac parte din cele limitativ prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    49. Astfel, potrivit art. 1 coroborat cu paragraful 4 din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, acest act normativ a avut în vedere doar procesele privitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi litigii referitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale acestui personal, ceea ce înseamnă că litigiile privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale se referă la personalul care anterior pensionării a fost plătit din fonduri publice.
    50. În ceea ce priveşte sesizarea formulată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, contrar opiniei exprimate de instanţa de trimitere în cuprinsul încheierii de sesizare cu privire la admisibilitatea acesteia prin raportare la domeniul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, conturat prin prevederile art. 1 al acestui act normativ, verificarea actelor de procedură din dosarul în care a fost formulată sesizarea relevă faptul că litigiul nu priveşte recalcularea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, ci ale unei persoane care a ocupat anterior pensionării funcţia de mecanic de locomotivă, care nu face parte din personalul avut în vedere de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), nefiind, astfel, justificată în vreun fel cerinţa ca litigiul să vizeze drepturi la pensie ori alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice anterior pensionării.
    51. De asemenea, referitor la sesizările formulate de Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal se notează că, întrucât dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie, conform prevederilor art. 4 din ordonanţa de urgenţă, completul de judecată care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are obligaţia să se conformeze cerinţelor instituite prin art. 520 din Codul de procedură civilă, respectiv să indice motivele care susţin admisibilitatea sesizării din perspectiva tuturor condiţiilor care decurg din prevederile art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor.
    52. Această cerinţă nu este îndeplinită în cazul de faţă, în cuprinsul încheierilor de sesizare neregăsindu-se argumente care să susţină admisibilitatea sesizărilor prin raportare la domeniul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, conturat prin prevederile art. 1.
    53. Dimpotrivă, verificarea actelor de procedură din dosarele în care au fost formulate sesizările conexate relevă faptul că, în cazul dosarelor nr. 1.428/1/2025, nr. 1.429/1/2025 şi nr. 1.430/1/2025, litigiile nu privesc revizuirea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice.
    54. Astfel, în Dosarul nr. 1.063/88/2024, în care a fost formulată Sesizarea nr. 1.428/1/2025, pensionarul contestator a fost angajat anterior pensionării în cadrul unor societăţi înfiinţate în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, iar în Dosarul nr. 1.086/88/2024, în care a fost formulată Sesizarea nr. 1.430/1/2025, reclamantul a ocupat anterior pensionării funcţia de reglor maşini, funcţii care nu fac parte dintre cele avute în vedere de Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât nici în aceste cazuri nu este demonstrată apartenenţa reclamanţilor, anterior pensionării, la categoria personalului plătit din fonduri publice.
    55. Pe de altă parte, în cazul Dosarului nr. 1.068/88/2024, în care a fost formulată Sesizarea nr. 1.429/1/2025, în cuprinsul încheierii de sesizare nu există niciun element care să susţină admisibilitatea sesizării din perspectiva analizată, respectiv care să confirme îndeplinirea situaţiei premisă care atrage incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că ar fi vorba despre personal plătit din fonduri publice.
    56. Or, îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a sesizării fundamentate pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi prezumată, ci trebuie să rezulte din cuprinsul încheierii de sesizare şi să fie confirmată de actele de procedură din dosar.
    57. Se reţine, în acest context, că anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, numerotate de la I la IX, indică personalul plătit din fonduri publice a cărui salarizare o reglementează în mod unitar; au fost create, astfel, în scop de sistematizare, o serie de familii ocupaţionale de funcţii bugetare [„Învăţământ“ (anexa nr. I), „Sănătate şi asistenţă socială“ (anexa nr. II), „Cultură“ (anexa nr. III), „Diplomaţie“ (anexa nr. IV), „Justiţie“ şi Curtea Constituţională (anexa nr. V), „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ (anexa nr. VI), „Administraţie“ (anexa nr. VIII) şi funcţiile de demnitate publică (anexa nr. IX)].
    58. Întrucât litigiile deduse spre judecată instanţei de trimitere nu se circumscriu domeniului specific de reglementare al actului normativ menţionat, instanţele nefiind învestite cu judecarea unor cereri privind recalcularea drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, se impune respingerea ca inadmisibile a sesizărilor formulate.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.902/112/2024 şi de Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.063/88/2024, nr. 1.068/88/2024 şi nr. 1.086/88/2024 privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
    "a) dacă prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023 trebuie să fie interpretate în sensul că perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordate în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă şi perioada suplimentară acordată pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001, prevăzute la art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023, reprezintă stagiu de cotizare contributiv, în sensul prevederilor art. 3 lit. r) din acelaşi act normativ, ce trebuie să fie avut în vedere la acordarea punctelor de stabilitate conform prevederilor art. 85 alin. (3) din lege sau, din contră, reprezintă stagiu de cotizare necontributiv,"
    respectiv

    "b) dacă sporul de vechime în muncă primit ca urmare a desfăşurării activităţii în grupele I şi II de muncă este stagiu contributiv, deoarece s-a plătit C.A.S. mai mare decât pentru condiţiile normale de muncă, respectiv 30% pentru grupa II şi 35% pentru grupa I de muncă;
c) dacă stagiul contributiv existent la 31.08.2024 este luat în calcul la acordarea punctelor de stabilitate sau stagiul contributiv la data pensionării (situaţie în care reclamantul a mai lucrat după pensionare şi a plătit C.A.S. la bugetul de stat)"

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 septembrie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ileana Peligrad

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 319 din 22 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 319 din 22 septembrie 2025 referitoare la interpretarea prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 319 din 22 septembrie 2025 referitoare la interpretarea prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2023