Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Judecătoria Braşov - Secţia penală, din oficiu, în Dosarul nr. 3.290/197/2019/a1 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.319D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Se arată că chestiunea de drept invocată prin prezenta excepţie fusese dezlegată de Curte, anterior invocării prezentei excepţii, prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, din care sunt relevante paragrafele 39 şi 40. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.290/197/2019/a1, Judecătoria Braşov - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Judecătoria Braşov - Secţia penală, din oficiu, într-o cauză având ca obiect constatarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de violenţă în familie, una dintre persoanele vătămate fiind minoră. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că nu există o justificare obiectivă şi rezonabilă cu privire la neincluderea în categoria nulităţilor absolute a cazurilor în care sunt încălcate dispoziţiile legale referitoare la obligativitatea asigurării asistenţei juridice a persoanei vătămate, în condiţiile în care, conform art. 33 alin. (2) din Codul de procedură penală, aceasta are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca părţile, cu excepţia celor pe care legea le acordă numai părţilor. Se arată că persoana vătămată nu este parte în procesul penal, ci subiect procesual principal, şi că aceasta dobândeşte calitatea de parte doar în situaţia în care se constituie parte civilă. În aceste condiţii, persoana vătămată nu este participant la procesul penal, conform art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, motiv pentru care încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la asistenţa obligatorie a persoanei vătămate atrage nulitatea relativă a actelor astfel încheiate. Se susţine că reglementarea cazurilor în care este obligatorie asigurarea asistenţei juridice are la bază vulnerabilitatea categoriilor de persoane vizate. Or, identitatea situaţiilor în care se regăsesc persoanele prevăzute la art. 90 din Codul de procedură penală impune identitatea sancţiunii aplicabile în cazul nerespectării acestor dispoziţii legale. Totodată, se apreciază că soluţia legislativă criticată discriminează persoana vătămată minoră, care nu alege să exercite acţiunea civilă în procesul penal, în raport cu cea care, constituindu-se parte civilă, devine parte a procesului penal şi beneficiază de dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. Pentru aceste motive, se susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă dreptul la apărare al persoanei vătămate, atunci când asistenţa juridică a acesteia este obligatorie. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. Face trimitere la Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019 şi susţine că există un interes public în asigurarea dreptului la apărare al persoanelor enumerate la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală şi că textul criticat trebuie să ocrotească în mod egal dreptul la asistenţă juridică obligatorie al persoanei vătămate care nu s-a constituit parte civilă. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: (...) f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie.“ 11. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 24 - Dreptul la apărare. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în faza camerei preliminare, în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, problema juridică invocată în susţinerea acesteia, aceea a imposibilităţii invocării cazului de nulitate absolută prevăzut la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală şi în privinţa persoanei vătămate, este una ipotetică, aceasta putând fi apreciată drept eventual viciu de constituţionalitate doar în fazele procesului penal ulterioare camerei preliminare. Spre deosebire de acestea, în faza camerei preliminare, în condiţiile formei textului criticat de la data ridicării excepţiei, neasigurarea apărării persoanei vătămate putea fi invocată ca nulitate relativă, având în vedere obiectul camerei preliminare, astfel cum acesta este prevăzut la art. 342 din Codul de procedură penală. Pentru aceste motive, Curtea apreciază că dispoziţiile legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei în faza procesuală în care prezenta excepţie de neconstituţionalitate a fost invocată, neîndeplinind, prin urmare, condiţiile de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, conform cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)“. 13. Mai mult, Curtea reţine că în susţinerea excepţiei se solicită, în realitate, modificarea dispoziţiei legale criticate, în sensul prevederii şi a persoanei vătămate printre participanţii la procesul penal în cazul cărora asigurarea asistenţei juridice este obligatorie. Or, modificarea şi completarea legii constituie operaţiuni legislative care sunt de competenţa exclusivă a Parlamentului, acestea excedând competenţei instanţei de contencios constituţional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 14. De altfel, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, a constatat că dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 281 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ sunt neconstituţionale. Ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 88 din 13 februarie 2019, anterior menţionată, prevederile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală au fost modificate prin articolul unic al Legii nr. 279/2022 pentru modificarea art. 281 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 4 octombrie 2022, acestea având în prezent următorul conţinut: „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: (...) f) asistarea de către avocat a suspectului sau inculpatului, a celorlalte părţi, precum şi a persoanei vătămate, atunci când asistenţa este obligatorie.“ Aşadar, ulterior publicării Deciziei nr. 88 din 13 februarie 2019 în Monitorul Oficial al României, Partea I, legiuitorul a modificat dispoziţiile legale criticate în sensul arătat în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Judecătoria Braşov - Secţia penală, din oficiu, în Dosarul nr. 3.290/197/2019/a1. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
