Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 309 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 309 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 945 din 13 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Ioana Ligia Petcu în Dosarul nr. 10.535/4/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.680D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 71 din 9 februarie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia penală nr. 40/A din 23 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 10.535/4/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia a fost ridicată de Ioana Ligia Petcu într-o cauză privind soluţionarea apelurilor declarate, printre alţii, de autoarea excepţiei împotriva unei sentinţe penale prin care aceasta a fost condamnată pentru infracţiunile săvârşite.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (atât al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 şi nr. 417 din 3 iulie 2019, sunt neconstituţionale. În acord cu Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, susţine că actul Colegiului de conducere, ca organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ indiferent dacă este un act pentru modificarea, completarea, abrogarea Regulamentului sau un act adoptat în aplicarea acestuia. În aceste condiţii, conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură, iar modul de desemnare a membrilor completelor de judecată ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale. Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, susţine autoarea, nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din sfera de competenţă primară a puterii judecătoreşti, câtă vreme Curtea Constituţională a constatat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca subiect de drept, este o persoană juridică de drept public, care, pe lângă latura jurisdicţională a activităţii sale, are o latură administrativă. Această din urmă dimensiune priveşte organizarea şi funcţionarea, în concret, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru realizarea funcţiei sale jurisdicţionale, fiind reglementată prin lege şi în aplicarea acesteia, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ. Cele două laturi - jurisdicţională/administrativă - nu pot interfera între ele, niciuna neputând prelua obiectul activităţii celeilalte. Susţine că actele administrative generate nu pot stabili/influenţa compunerea completelor sau procedura de judecată din faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici a celorlalte instanţe, cum nici hotărârile judecătoreşti pronunţate nu se substituie actelor administrative, ci controlează legalitatea acestora.
    6. Susţine că, prin Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, Curtea Constituţională a reţinut că organizarea completelor de judecată, la care face referire Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, paragraful 177, cuprinde în mod intrinsec ideea de constituire a acestora potrivit legii, ceea ce exprimă obligaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a respecta legea, de a se supune acesteia. Astfel, dacă legea prevede un anumit număr, o anumită specializare sau existenţa temporală a completurilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau instanţele, indiferent că acţionează în virtutea laturii lor administrative sau jurisdicţionale, au obligaţia constituţională să respecte exigenţele art. 126 alin. (4) din Constituţie şi, în consecinţă, să constituie completele de judecată potrivit legii, iar, în măsura în care latura administrativă, în speţă Colegiul de conducere, eşuează în îndeplinirea acestei misiuni constituţionale, trebuie identificate remediile judiciare prevăzute de lege pentru a readuce starea de legalitate în activitatea jurisdicţională.
    7. În ceea ce priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, susţine că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că instanţele judecătoreşti, astfel cum sunt reglementate prin Constituţie şi Legea nr. 304/2004, îşi realizează funcţia de înfăptuire a justiţiei prin intermediul judecătorilor organizaţi în complete de judecată şi, în acest sens, invocă considerente ale Deciziei nr. 685 din 7 noiembrie 2018, paragrafele 177 şi 178. Susţine, totodată, că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit. l) şi ale art. 126 alin. (4) din Constituţie, întrucât un element esenţial al organizării şi funcţionării instanţelor, respectiv constituirea completelor, este dat în competenţa colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridică inferioară legii, devin abilitate să reglementeze aspecte a căror legiferare trebuie realizată prin norme de nivelul legii organice.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, neputând-se susţine că, prin textele care se referă la atribuţiile ce revin, potrivit legii, colegiilor de conducere ale instanţelor în desemnarea membrilor completelor de judecată, ar fi nesocotite dispoziţiile invocate de autoarea excepţiei.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine, în acest sens, că stabilirea compunerii completelor de judecată prin hotărâre a colegiului de conducere al instanţei constituie o opţiune a legiuitorului, iar atribuţiile conferite de legiuitor colegiului de conducere al instanţei, în ceea ce priveşte constituirea completelor de judecată, nu pot pune în discuţie garanţiile unei instanţe independente şi imparţiale. De asemenea, reţine că atribuţia colegiului de conducere al instanţelor de a stabili compunerea completelor de judecată nu este una discreţionară, ci subsumată imperativului asigurării continuităţii completului, urmând să se ţină seama şi de alte principii care guvernează activitatea sistemului judiciar, precum necesitatea respectării specializării secţiilor din cadrul instanţei ori necesitatea asigurării unui act de justiţie de calitate - spre exemplu, judecătorii nou-promovaţi la instanţe superioare pot fi incluşi în complete alături de judecători cu vechime mai mare şi experienţă; de asemenea, la alcătuirea completelor se poate ţine seama de specializarea unui magistrat, ca parte a formării sale profesionale.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Deşi a fost sesizată de către instanţa de judecată numai cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Curtea se va pronunţa şi cu privire la dispoziţiile art. 39 alin. (1) din lege, dar cu care nu a fost sesizată, având în vedere faptul că instanţa, dintr-o posibilă eroare materială, nici nu s-a pronunţat asupra admisibilităţii acesteia şi nici nu a sesizat instanţa de control constituţional cu soluţionarea acesteia. În consecinţă, în cazul în care Curtea nu s-ar pronunţa asupra acestei excepţii, omisiunea s-ar răsfrânge în mod inadmisibil asupra dreptului autoarei excepţiei ca aceasta să fie examinată (a se vedea Decizia nr. 527 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 noiembrie 2005). Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au următorul cuprins:
    - Art. 39 alin. (1): „(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.“;
    – Art. 41 alin. (1) şi (2): „(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe. (2) Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.“;
    – Art. 52 alin. (1): „Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.“

    14. Ulterior invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin art. 168 alin. (5) din titlul IX al Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Pentru aceste motive, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor art. 39 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în forma în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale.
    15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 73 alin. (3) lit. l) privind domeniile de reglementare ale legii organice, ale art. 126 alin. (1)-(4) privind instanţele judecătoreşti şi ale art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curţii Constituţionale.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Curtea reţine că, examinând critici de neconstituţionalitate similare celor invocate în prezenta cauză cu privire la competenţa colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate şi ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată, a pronunţat Decizia nr. 106 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 14 iulie 2022, şi Decizia nr. 423 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1222 din 20 decembrie 2022, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconsituţionalitate.
    17. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, reluând considerente ale Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, paragrafele 33-37, Curtea a observat că se critică însăşi ideea de învestire ex lege a colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate şi ale judecătoriilor cu competenţa de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opţiunea să stabilească el însuşi organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competenţa de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituţionalitate. Curtea nu are competenţa să cenzureze opţiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curţilor de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere.
    18. La paragraful 35 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, precitată, Curtea a mai reţinut că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competenţe legislative unei autorităţi administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 şi art. 73 alin (3) lit. l) din Constituţie.
    19. De asemenea, Curtea a reţinut că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorţi sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziţii legale restrictive, una dintre aceste două modalităţi, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza şi în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege.
    20. Prin urmare, pentru argumentele de mai sus, la paragraful 20 din Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, Curtea nu a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, fiind respectate exigenţele art. 21 alin. (3) din Constituţie, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), şi prin prisma exigenţelor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    21. Cât priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126 privind instanţele judecătoreşti, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completelor de judecată, fără să afecteze principiul înfăptuirii justiţiei în numele legii şi cel potrivit căruia competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege (Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, paragraful 29).
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. Totodată, Curtea constată că cele statuate în jurisprudenţa anterior citată se aplică mutatis mutandis şi cu privire la dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, în ceea ce priveşte competenţa colegiului de conducere al instanţei de a stabili componenţa secţiilor şi completelor specializate, în raport cu volumul de activitate şi având în vedere specializarea judecătorului.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Ligia Petcu în Dosarul nr. 10.535/4/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 309 din 5 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 309 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 309 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) şi (2) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară