Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 314 din 21 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 314 din 21 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 886 din 4 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.541/211/2015, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 295 D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că, în opinia sa, critica nu priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Legea fundamentală, ci a celor ale art. 136 alin. (4). În ceea ce priveşte textul de lege criticat, se arată că acesta a mai fost supus controlului Curţii, care prin Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011 a respins excepţia ca neîntemeiată. În aceste condiţii apreciază că se impune păstrarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 987 din 5 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.541/211/2015, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, într-o cauză în care, în temeiul art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 341/2004, cu referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 563 din 16 octombrie 2014, s-a dispus trecerea din domeniul public al municipiului Cluj-Napoca în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, a unei parcele din perimetrul cimitirului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate instanţa care a sesizat Curtea arată că locurile de veci sunt amplasate pe terenuri proprietate publică, iar atribuirea lor se face prin concesiune. Întrebarea care se pune este dacă textul de lege criticat operează o excepţie de la regimul general al proprietăţii publice sau realizează o inadvertenţă terminologică. În cazul în care s-a intenţionat introducerea unei excepţii, se pune problema raportului acesteia cu Constituţia şi a caracterului individual al excepţiei aferente în sensul transformării unor locuri de veci din cimitirele aflate în proprietate publică în imobile proprietate privată, statul trebuind să identifice terenuri din proprietatea sa publică pe care să amplaseze cimitire private pentru această categorie de cetăţeni beneficiari ai Legii nr. 341/2004. Potrivit art. 16 şi 136 din Constituţie, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, iar proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. Dacă textul de lege criticat se interpretează în sensul că instituie o excepţie de la regula proprietăţii publice asupra locurilor de veci, se pune problema unei discriminări între cetăţeni. De asemenea, se apreciază că textul nu este previzibil, dacă excepţia de la regimul de proprietate publică răspunde cerinţelor de garantare a proprietăţii publice şi caracterului inalienabil al acestor bunuri şi dacă au sens o astfel de excepţie şi o atare discriminare între persoane fizice, în condiţiile în care, după moartea beneficiarului locului de veci, nu mai există în succesiune, prin ipoteză, persoane cu vocaţie la excepţia prevăzută de lege.
    6. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011 şi Decizia nr. 869 din 9 octombrie 2007.
    8. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional făcând referire la cele reţinute de Curte prin Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011 şi Decizia nr. 563 din 16 octombrie 2014.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 3^1 lit. b), care îndeplinesc condiţiile prezentei legi beneficiază şi de următoarele drepturi: i) atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci“.
    12. În opinia instanţei care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta are în vedere o singură critică de neconstituţionalitate, şi anume încălcarea prin textul de lege supus controlului a principiului egalităţii în drepturi, prin instituirea unui beneficiu în favoarea unei categorii distincte de persoane, respectiv persoanele care deţin titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), precum şi la art. 3^1 lit. b) din Legea nr. 341/2004.
    14. Curtea reţine că dreptul la atribuirea în proprietate a locului de veci, fără plată, face parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care Legea nr. 341/2004 le-a instituit pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Temeiul moral al acordării acestor beneficii este izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei. Dreptul menţionat a fost acordat de către legiuitor, alături de alte drepturi, cum ar fi indemnizaţiile prevăzute în prezent în art. 4, precum şi celelalte drepturi prevăzute în art. 5 din Legea nr. 341/2004, legiuitorul având deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală (a se vedea, în acest sens, cele reţinute în Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).
    15. De asemenea, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.358 din 21 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, analizând o situaţie similară, referitoare la acordarea unor drepturi cu titlu de compensaţie morală persoanelor persecutate în perioada comunistă, a conchis că nu se poate vorbi despre existenţa unei obligaţii a statului de a acorda despăgubiri de acest gen, iar legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare. Prin urmare, beneficiul acordat prin textul de lege criticat priveşte categoriile de persoane ce au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi urmaşii eroului-martir respectiv soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia.
    16. Referitor la principiul egalităţii în drepturi, Curtea a statuat, prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice.
    17. Aplicând acest principiu în cauza de faţă, Curtea reţine că persoanele care beneficiază de dreptul la atribuirea în proprietate fără plată a locului de veci sunt categoriile de persoane ce au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 precum şi urmaşii eroilor-martiri, persoane care se află într-o situaţie diferită faţă de ceilalţi cetăţeni, datorită contribuţiei personale sau a antecesorilor acestora la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Prin urmare, Curtea nu poate reţine încălcarea prin textul de lege criticat a principiului egalităţii în drepturi.
    18. Curtea mai observă că bunurile proprietate publică pot fi date în concesiune, potrivit art. 861 şi 871 din Codul civil. Aceste bunuri, în măsura în care nu fac obiect exclusiv al proprietăţii publice, precum în cazul de faţă locurile de veci, pot fi transferate în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale şi, după aceea, în proprietatea privată a persoanelor beneficiare, pentru a da eficienţă textului de lege criticat, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 798 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 21 septembrie 2011, Decizia nr. 1.358 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011 şi Decizia nr. 563 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 10 decembrie 2014. Curtea a avut în vedere faptul că Legea nr. 213/1998 nu stabileşte că locurile de veci fac obiect exclusiv al proprietăţii publice, astfel încât transferul interdomenial este posibil deoarece există mijloacele legale de a parcurge etapele necesare trecerii locului de veci din proprietate publică a comunelor, oraşelor şi municipiilor în proprietatea privată a acestora, în vederea înstrăinării către persoanele îndreptăţite (a se vedea Decizia nr. 563 din 16 octombrie 2014, paragraful 18).
    19. Cu acest prilej Curtea observă şi dispoziţiile art. 859 din Codul civil, potrivit cărora obiect exclusiv al proprietăţii publice îl fac bunurile enumerate la art. 136 alin. (3) din Constituţie, precum şi alte bunuri stabilite prin lege organică, locurile de veci neintrând în această categorie.
    20. Curtea mai reţine că, în măsura în care legiuitorul a reglementat anumite beneficii pentru categoriile de persoane care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi pentru urmaşii eroilor-martiri, autorităţile implicate în procesul de aplicare a legii trebuie să respecte opţiunea acestuia.
    21. Celelalte pretinse critici sunt în realitate întrebări adresate Curţii Constituţionale cu privire la modul de aplicare a legii în cazuri ipotetice. Referitor la acestea, Curtea reţine că atunci când o instanţă judecătorească sesizează instanţa de contencios constituţional cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată din oficiu, aceasta trebuie să respecte structura inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate care cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, ridicând din oficiu o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească trebuie să argumenteze ea însăşi cu privire la neconstituţionalitatea normelor juridice, iar nu să formuleze anumite întrebări cu privire la acestea, solicitând Curţii să răspundă. Având în vedere caracterul concret al excepţiei, motivarea acesteia nu poate viza situaţii eventuale sau ipotetice, care sunt străine cauzei a quo, şi nu poate exprima doar anumite dubii ale judecătorului cauzei cu privire la constituţionalitatea normei juridice criticate.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.541/211/2015 şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice