Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 306 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 306 din 5 iunie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 943 din 13 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 23.926/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.377D/2020.
    2. La apelul nominal lipseşte autoarea excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.565D/2020 şi nr. 1.790D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionuţ Giovani Florea în dosarele nr. 22.421/299/2020 şi nr. 27.797/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
    4. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu aceasta. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.565D/2020 şi nr. 1.790D/2020 la Dosarul nr. 1.377D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât motivele de neconstituţionalitate privesc modul în care organele judiciare au soluţionat cauza, iar, în subsidiar, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 23 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 23.926/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ioana Sfîrâială într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva ordonanţei prin care s-a respins cererea de recuzare a procurorului care supraveghează urmărirea penală.
    8. Prin Încheierea din 15 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 22.421/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Giovani Florea într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva ordonanţei prin care s-a respins cererea de recuzare a procurorului de caz.
    9. Prin Încheierea din 2 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 27.797/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Giovani Florea într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva ordonanţei prin care s-a respins cererea de recuzare a procurorului care supraveghează urmărirea penală.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că normele procesual penale criticate limitează dreptul părţilor interesate de a supune cenzurii instanţei de judecată soluţia de respingere dată de procurorul ierarhic superior cu privire la cererea de recuzare a procurorului de caz, formulată în faza de urmărire penală.
    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât cererea de recuzare a fost soluţionată de procurorul ierarhic superior, iar soluţia acestuia nu este supusă vreunei căi de atac, în mod similar fiind şi dispoziţiile privitoare la recuzarea judecătorilor, soluţionarea cererilor de recuzare a acestora nefiind susceptibilă de vreo cale de atac la instanţa ierarhic superioară.
    12. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că, dat fiind specificul fazei de urmărire penală, faptul că ordonanţa prim-procurorului prin care se soluţionează cererea de recuzare a procurorului formulată în cursul urmăririi penale nu este supusă niciunei căi de atac nu reprezintă o restrângere a accesului liber la justiţie, deoarece cauza penală, odată rezolvată de către procuror, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, va putea fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, ocazie cu care vor fi verificate actele şi măsurile procesuale dispuse de procuror în cursul urmăririi penale. Prin stabilirea caracterului definitiv al ordonanţei procurorului ierarhic superior s-au urmărit instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21 din Constituţie, precum şi evitarea posibilităţii de tergiversare prin exercitarea abuzivă a unei atare căi de atac, realizând astfel un spor de celeritate în soluţionarea cauzelor. Totodată, invocă unele considerente ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 670 din 30 octombrie 2018.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    14. Guvernul a transmis punctul său de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.377D/2020 şi nr. 1.565D/2020, apreciind că excepţia de neconstituţionalitate este, pe de o parte, inadmisibilă, având în vedere că soluţia legislativă cuprinsă în art. 70 din Codul de procedură penală a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, iar, pe de altă parte, neîntemeiată, întrucât, ulterior rezolvării cauzei penale de către procuror, aceasta va fi supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, care va verifica legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 70 alin. (1), (2) şi (4) din Codul de procedură penală. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate de autori, Curtea reţine că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(4) Procurorul ierarhic superior se pronunţă prin ordonanţă care nu este supusă niciunei căi de atac.“
    18. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, art. 70 din Codul de procedură penală a fost modificat de art. I pct. 7 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Însă, având în vedere cele statuate de instanţa constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală în redactarea în vigoare de la data sesizării instanţei de contencios constituţional.
