Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 316 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 316 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 32 din 16 ianuarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Victor Ivanov în Dosarul nr. 27.520/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 934D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 935D/2020, nr. 1.325D/2020, nr. 1.584D/2020, nr. 1.598D/2020, nr. 1.618D/2020, nr. 1.806D/2020, nr. 1.851D/2020, nr. 1.852D/2020 şi nr. 366D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său, excepţie ridicată de Valia Dima în Dosarul nr. 38.736/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, de Marieta Chiper în Dosarul nr. 26.213/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Emanoil Alexandru Săvoiu în Dosarul nr. 2.103/95/2019 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă, de Maria Luca şi Dumitru Geamănu în Dosarul nr. 13.261/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de George Ciuciu în Dosarul nr. 21.966/3/2018** al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Georgeta Dumitrescu în Dosarul nr. 42.192/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Doralina Sântimbreanu şi Gheorghe Barda în Dosarul nr. 709/98/2020 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, de Cristina Bruţiu în Dosarul nr. 42.147/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi, respectiv, de Mihai Anghel în Dosarul nr. 44.437/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 935D/2020, nr. 1.325D/2020, nr. 1.584D/2020, nr. 1.598D/2020, nr. 1.618D/2020, nr. 1.806D/2020, nr. 1.851D/2020, nr. 1.852D/2020 şi nr. 366D/2021 la Dosarul nr. 934D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 935D/2020, nr. 1.325D/2020, nr. 1.584D/2020, nr. 1.598D/2020, nr. 1.618D/2020, nr. 1.806D/2020, nr. 1.851D/2020, nr. 1.852D/2020 şi nr. 366D/2021 la Dosarul nr. 934D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, având în vedere că norma de drept substanţial aplicabilă este cea în vigoare la data judecării litigiului, or prevederile de lege menţionate nu mai întruneau această cerinţă. În ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă criticată în ansamblul său, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat deja în jurisprudenţa sa asupra unor critici similare, făcând referire, în acest sens, la Decizia nr. 423 din 11 iulie 2023 şi Decizia nr. 520 din 22 octombrie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin încheierile din 16 iunie 2020, 21 iulie 2020, 27 iulie 2020, 10 august 2020, 15 septembrie 2020, 22 septembrie 2020, 2 octombrie 2020, 8 octombrie 2020 şi 20 noiembrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 27.520/3/2018, nr. 38.736/3/2019, nr. 26.213/3/2018, nr. 2.103/95/2019, nr. 13.261/3/2019, nr. 21.966/3/2018**, nr. 42.192/3/2018, nr. 709/98/2020, nr. 42.147/3/2018 şi nr. 44.437/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalul Gorj - Secţia I civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Victor Ivanov, Valia Dima, Marieta Chiper, Emanoil Alexandru Săvoiu, Maria Luca, Dumitru Geamănu, George Ciuciu, Georgeta Dumitrescu, Doralina Sântimbreanu, Gheorghe Barda, Cristina Bruţiu şi Mihai Anghel în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri formulate în vederea obligării Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unor decizii de compensare prin puncte a valorii unor imobile solicitate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că măsurile adoptate de Guvern prin ordonanţa de urgenţă criticată, la numai trei luni de la modificările survenite prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, care abilitează puterea executivă să adopte ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Având în vedere că modificarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a survenit printr-o lege adoptată de Parlament cu doar trei luni anterior prezentei ordonanţe de urgenţă, care revine, practic, la reglementarea anterioară Legii nr. 22/2020 în ceea ce priveşte evaluarea imobilelor, se apreciază că nu a existat o situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată. Se precizează că dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 referitoare la modul de evaluare a imobilelor au mai fost modificate şi prin Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, când s-a creat o situaţie profund discriminatorie pentru persoanele care au primit despăgubiri ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.
