Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 315 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 315 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1115 din 3 decembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, cu sediul în Slatina, judeţul Olt, în Dosarul nr. 350/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 700D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că prevederile legale criticate reprezintă o transpunere la nivel legal a normelor constituţionale referitoare la competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, care permit inclusiv conferirea prin lege a unor alte atribuţii în sarcina acestuia şi a secţiilor sale. Precizează, de asemenea, că organizarea concursului de promovare a judecătorilor de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dă expresie voinţei legiuitorului cu privire la separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, care, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, nu afectează rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei, astfel cum este consacrat în art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 520 din 5 octombrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 350/36/2019, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, cu sediul în Slatina, judeţul Olt, într-o cauză având ca obiect suspendarea executării şi anularea Hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.489 din 19 decembrie 2018 pentru aprobarea organizării concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în perioada 21 decembrie 2018-2 mai 2019.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că separarea competenţelor decizionale ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera magistraţilor nu ar trebui să afecteze rolul constituţional al acestuia, în condiţiile în care, în componenţa sa plenară, reprezintă garantul independenţei justiţiei. Arhitectura constituţională a Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial, implică atacarea în faţa plenului său a hotărârilor fiecărei secţii, cu excepţia hotărârilor pronunţate de secţii în materie disciplinară. Legea fundamentală lasă posibilitatea legiuitorului organic să detalieze procedurile în vederea realizării acestor atribuţii, iar nu să transfere înseşi atribuţiile privind cariera magistraţilor din competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, ca organism colegial, în competenţa secţiilor acestuia. Rearanjarea atribuţiilor între Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi secţiile sale conduce la afectarea rolului constituţional al acestei instituţii şi la depăşirea atribuţiilor constituţionale specifice secţiilor, contrar art. 125 alin. (2), art. 133 alin. (1) şi art. 134 alin. (2) şi (4) din Constituţie. Se mai arată că legiuitorul constituant a stabilit, în mod neechivoc, că secţiile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au o competenţă specială în materie disciplinară, ceea ce reprezintă o garanţie semnificativă pentru exercitarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a rolului său de garant al independenţei justiţiei, întrucât stabileşte că judecătorii şi procurorii vor fi judecaţi în materie disciplinară fără nicio influenţă externă, exclusiv de către propriii reprezentanţi aleşi. Aşadar, atât timp cât Constituţia a prevăzut o competenţă generală pentru Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca organ colegial şi reprezentativ, şi doar o competenţă de atribuire pentru secţiile sale, nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuţiile date potrivit Legii fundamentale în competenţa plenului să fie exercitate de către secţii şi nici ca acestora să li se confere alte atribuţii, care sunt contrare sau depăşesc rolul lor constituţional stabilit în art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, considerând că organizarea concursului şi promovarea în funcţie de către Secţia pentru judecători nu aduce atingere dispoziţiilor din Legea fundamentală, întrucât nu afectează competenţele Consiliului Superior al Magistraturii stabilite de legiuitorul constituant, ci se stabilesc atribuţii specifice referitoare la cariera judecătorilor. De altfel, rolul secţiilor acestuia a fost reglementat de legiuitor ca urmare a specificului carierelor judecătorilor şi procurorilor, legea urmărind separarea carierelor din perspectiva specificităţii fiecăreia, eliminându-se posibilitatea vreunei ingerinţe reciproce în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi a procurorilor.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, precum şi cele ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. În realitate, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în ceea ce priveşte ultimul text menţionat, autoarea excepţiei critică, de fapt, prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Aşadar, obiect al excepţiei îl constituie prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi cele ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins:
    - Art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004: „(1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.“;
    – Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora.“;
    – Art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004:
    "(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor: (...)
    h) dispune promovarea judecătorilor."

    11. Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. De asemenea, şi Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin art. 96 alin. (4) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar textele de lege criticate pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sintagmă care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 125 alin. (2), potrivit cărora propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice, art. 133 alin. (1) care consacră rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei şi art. 134 alin. (1), (2) şi (4) privitor la atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, că s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 648 din 21 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 1 iulie 2025, paragraful 20, constatând că acestea instituie o normă generică, ce consacră caracterul de organ cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ale cărui hotărâri se iau, după caz, în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care le revin acestora. Curtea a apreciat, cu acel prilej, că prevederile menţionate sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 133 şi 134 din Constituţie, care reglementează cu privire la rolul, structura şi atribuţiile CSM. De altfel, Curtea a reţinut că art. 134 din Legea fundamentală consacră cele mai reprezentative atribuţii ale acestuia, precizând, la alin. (4), că îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei. Legiuitorul constituant a considerat necesar să menţioneze doar în ceea ce priveşte stabilirea răspunderii disciplinare că aceasta se realizează prin secţiile CSM, respectiv cea pentru judecători şi cea pentru procurori, fiind evident că doar acestea, prin membrii lor care au aceeaşi calitate precum cei pe care îi judecă, au aptitudinea/expertiza de a aprecia cu obiectivitate, din perspectiva fiecăreia dintre cele două profesii, asupra faptelor care pot atrage răspunderea disciplinară. În ceea ce priveşte celelalte atribuţii ale CSM, a căror stabilire legiuitorul constituant a lăsat-o la aprecierea legiuitorului organic, Constituţia nu face nicio circumstanţiere referitoare la modul în care acestea ar trebui realizate, rămânând, de asemenea, la latitudinea legiuitorului posibilitatea de a stabili, în funcţie de specificitatea atribuţiei reglementate, dacă aceasta se va realiza de Plenul CSM sau de secţiile acestuia.
    14. Cu privire la criticile potrivit cărora, în afară de activitatea privitoare la stabilirea răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, care se realizează, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituţie, prin secţiile sale, toate celelalte atribuţii ale CSM ar trebui exercitate în plenul său, adică inclusiv cu participarea reprezentaţilor societăţii civile, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că nu pot fi reţinute. Astfel, examinând susţineri asemănătoare, referitoare la faptul că atribuţiile Plenului CSM au fost preluate de secţiile CSM, consecinţele fiind, conform susţinerilor autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, soluţionate cu acel prilej, pe de o parte, diminuarea autorităţii hotărârilor organului decizional şi, pe de altă parte, crearea de nuclee de decizie mult mai puţin reprezentative şi afectarea unităţii şi coerenţei activităţii CSM, instanţa de contencios constituţional a reţinut, în esenţă, prin Decizia nr. 524 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 15 noiembrie 2022, paragrafele 97-101, că funcţionarea CSM în secţii nu încalcă arhitectura constituţională a acestei autorităţi colegiale.
    15. Curtea a conchis, prin aceeaşi Decizie nr. 524 din 9 noiembrie 2022, paragraful 103, că separarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor nu afectează rolul constituţional al CSM de garant al independenţei justiţiei, astfel cum este consacrat în art. 133 alin. (1) din Constituţie. Curtea a mai reţinut că art. 134 alin. (2) din Constituţie precizează expres că, în materie disciplinară, CSM îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, ceea ce nu exclude însă posibilitatea legiuitorului organic de a stabili atribuţii şi în sarcina secţiilor CSM. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 520 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1115 din 12 decembrie 2023.
    16. Totodată, Curtea a observat că separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor a fost reglementată prin chiar art. 1 din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legiuitorul stabilind că judecătorii nu pot interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor. În consecinţă, toate aspectele legate de cariera judecătorilor, respectiv de cea a procurorilor, şi anume admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor, numirea, promovarea, suspendarea şi încetarea funcţiei de judecător sau de procuror, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea acestora etc., se vor analiza în mod distinct, în interiorul fiecăreia dintre cele două profesii.
    17. Curtea a statuat că separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor dă expresie ideii potrivit căreia judecătorii şi procurorii trebuie să fie independenţi unii de alţii. Această soluţie legislativă a fost susţinută şi de Comisia de la Veneţia, care a subliniat, în Avizul nr. 924/2018, pct. 133, emis cu privire la proiectul de modificare a legilor justiţiei din anul 2018, că o consolidare a independenţei justiţiei nu este posibilă atât timp cât deciziile privind cariera judecătorilor sunt luate şi de procurori. Totodată, independenţa magistraţilor este elementul esenţial pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare şi constituie premisa statului de drept.
    18. Mai mult, reglementarea separării deciziei în privinţa carierei judecătorilor şi procurorilor a fost calificată şi de Comisia de la Veneţia, prin Avizul nr. 924/2018, pct. 135, ca fiind benefică, deoarece, „chiar dacă judecătorii şi procurorii sunt şi unii, şi alţii parte din autoritatea judecătorească şi chiar dacă pot trece de la o carieră la alta, regulile diferă cu privire la multe aspecte şi trebuie gestionate de organisme sau structuri diferite. Controlul ierarhic al procurorilor, care este principala diferenţă substanţială, are consecinţe în domeniul managementului şi disciplinei“. În acelaşi aviz s-a mai arătat şi că CSM este un organism unic, iar Constituţia dispune că acesta cuprinde structuri diferite, secţii distincte pentru judecători şi procurori, cu atribuţii diferite, care nu sunt însă reglementate la nivel constituţional, ci la nivel infraconstituţional, dar cu respectarea rolului şi funcţiei constituţionale a puterii judecătoreşti, pe de o parte, şi a Ministerului Public, pe de altă parte.
    19. Cele statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa citată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, astfel că nu pot fi reţinute susţinerile de neconstituţionalitate formulate, fiind în deplin acord cu dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul şi atribuţiile Consiliului atât prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi cele ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004, care consacră atribuţia secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de a organiza concursul pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de a dispune promovarea judecătorilor, cât şi cele ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care statuează cu privire la funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii ca organ cu activitate permanentă şi la faptul că hotărârile acestuia se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, cu sediul în Slatina, judeţul Olt, în Dosarul nr. 350/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 315 din 1 iulie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"