Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 317 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 317 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1186 din 22 decembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marian Turbatu în Dosarul nr. 5.082/118/2018 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.365D/2020.
    2. La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepţiei. Se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care, în esenţă, solicită admiterea excepţiei.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care precizează, cu titlu prealabil, că a formulat o plângere care se află în soluţionare pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, depunând documente doveditoare în acest sens. Susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, ca urmare a faptului că înscrierea în fals a unui înscris se poate face doar până la primul termen de judecată după folosirea înscrisurilor. Astfel, arată că dispoziţiile art. 239 din Statutul profesiei de avocat prevăd că actele folosite de avocat în dovedirea calităţii sale au forţă probantă până la înscrierea lor în fals, fără să impună niciun termen până la care se poate solicita acest lucru. Aşadar, prin înscrierea în fals dispare forţa probantă a acestora, considerându-se ca inexistente la dosar. Art. 304 din Codul de procedură civilă este neclar în ceea ce priveşte semnificaţia sintagmei „acte folosite în proces“ şi încalcă dreptul la apărare al părţii prin limitarea posibilităţii de înscriere în fals a acestora. Face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, reprezentată de Deciziile nr. 315 din 30 mai 2023 şi nr. 365 din 29 iunie 2023, pe care le critică prin prisma faptului că se bazează pe ideea că petentul poate cere pe cale separată înscrierea în fals, prin iniţierea unui nou proces, şi apoi, în ipoteza admiterii cererii, poate solicita revizuirea hotărârii pronunţate pe baza înscrisului constatat ca fals. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că dreptul la un proces echitabil trebuie să rezulte din procesul însuşi, iar nu prin trimitere la o altă cale procesuală. De asemenea, arată că petentul nu are cum să înscrie în fals un act înainte de a lua cunoştinţă de acesta, astfel că nu se pune problema că nu ar respecta disciplina procesuală la care face referire Curtea Constituţională în jurisprudenţa citată. Susţine că, „pentru a nu depăşi termenul prevăzut de lege, fiecare dintre părţi ar trebui să se înscrie în fals în mod profilactic“. Susţine că se încalcă şi egalitatea de arme, una dintre părţi utilizând în proces un act fals, a cărui autenticitate nu mai poate fi contestată de partea adversă. Se încalcă şi art. 16 din Constituţie, întrucât se instituie în mod nejustificat un tratament juridic diferit între cel care are cunoştinţă de existenţa falsului şi cel care ia cunoştinţă abia ulterior utilizării în proces a respectivului înscris. De asemenea, arată că instanţele interpretează în mod diferit sintagma „înscris folosit în proces“, termenul pentru înscrierea în fals fiind considerat fie de la depunerea acestuia, fie de la utilizarea în proces, adică de la momentul în care judecătorul ia cunoştinţă de acesta şi îl prezintă părţilor. Conchide precizând că, din punctul de vedere al constituţionalităţii, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, dar din punctul de vedere al oportunităţii, în considerarea dosarului aflat pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, solicită respingerea acesteia.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că se critică, în realitate, modalitatea de interpretare şi aplicare a legii în cauza aflată pe rolul instanţei a quo.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 153 din 18 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.082/118/2018, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 304 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marian Turbatu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire, în cursul judecării căreia s-a solicitat înscrierea în fals a împuternicirii avocaţiale şi a contractului de reprezentare juridică ale apărătorului intimatului.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că există o contradicţie între prevederile art. 239 din Statutul profesiei de avocat, care precizează că înscrisurile întocmite de avocat (inclusiv cele pentru legitimarea sa în faţa terţilor) au forţă probatorie deplină până la înscrierea în fals, şi cele ale art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care permit denunţarea unui înscris ca fals numai până cel târziu la termenul următor celui la care înscrisul a fost prezentat. Aşadar, concluzia este că actele întocmite de avocaţi nu ar putea fi niciodată verificate sub aspectul legalităţii.
    7. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că autorul acesteia este într-o eroare cauzată de neînţelegerea textului de lege. Legiuitorul este în măsură să stabilească termene până la care anumite acte pot fi contestate, iar acest drept nu încalcă accesul liber la justiţie, întrucât petenţii sunt liberi să se adreseze instanţei de judecată cu respectarea termenelor expres stabilite de lege. Totodată, impunerea unui termen până la care o persoană poate denunţa un înscris ca fals în faţa instanţei de judecată nu are nicio legătură cu principiul egalităţii, invocat de autorul excepţiei, în condiţiile în care acesta nu precizează între ce categorii de cetăţeni textul legal criticat creează inegalităţi.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile orale ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 304 din Codul de procedură civilă, dar din susţinerile autorului excepţiei consemnate în cuprinsul deciziei pronunţate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal rezultă că sunt criticate doar prevederile alin. (1) al articolului menţionat, care au următorul cuprins: „(1) Dacă cel mai târziu la primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces una dintre părţi declară că acesta este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii, ea este obligată să arate motivele pe care se sprijină.“
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalităţii, art. 21 - Accesul liber la justiţiei şi art. 24 - Dreptul la apărare. Invocă, de asemenea, şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iunie 2019, paragrafele 20-22, instanţa de contencios constituţional a făcut referire la jurisprudenţa sa prin care a statuat că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005).
    14. Totodată, Curtea a reiterat concluzia conturată în jurisprudenţa sa constantă, potrivit căreia stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiţie, acesta presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    15. Curtea a remarcat că în acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie o reprezintă faptul că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăşi natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 478 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragrafele 15 şi 16).
    16. De asemenea, prin Decizia nr. 315 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 18 octombrie 2023, paragrafele 19-23, şi prin Decizia nr. 365 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 10 octombrie 2023, paragrafele 21-24, Curtea a observat că textul de lege criticat asigură stabilitatea şi securitatea circuitului juridic civil, contribuind la impunerea disciplinei procedurale inerente soluţionării definitive a cauzelor, fără să aducă atingere dreptului de acces liber la justiţie în substanţa sa, având în vedere că partea interesată are posibilitatea legală de a solicita constatarea falsului chiar şi în cazul în care a depăşit termenul procedural prevăzut de art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Curtea a arătat că acest lucru nu se va realiza însă în cadrul procesului civil, ci prin intermediul unei sesizări adresate organelor de cercetare penală competente să investigheze falsul prin prisma elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 322 din Codul penal - Falsul în înscrisuri sub semnătură privată, existând ulterior posibilitatea formulării căii extraordinare de atac a revizuirii, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 3. Aşadar, intervenirea sancţiunii decăderii pentru depăşirea termenului procedural prevăzut de dispoziţiile legale criticate (şi anume primul termen după prezentarea unui înscris folosit în proces) nu constituie un obstacol absolut în ceea ce priveşte constatarea împrejurării că respectivul înscris este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii.
    17. Curtea a apreciat că, din această perspectivă, nu se poate reţine nici critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie prin instituirea unei inegalităţi de tratament între părţile din proces şi nici încălcarea dreptului la un proces echitabil, cadrul legal asigurând respectarea principiului egalităţii armelor în proces.
    18. Cele statuate în jurisprudenţa menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în ceea ce priveşte prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    19. În ceea ce priveşte referirea la Hotărârea din 4 decembrie 1995, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Bellet împotriva Franţei, care, la paragraful 36, a precizat că „faptul de a avea acces la căi de atac interne, doar pentru a ţi se spune că acţiunile tale sunt blocate prin efectul legii, nu îndeplineşte întotdeauna cerinţele articolului 6“, Curtea Constituţională consideră că nu poate fi reţinută, nefiind incidentă în situaţia de faţă, cu privire la care există un cadru legal apt să ofere părţii interesate mijloace suficiente pentru realizarea drepturilor fundamentale de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil, aşa cum s-a demonstrat mai sus.
    20. În ceea ce priveşte situaţia concretă din cauză, în care înscrisurile defăimate ca false sunt reprezentate de o împuternicire avocaţială şi contractul de asistenţă juridică aferent, Curtea constată că instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea litigiului principal deţine competenţa exclusivă de a aprecia dacă şi în ce măsură acestea se înscriu în noţiunea de înscrisuri probatorii, la care face referire subsecţiunea Codului de procedură civilă din care face parte textul de lege criticat, şi, implicit, dacă este sau nu incidentă procedura reglementată de art. 304-308 din codul menţionat. În ceea ce priveşte practica judiciară divergentă care ar exista, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, la nivelul diverselor instanţe cu privire la această problematică, unificarea acesteia se poate realiza doar de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe calea unui recurs în interesul legii.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Turbatu în Dosarul nr. 5.082/118/2018 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 304 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 317 din 1 iulie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016