Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 314 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 314 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 949 din 14 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România în Dosarul nr. 350/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 675D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că stabilirea condiţiilor pentru accederea la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie intră în competenţa exclusivă a legiuitorului.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 350/36/2019, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, într-o cauză având ca obiect suspendarea executării şi anularea Hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.489 din 19 decembrie 2018 pentru aprobarea organizării concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în perioada 21 decembrie 2018-2 mai 2019.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se critică faptul că modalitatea de accedere la funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă doar în susţinerea probei interviului, legiuitorul anihilând o garanţie a derulării concursului într-un mod cât mai obiectiv, care să asigure accederea la instanţa supremă a persoanelor cu un înalt nivel de pregătire profesională. Prin eliminarea probei scrise, cu caracter practic, şi desfăşurarea doar a probei interviului pentru candidaţii cu 10 ani vechime, se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calităţii activităţii magistraţilor, fiind sporită doza de subiectivism şi creându-se, în acelaşi timp, discriminări între promovările în funcţii de execuţie la celelalte instanţe şi cele la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
    6. Se mai arată că obiectul interviului este identic cu cel al verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară în procedura prevăzută de Regulamentul privind promovarea în funcţiile de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că toate datele care formează obiect al interviului se regăsesc în raportul întocmit de inspectorii judiciari cu ocazia verificărilor privitoare la integritatea candidaţilor şi modul în care aceştia se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor, motivaţia şi competenţele umane şi sociale ale acestora. Se susţine că inechitatea în reglementarea procedurilor de promovare la instanţele superioare este cu atât mai evidentă cu cât gradul de exigenţă profesională trebuie să fie direct proporţional cu ierarhia instanţelor de judecată în sistemul judiciar român, fiind necesar ca la instanţa supremă să îşi desfăşoare activitatea judecători care au dovedit că deţin cunoştinţe teoretice şi practice temeinice în specializarea pentru care candidează. Tratamentul diferenţiat aplicat de legiuitor, nejustificat obiectiv şi raţional, este contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    7. Autoarea excepţiei consideră că prin dispoziţiile legale criticate se nesocotesc flagrant şi actele internaţionale care consacră principiile fundamentale privind independenţa judecătorilor şi care subliniază importanţa selecţiei, a pregătirii şi a conduitei profesionale a acestora, respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atât la intrarea în profesia de magistrat, cât şi la instituirea modalităţilor de promovare. Se menţionează, în acest sens, Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. 94/12 din 13 octombrie 1994 cu privire la independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor). Arată, de asemenea, că, potrivit Comisiei de la Veneţia, este important ca evaluarea să fie în primul rând calitativă şi să se concentreze asupra competenţelor profesionale, personale şi sociale ale judecătorului, fără să se bazeze pe conţinutul deciziilor şi soluţiilor. Precizează că modalitatea de susţinere a examenului de promovare potrivit legislaţiei anterioare modificării Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018 a încorporat recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, ca materializare a obligaţiei pe care România şi-a asumat-o la momentul aderării, aceea de a crea un corp al magistraţilor recrutat exclusiv pe criterii de performanţă. În implementarea acestor recomandări, Legea nr. 300/2011, care a modificat Legea nr. 303/2004 cu privire la modalitatea de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a introdus concursul ca mod de promovare la instanţa supremă, alcătuit din probele componente ale evaluării hotărârilor judecătoreşti redactate, a unui interviu susţinut în faţa Plenului CSM - nu doar a Secţiei pentru judecători - şi a unei probe scrise, cu caracter teoretic şi practic, dar a fost abandonată prin noile modificări legislative. Mai arată că, prin Raportul ad hoc privind România adoptat de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) la cea de-a 79-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a reţinut că există temeri cu privire la faptul că noul sistem de evaluare ar putea avea impact asupra neutralităţii şi integrităţii sistemului judiciar. De asemenea, învederează şi Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind mecanismul de cooperare şi de verificare, din 2 decembrie 2018.
    8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, precizează că, anterior intervenţiei legiuitorului prin Legea nr. 242/2018, concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consta într-o probă având ca obiect evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate, un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi o probă scrisă, cu caracter teoretic şi practic. Aceste dispoziţii au fost adoptate prin Legea nr. 300/2011, în a cărei expunere de motive s-a arătat că motivaţia unui asemenea mod de susţinere a concursului pentru promovarea la instanţa supremă a urmărit implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană, făcându-se trimitere la Raportul Comisiei Europene din 20 iulie 2011 privind progresele României, care conţine recomandări referitoare la modul de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca atare, abrogarea acestor dispoziţii legale este contrară art. 11 din Constituţie.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Prevederile legale criticate aveau, la data ridicării excepţiei, următorul cuprins:
    "(2) Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:
    a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;
    b) un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.“"

    13. Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile de lege criticate pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, întrucât sunt aplicabile în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, astfel că devin incidente cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sintagmă care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 147 alin. (4) privind efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale şi art. 148 alin. (2) şi (4) privitor la prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 reglementează cu privire la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilind că acesta constă într-o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora şi un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Prin Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 15 noiembrie 2022, Curtea a exercitat controlul de constituţionalitate a priori asupra Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care, ulterior promulgării, a devenit Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pronunţându-se, prin prisma unor critici similare, asupra soluţiei legislative cuprinse în dispoziţiile legale criticate în cauza de faţă, care a fost preluată de noua lege şi care se regăseşte, de altfel, în prezent, într-o redactare asemănătoare, în art. 114 din Legea nr. 303/2022.
    16. Prin decizia menţionată, Curtea a observat, la paragraful 264, că nicio dispoziţie constituţională nu prevede condiţiile în care judecătorii promovează la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că legiuitorul este liber să le reglementeze. Singura exigenţă pe care o impune Constituţia cu privire la promovarea judecătorilor este ca aceasta să fie dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii [a se vedea, în acest sens, art. 125 alin. (2) din Constituţie şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018, paragrafele 162-164].
    17. Curtea a reţinut, la paragraful 265 din Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, precitată, că art. 114 din legea a cărei constituţionalitate a fost examinată cu acel prilej, devenită, după promulgare, Legea nr. 303/2022, stabileşte regula potrivit căreia concursul de promovare constă într-o probă având ca obiect evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate şi într-un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Faptul că probele de concurs sunt diferite de cele pentru promovarea pe loc sau efectivă la tribunale/tribunale specializate/curţi de apel şi nu constau, prin urmare, în susţinerea unor probe pentru verificarea cunoştinţelor practice şi teoretice sau în evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor în ultimii 3 ani, se explică prin caracterul unic şi supraordonat al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sistemul judiciar. Curtea a arătat că legiuitorul are o anumită marjă de apreciere în acest sens, putând diferenţia modul de promovare a judecătorilor pentru tribunale/tribunale specializate/curţi de apel, pe de o parte, şi Înalta Curte, pe de altă parte. De altfel, Curtea a precizat că promovarea la instanţa supremă este o promovare efectivă, astfel că are similitudini cu promovarea efectivă la tribunale/tribunale specializate/curţi de apel. Împrejurarea că nu există o identitate în privinţa modului de promovare nu este o problemă cu relevanţă constituţională, ci de opţiune legislativă, justificată de poziţia instituţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    18. Curtea a reţinut, totodată, la paragraful 267 din decizia precitată, că recomandările sau dorinţele exprimate cu acel prilej de autorii obiecţiei în vederea îmbunătăţirii procedurilor pentru numirea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, similare celor formulate şi în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, sunt aspecte de oportunitate legislativă, iar Curtea Constituţională nu se poate subroga în competenţele Parlamentului.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, jurisprudenţa mai sus invocată este aplicabilă şi în prezenta cauză. Ca atare, nu se poate susţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale care consacră principiul egalităţii, realizarea unei particularizări a modului de desfăşurare a concursurilor revenind legiuitorului, prin raportare la specificităţile funcţiilor/posturilor pentru care acestea se organizează. În acelaşi timp, Curtea nu poate reţine nici critica referitoare la pretinsa nesocotire a prevederilor din Legea fundamentală privitoare la respectarea angajamentelor internaţionale ale statului român, modalitatea de îndeplinire a acestora fiind determinată de concepţia abordată de autorităţile competente în materie.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România în Dosarul nr. 350/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
    semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 314 din 1 iulie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 314 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 314 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor