Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 307 din 7 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. 40 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 307 din 7 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. 40 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 662 din 8 august 2019
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, în forma în vigoare la data de 23 ianuarie 2015, excepţie ridicată de Delia Maria Sut şi Damian Ionică Sut în Dosarul nr. 10.689/190/2017 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 678D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 959D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Legea nr. 50/1991 şi ale art. 40 din Legea nr. 10/1995, excepţie ridicată de Daniel Sidor şi Mariana Sidor în Dosarul nr. 7.913/190/2017 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 959D/2018 la Dosarul nr. 678D/2018, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prin stabilirea unor cote procentuale nu este încălcat principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, astfel cum acesta a fost analizat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 4 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 10.689/190/2017, şi prin Încheierea din 22 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.913/190/2017, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Excepţia a fost ridicată de Delia Maria Sut şi Damian Ionică Sut, precum şi de Daniel Sidor şi Mariana Sidor în cauze având ca obiect pretenţii.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie obligaţia persoanei care edifică o construcţie de a achita „o cotă“ reprezentând un procent din valoarea construcţiei (conform art. 30 din Legea nr. 50/1991) şi un procent din cheltuielile aferente edificării construcţiei (conform art. 40 din Legea nr. 10/1995). Această „cotă“ nu este prevăzută de Codul fiscal, acest act normativ enumerând expres categoria de taxe şi impozite pe care contribuabilul trebuie să le achite, categorie care nu include şi noţiunea de „cotă“ consacrată de prevederile legale criticate. Această „cotă“ poate fi asimilată noţiunii largi de „prestaţie“ utilizată de art. 56 din Constituţie, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: să fie prevăzută de lege - condiţie îndeplinită în speţă - şi să vizeze o „situaţie excepţională“. Această din urmă condiţie nu este îndeplinită, de vreme ce din prevederile legale criticate nu rezultă vreo situaţie cu caracter „excepţional“ care să impună o asemenea prestaţie.
    9. De asemenea, din modalitatea în care sunt redactate prevederile legale ce formează obiectul excepţiei, rezultă că, în fapt, se introduce o triplă taxare. Astfel, în funcţie de valoarea construcţiei, se stabileşte cuantumul autorizaţiei de construcţie, venit la buget, potrivit Codului fiscal, la aceeaşi valoare a aceleiaşi construcţii se stabileşte şi o altă „cotă“, potrivit art. 30 din Legea nr. 50/1991, şi la valoarea aceleiaşi construcţii, se stabileşte şi o altă „cotă“, în temeiul art. 40 din Legea nr. 10/1995. Prin urmare, principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale datorate de contribuabilul care îşi construieşte o casă este înfrânt.
    10. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 678D/2018, consideră că prevederile art. 30 din Legea nr. 50/1991 şi ale art. 40 din Legea nr. 10/1995 nu încalcă dispoziţiile art. 56 din Constituţie. Instanţa reţine că cele două cote în discuţie sunt prevăzute de lege şi respectă criteriile fixate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, şi anume: (1) este un principiu subordonat legalităţii, egalităţii, echităţii şi justiţiei sociale integrat în cadrul general al fiscalităţii; (2) presupune că fiscalitatea trebuie să fie proporţională, rezonabilă, echitabilă şi nediscriminatorie; (3) nivelul de fiscalitate trebuie determinat conform unor criterii financiare obiective, raţionale; (4) sarcina fiscală trebuie prevăzută în detaliu, menţionând în mod cumulativ şi expres: baza impozabilă certă, categoria de venit, suma datorată şi modul de calcul; contraprestaţia în cazul taxelor; (5) principiul trebuie să ţină cont de capacitatea contributivă a contribuabililor.
    11. Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă, în Dosarul nr. 959D/2018, opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece noţiunea de „cotă“ nu poate fi asimilată celei de „prestaţie“, natura juridică a acestei obligaţii fiind dezlegată prin Decizia nr. 8 din 19 februarie 2018 privind interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, forma în vigoare în anul 2010, coroborate cu art. 7 din Legea nr. 329/2009 şi poziţia 5 din anexa nr. 1 la aceeaşi lege, precum şi cu prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţia de plată a sumei echivalente cu cota de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcţiilor şi a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/1995 şi pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire fiind o obligaţie fiscală, pronunţată de Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum este reţinut în dispozitivul actului de sesizare în Dosarul nr. 678D/2018, îl constituie prevederile art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, în forma în vigoare la data de 23 ianuarie 2015.
    16. De asemenea, în Dosarul nr. 959D/2018, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Din examinarea notelor scrise ale autorilor excepţiei rezultă că aceştia au în vedere prevederile legale criticate în forma în vigoare la data procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de construcţii, respectiv iulie 2014.
    17. Referitor la prevederile art. 40 din Legea nr. 10/1995, Curtea observă că acestea au fost modificate prin art. I pct. 28 din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 iulie 2015. Legea nr. 10/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 11 septembrie 2015, iar în urma renumerotării textelor, art. 40 a devenit art. 43 din Legea nr. 10/1995. Prevederile art. 43 din Legea nr. 10/1995, republicată, au fost modificate prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015, aprobată prin Legea nr. 40/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 24 martie 2016. Legea nr. 10/1995 a fost, din nou, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 30 septembrie 2016.
    Însă, având în vedere că în cauzele deduse judecăţii produc efecte juridice prevederile legale criticate, în forma în vigoare la data de 23 ianuarie 2015, respectiv iulie 2014, şi în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează art. 30 din Legea nr. 50/1991 şi art. 40 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 10/1995, Curtea urmează a examina constituţionalitatea prevederilor art. 30 din Legea nr. 50/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, şi ale art. 40 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, având următorul cuprins:
    - Art. 30 din Legea nr. 50/1991:
    "(1) Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b) şi a lăcaşurilor de cult.
(2) Virarea sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin. (1) se face în contul inspectoratelor teritoriale în construcţii, judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu transmiterea înştiinţării privind data începerii lucrărilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la plată a cotei prevăzute la alin. (1) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată. Disponibilităţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.
(3) Cota stabilită la alin. (1) se aplică şi diferenţelor rezultate din actualizarea valorii lucrărilor autorizate, care se face o dată cu recepţia la terminarea lucrărilor.“;"

    – Art. 40 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/1995:
    "Investitorii sau proprietarii vor vira lunar către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei o sumă echivalentă cu o cotă de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcţiilor şi a lucrărilor prevăzute la art. 2 şi pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire, cu excepţia proprietarilor, persoane fizice, care execută lucrări de consolidare şi reparaţii la locuinţele din proprietate. Calculul şi virarea sumelor respective se fac eşalonat, concomitent cu plata prestaţiilor. Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. utilizează 70% din fondul astfel constituit pentru îndeplinirea atribuţiilor, potrivit prevederilor legale, şi virează 30% din acest fond în contul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, care îl utilizează pentru:
    a) elaborarea reglementărilor tehnice în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, precum şi a cercetărilor, testărilor, documentaţiilor, studiilor, auditului, băncilor de date şi realizării de prototipuri necesare fundamentării reglementărilor specifice domeniului. Tipurile de reglementări şi de cheltuieli aferente se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi aprobat prin hotărâre a Guvernului;
    b) executarea prin Compania Naţională de Investiţii - «C.N.I.» - S.A. a unor lucrări de intervenţie în primă urgenţă la construcţii vulnerabile şi care prezintă pericol public, în vederea asigurării cerinţei de rezistenţă şi stabilitate, a prevenirii şi atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pământ, inundaţii, alunecări de teren, tasări şi/sau prăbuşiri de teren şi, după caz, pentru expertizarea şi proiectarea lucrărilor necesare. Criteriile şi modul de alocare a sumelor se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
    Întârzierile la plată a cotelor de către investitor sau proprietar, prevăzute la alin. 1, se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată."



    18. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 56 privind contribuţiile financiare şi prevederilor art. 16 - Evitarea paralelismelor şi art. 25 - Determinarea conceptelor şi noţiunilor, cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 30 din Legea nr. 50/1991 stabilesc obligaţia investitorilor de a suporta cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi de a plăti, în acest sens, o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate.
    20. De asemenea, prevederile art. 40 din Legea nr. 10/1995 stabilesc obligaţia investitorilor sau a proprietarilor de a vira lunar către Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei o sumă echivalentă cu o cotă de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcţiilor şi a lucrărilor prevăzute la art. 2 din lege şi pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire. Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. utilizează 70% din fondul astfel constituit pentru îndeplinirea atribuţiilor, potrivit prevederilor legale, şi virează 30% din acest fond în contul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
    21. Sub acest aspect Curtea reţine că prevederile legale criticate consacră obligaţii fiscale sub forma unor contribuţii financiare pe care investitorii în domeniul lucrărilor de construcţii trebuie să le achite.
    22. De asemenea, Curtea observă că problema de drept referitoare la natura juridică a cotei prevăzute de art. 40 din Legea nr. 10/1995 a constituit obiectul analizei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, prin Decizia nr. 8 din 19 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 25 mai 2018, a decis că: „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, forma în vigoare în anul 2010, coroborate cu art. 7 din Legea nr. 329/2009 şi poziţia 5 din anexa nr. 1 la aceeaşi lege, precum şi cu prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţia de plată a sumei echivalente cu cota de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcţiilor şi a lucrărilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/1995 şi pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire este o obligaţie fiscală“.
    23. Pentru a ajunge la o asemenea concluzie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în considerentele deciziei amintite că „obligaţia de plată menţionată se încadrează în noţiunea de taxă fiscală, fiind o prelevare cu caracter fiscal destinată a alimenta bugetul de stat, în considerarea serviciului prestat de instituţia publică, de control al calităţii construcţiilor, fără a fi un echivalent al acestui serviciu“ (a se vedea paragraful 74 din Decizia nr. 8 din 19 februarie 2018).
    24. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că „Legea defineşte creanţele fiscale în funcţie de destinaţia sumelor, iar nu în funcţie de statutul colectorului. Distincţia în funcţie de colectarea la bugetul de stat a sumelor direct sau indirect, prin intermediul unei instituţii publice, este, de asemenea, nerelevantă din perspectiva calificării creanţei fiscale şi, respectiv, a obligaţiei fiscale.“ (a se vedea paragraful 79 din Decizia 8 din 19 februarie 2018, precitată).
    25. În raport cu cele expuse, Curtea Constituţională reţine că cele două cote prevăzute de art. 30 din Legea nr. 50/1991 şi art. 40 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/1995, chiar dacă nu sunt calificate în mod expres de lege ca fiind „taxe“, au semnificaţia unor obligaţii fiscale, care se circumscriu domeniului de aplicare a dispoziţiilor art. 56 din Constituţie a cărui denumire marginală este „Contribuţiile financiare“. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 56 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
    26. Referitor la susţinerea autorilor excepţiei potrivit căreia cotele prevăzute de dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate reprezintă „alte prestaţii“, interzise de prevederile art. 56 alin. (3) din Constituţie, Curtea constată că, în raport cu cele enunţate anterior, o asemenea susţinere nu poate fi reţinută. Astfel, cotele prevăzute de art. 30 din Legea nr. 50/1991 şi art. 40 din Legea nr. 10/1995 reprezintă contribuţii financiare, stabilite prin lege, potrivit opţiunii legiuitorului în constituirea şi repartizarea fondurilor financiare publice, prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. În acest sens, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 137, care stabilesc că: „Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege“, legiuitorul are libertatea, indiferent de calitatea contribuabilului, să reglementeze formarea resurselor financiare ale statului, adică să stabilească categoriile de venituri care vor urma să formeze resursele financiare ale statului (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 633 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 7 decembrie 2015).
    27. În fine, Curtea constată că invocarea unor dispoziţii din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative nu poate fi primită, deoarece controlul constituţionalităţii prevederilor legale are loc numai prin raportare la norme constituţionale sau cuprinse în convenţii şi tratate la care România este parte, şi nu la alte dispoziţii sau acte normative din legislaţia internă.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Delia Maria Sut şi Damian Ionică Sut în Dosarul nr. 10.689/190/2017 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi de Daniel Sidor şi Mariana Sidor în Dosarul nr. 7.913/190/2017 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. 40 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 307 din 7 mai 2019

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016