    9. În legătură cu modalitatea de realizare a evaluării imobilelor, stabilită prin art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, se arată că, spre deosebire de legislaţia anterioară în materie - Legea nr. 10/2001 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - care prevedea evaluarea imobilului în funcţie de valoarea de piaţă a acestuia de la data notificării şi prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare, actualul cadru legislativ consacrat de Legea nr. 165/2013 a urmărit să introducă, în cuprinsul art. 21 alin. (6), un nou sistem, unitar, de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, cât şi imobilele ce constituie obiectul cererilor de restituire nesoluţionate până la data intrării în vigoare a legii să fie evaluate prin raportare la acelaşi criteriu, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin Legea nr. 22/2020, legiuitorul a completat art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, făcând ca sistemul de despăgubiri să fie unitar şi echitabil, prin raportare la valoarea înscrisă în grilele notariale de la momentul emiterii deciziei de despăgubire. Or, suspendarea aplicării art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 până la data de 1 martie 2021 nu creează predictibilitate, întrucât şi după această dată vor subzista argumentele invocate în motivarea ordonanţei, astfel că este foarte posibil ca această suspendare să fie prelungită. Se arată că ordonanţa a fost emisă doar din considerente de oportunitate, scopul măsurilor adoptate de Guvern prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 fiind acela de a suprima voinţa legiuitorului, care, prin Legea nr. 22/2020, a avut tocmai intenţia creării unui cadru echitabil în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare a imobilelor ce formează obiectul acordării despăgubirilor, prin raportare la valoarea şi categoria de folosinţă de la momentul emiterii deciziei de compensare.
    10. Având în vedere că dreptul de proprietate privată şi creanţele împotriva statului sunt considerate drepturi fundamentale, fiind prevăzute în mod expres în Constituţie, regimul lor juridic nu poate fi stabilit decât prin lege, ca act al Parlamentului, şi nu poate fi afectat în niciun fel prin ordonanţe de urgenţă, în sensul modificării, limitării sau suspendării, în caz contrar încălcându-se dispoziţiile art. 53 şi ale art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său.
    15. Potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, „aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 (…) se suspendă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data de 1 martie 2021“, iar, „pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia (…)“.
    16. Prevederile art. 1 şi 2 din ordonanţa de urgenţă au fost abrogate prin art. II din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, iar, prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 a fost modificat, noua denumire a acesteia fiind „Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, sub titulatura astfel modificată, care are, în prezent, următorul cuprins:
    - Art. 2^1: „La articolul 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "(6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu."

    – Art. 3. - În situaţia în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria «curţi-construcţii», iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosinţă, valoarea despăgubirilor se stabileşte prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile «curţi-construcţii».
    – Art. 4. - În situaţia în care grilele notariale sunt elaborate în moneda naţională a României, leul, valoarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada mai 2013 – data aprobării emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.“

    17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (1) şi (2) cu privire la tratatele ratificate de Parlament, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea dreptului de proprietate privată, a proprietăţii private şi a creanţelor asupra statului, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 privind rolul şi structura Parlamentului, art. 115 alin. (4) şi (6) referitoare la regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă, art. 136 alin. (5) care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private. De asemenea, din motivarea excepţiei rezultă că sunt invocate şi prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi ale art. 46 - Forţa obligatorie şi executarea hotărârilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la aceeaşi Convenţie.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în vederea soluţionării prezentei cauze, este necesară analizarea evoluţiei legislative a modului în care a fost reglementat reperul în funcţie de care se face evaluarea imobilelor pentru care se solicită despăgubiri. Astfel, în varianta iniţială, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a prevăzut că evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. Ulterior, prin Legea nr. 22/2020, s-a stabilit că evaluarea imobilului care formează obiectul deciziei de compensare prin puncte se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Această lege a intrat în vigoare la data de 21 martie 2020, dar a fost activă doar până la data de 19 mai 2020, când aplicarea acesteia a fost suspendată prin art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, prin art. 2 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă dispunându-se, totodată, revenirea la sistemul iniţial, adică evaluare prin raportare la grilele notariale din anul 2013. Suspendarea dispusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 ar fi trebuit să dureze până la 31 martie 2021, dar între timp (la 2 noiembrie 2020) a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care a revigorat, practic, modalitatea mai favorabilă de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei de compensare a despăgubirilor, prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională.
    19. Având în vedere că, în ceea ce priveşte situaţiile juridice aflate în curs de constituire, se aplică principiul aplicării imediate a legii civile noi, în cauzele de faţă este aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului. Or, pe parcursul proceselor, prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în baza cărora evaluarea imobilelor s-ar fi făcut prin raportare la grilele notariale din anul 2013, au fost abrogate prin dispoziţiile art. II din Legea nr. 219/2020, prin care s-a introdus regula potrivit căreia evaluarea se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, aşadar într-o modalitate favorabilă autorilor prezentei excepţii de neconstituţionalitate.
    20. Din examinarea documentelor cuprinse în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti care au sesizat Curtea Constituţională, se observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cauze în care nu mai sunt aplicabile prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, soluţionarea lor neavând legătură, aşadar, cu acestea. Ca atare, Curtea reţine, pe de o parte, că prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 nu mai sunt în vigoare, iar, pe de altă parte, că acestea nu au fost aplicabile şi nu au produs efecte juridice în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie.
    21. Prin urmare, în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 nu sunt aplicabile considerentele şi soluţia de principiu rezultată din Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, astfel că excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    22. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său, Curtea a mai analizat acest act normativ prin prisma unor critici similare celor invocate şi în prezenta cauză. În acest sens sunt Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, Decizia nr. 423 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 7 noiembrie 2023, şi Decizia nr. 520 din 22 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 14 mai 2025.
    23. Astfel, în deciziile citate, referitor la susţinerile privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, pe motiv că Guvernul ar fi legiferat în sens contrar voinţei Parlamentului exprimate prin Legea nr. 22/2020, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că această modalitate de reglementare - emiterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care modifică prevederile unei legi - nu este neconstituţională, atât timp cât respectă condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, prevăzute de Constituţie şi detaliate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Sub acest aspect, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere şi necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situaţiei determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Un asemenea scop implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgenţă, în vederea conservării stabilităţii economice a statului. Totodată, implicaţiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancţiuni de către instanţele de judecată naţionale şi internaţionale se pot constitui într-o situaţie extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, Curtea a apreciat că reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele constituţionale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.
    24. În ceea ce priveşte susţinerile privind discriminarea creată între persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii, prin aplicarea unui sistem de calcul diferit, în funcţie de data acordării acestora, prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, precitată, paragrafele 23 şi 24, în acord cu jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiaşi principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19).
    25. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    26. Pentru aceleaşi considerente, Curtea a apreciat că nu pot fi reţinute susţinerile privind afectarea, prin ordonanţa de urgenţă criticată, a regimului juridic al dreptului de proprietate privată, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (6), precum şi la art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 20 din Constituţie raportat la art. 46 din aceeaşi Convenţie.
    27. Cele statuate în jurisprudenţa citată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea soluţiei pronunţate.
    28. În fine, Curtea remarcă, în acelaşi timp, că situaţia autorilor excepţiei trebuie analizată şi în lumina Deciziei nr. 43 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 27 iunie 2025, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că sintagma „în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia“, cuprinsă în dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, este neconstituţională.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, ridicată de Victor Ivanov, Valia Dima şi Mihai Anghel în dosarele nr. 27.520/3/2018, nr. 38.736/3/2019 şi, respectiv, nr. 44.437/3/2018 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, de Marieta Chiper în Dosarul nr. 26.213/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Emanoil Alexandru Săvoiu în Dosarul nr. 2.103/95/2019 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă, de Maria Luca şi Dumitru Geamănu în Dosarul nr. 13.261/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de George Ciuciu şi Georgeta Dumitrescu în dosarele nr. 21.966/3/2018** şi, respectiv, nr. 42.192/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, de Doralina Sântimbreanu şi Gheorghe Barda în Dosarul nr. 709/98/2020 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi de Cristina Bruţiu în Dosarul nr. 42.147/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, în ansamblul său, este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Tribunalului Gorj - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 316 din 1 iulie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"