Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 310 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 310 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 898 din 1 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petho Atilla în Dosarul nr. 3.925/268/2019 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.696D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât motivele formulate privesc completarea textului de lege criticat, iar, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, Decizia nr. 634 din 13 decembrie 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea penală nr. 228 din 13 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.925/268/2019, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Petho Atilla într-o cauză având ca obiect confirmarea renunţării la urmărirea penală în cauza în care autorul excepţiei a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că normele procesual penale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu reglementează posibilitatea suspectului dintr-o cauză penală - în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală - de a solicita organului de urmărire penală sau judecătorului de cameră preliminară continuarea procesului penal conform dispoziţiilor art. 18 din Codul de procedură penală, pe de o parte, şi nici dreptul suspectului, inculpatului sau altor persoane interesate de a contesta soluţia procurorului în ipoteza omisiunii acestuia de a solicita persoanelor menţionate un punct de vedere cu privire la continuarea procesului penal în vederea dovedirii nevinovăţiei, pe de altă parte. De asemenea, susţine că, deşi art. 318 alin. (15) lit. b) din Codul de procedură penală prevede posibilitatea pronunţării unei hotărâri de clasare, nu se reglementează o soluţie pentru cazul în care inculpatul solicită judecătorului de cameră preliminară continuarea procesului penal. Totodată, susţine că nu este stabilit termenul-limită până la care trebuie comunicată ordonanţa persoanelor menţionate în art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală, nu este stabilit scopul comunicării ordonanţei, nu este stabilită „persoana care a făcut sesizarea“ şi, de asemenea, nu este stabilit cine intră în sfera sintagmei „altor persoane interesate“. Se mai susţine că norma procesual penală criticată este contrară dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, câtă vreme prevede doar un singur criteriu pentru dispunerea soluţiei de renunţare la urmărire penală sau confirmarea acestei soluţii, respectiv inexistenţa unui interes public în urmărirea faptei penale existente în cauză, nefiind reglementate şi criteriile de administrare a mijloacelor de probă, care să dovedească în mod cert vinovăţia inculpatului. Se invocă, totodată, că renunţarea la urmărire penală se poate dispune şi în cazul în care pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită este mai mare de 5 ani, fără să se prevadă că, în acest caz, asistenţa juridică este obligatorie.
    6. Judecătoria Odorheiu Secuiesc apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că art. 318 din Codul de procedură penală reglementează o procedură jurisdicţională de verificare a legalităţii şi temeiniciei ordonanţei de renunţare la urmărirea penală, procedură care presupune citarea persoanei care a făcut sesizarea, a părţilor, suspectului, persoanei vătămate şi a altor persoane interesate. În această situaţie, toate persoanele interesate pot pune concluzii cu privire la propunerea de confirmare a ordonanţei de renunţare la urmărirea penală, raportat la condiţiile impuse de legiuitor pentru emiterea unei astfel de ordonanţe. Cu privire la dreptul suspectului de a cere continuarea procesului penal, după renunţare, judecătorul apreciază că stabilirea politicii penale intră în sarcina legiuitorului, potrivit atribuţiilor sale constituţionale, reglementate la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală şi în marja de apreciere prevăzută de acestea.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, reţine că, pe de o parte, se invocă o omisiune legislativă, iar, pe de altă parte, motivele de neconstituţionalitate formulate au în vedere domeniul aplicării legii. Astfel, reţine că autorul nu invocă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci formulează propuneri de lege ferenda prin care doreşte completarea dispoziţiilor legale criticate cu instituirea unei obligaţii pentru procuror de a continua procesul penal la cererea suspectului sau inculpatului. De asemenea, arată că, în eventualitatea în care procurorul nu dă curs unei cereri de continuare a procesului penal, formulată de către suspect sau inculpat într-o cauză concretă, problema nu este o consecinţă a lipsei unei prevederi legale care să îl oblige pe procuror să ia act de cererea de continuare a procesului, ci priveşte modul de interpretare şi aplicare a legii.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 318 din Codul de procedură penală, care reglementează procedura renunţării la urmărirea penală.
    12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, aceasta ridică o problemă de admisibilitate prin raportare la limitele de competenţă a Curţii Constituţionale atunci când procedează la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.
    14. În acest sens, Curtea reţine că motivele de neconstituţionalitate privesc omisiunea reglementării posibilităţii suspectului/inculpatului de a solicita continuarea procesului penal ori de a contesta soluţia procurorului în ipoteza în care acesta nu solicită un punct de vedere cu privire la continuarea procesului penal, omisiunea reglementării unui termen-limită până la care trebuie comunicată ordonanţa persoanelor menţionate în art. 318 alin. (12) din Codul de procedură penală, a scopului comunicării ordonanţei, a unor criterii de administrare a mijloacelor de probă, care să dovedească cu certitudine vinovăţia inculpatului, a sferei sintagmei „altor persoane interesate“, iar, în cazul în care pedeapsa pentru infracţiunea săvârşită este mai mare de 5 ani, omisiunea reglementării asistenţei juridice obligatorii.
    15. În aceste condiţii, Curtea constată că soluţionarea aspectelor relevate de autor nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, întrucât implică un act de legiferare, care intră în competenţa Parlamentului. Aşadar, având în vedere art. 61 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că, din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    16. În plus, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia normele procesual penale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu reglementează posibilitatea suspectului dintr-o cauză penală - în care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală - de a solicita organului de urmărire penală sau judecătorului de cameră preliminară continuarea procesului penal, Curtea reţine că acesta nu tinde spre evidenţierea unei reale contradicţii între textele de lege supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea normei juridice de către organele judiciare. Sub acest aspect, Curtea reţine că normele procesual penale criticate nu pot fi desprinse din ansamblul actului normativ din care fac parte. Întrucât normele juridice nu există izolat, interpretarea normelor procesual penale ale art. 318 în ansamblul Codului de procedură penală relevă cu claritate voinţa legiuitorului, câtă vreme art. 18 din Codul de procedură penală prevede că „În caz de amnistie, de prescripţie, de retragere a plângerii prealabile, de existenţă a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunţării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.“
    17. Curtea reaminteşte însă că modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate de către organele judiciare, la care face referire autorul excepţiei şi care constituie, în realitate, cauza nemulţumirii acestuia, nu poate constitui motiv de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate şi, prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, ci este de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. În consecinţă, Curtea constată că şi din această perspectivă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petho Atilla în Dosarul nr. 3.925/268/2019 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Odorheiu Secuiesc şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 310 din 5 iunie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016