    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind statul român, ale art. 15 - Universalitatea, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 relativ la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti, ale art. 129 privind căile de atac, ale art. 131 relativ la rolul Ministerului Public şi ale art. 132 referitor la statutul procurorilor, cât şi dispoziţiilor art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală şi ale art. 6 privind respectarea de către statele semnatare a prevederilor Protocolului din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi dispoziţiilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 70 din Codul de procedură penală, care stabileşte că asupra cererii de recuzare a procurorului formulate în faza de judecată, în faza camerei preliminare sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se pronunţă procurorul ierarhic superior, este neconstituţională. Aşa cum rezultă însă din dispozitivul deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinut de considerentele aceleiaşi decizii, ipoteza art. 70 din Codul de procedură penală sancţionată de Curte, care vizează procedura de soluţionare a cererii de recuzare a procurorului de şedinţă, formulată în faza de judecată, în faza camerei preliminare sau în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, este diferită de cea criticată în prezenta cauză, care vizează procedura de soluţionare a cererii de recuzare a procurorului în faza de urmărire penală.
    21. Ca urmare, considerentele şi soluţia Deciziei nr. 625 din 26 octombrie 2016, precitată, îşi păstrează valabilitatea cât priveşte ipoteza normativă acolo analizată şi nu determină inadmisibilitatea prezentei excepţii de neconstituţionalitate. În acest sens, Curtea a statuat şi prin Decizia nr. 127 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 12 mai 2021, unde, realizând aceeaşi distincţie, s-a învestit şi a examinat pe fond, între altele, şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală.
    22. Referitor la faza urmăririi penale, reglementată prin art. 285-341 din Codul de procedură penală, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 127 din 2 martie 2021, precitată, şi Decizia nr. 565 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 27 ianuarie 2023, că aceasta este cea dintâi fază a procesului penal, este premergătoare judecăţii, se desfăşoară conform unei proceduri nepublice şi are ca obiect, conform art. 285 alin. (1) din Codul de procedură penală, strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată. Conform art. 55 alin. (3) din Codul de procedură penală, atribuţiile procurorului în cursul procesului penal vizează: supravegherea sau efectuarea urmăririi penale; sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a instanţei de judecată; exercitarea acţiunii penale; exercitarea acţiunii civile, în cazurile prevăzute de lege; încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în condiţiile legii; formularea şi exercitarea contestaţiilor şi căilor de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătoreşti; îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute de lege. Totodată, competenţa procurorului în cadrul procesului penal este reglementată la art. 56 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, conform căruia aceasta constă în conducerea şi controlul nemijlocit al activităţii de urmărire penală a poliţiei judiciare şi a organelor de cercetare penală speciale, prevăzute de lege, şi în supravegherea ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi în efectuarea oricărui act de urmărire penală în cauzele pe care le conduce şi le supraveghează.
    23. Curtea a constatat că, soluţionând prin ordonanţă cererea de recuzare a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, formulată în această fază procesuală, procurorul ierarhic superior nu exercită atribuţii ce ţin de competenţa exclusivă a instanţei de judecată, respectiv nu cenzurează activitatea judecătorului. Soluţionarea de către procurorul ierarhic superior a cererii de recuzare a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, formulată în această fază procesuală, constituie o formă concretă prin care Ministerul Public îşi îndeplineşte rolul de reprezentant al interesului social, general şi public. Acest incident procedural, ce apare în faza urmăririi penale - recuzarea, priveşte activitatea judiciară a procurorului ca subiect procesual oficial, iar soluţionarea sa de către procurorul ierarhic superior corespunde mecanismului de realizare a controlului ierarhic intern din cadrul Ministerului Public.
    24. Cât priveşte susţinerile potrivit cărora normele procesual penale criticate exclud de la controlul instanţei de judecată soluţia dată de procurorul ierarhic superior unei cereri de recuzare formulate în faza de urmărire penală, Curtea a constatat că procedura soluţionării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, neavând caracter jurisdicţional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar (în acelaşi sens, Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24). Faptul că cercetarea şi soluţionarea cererii de recuzare a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, formulată în această fază procesuală, este o procedură incidentală, distinctă de obiectul procesului penal la care se referă, nu are caracter jurisdicţional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, precum şi nevoia de a se evita tergiversarea inutilă a urmăririi penale justifică caracterul definitiv al ordonanţei procurorului ierarhic superior (paragraful 34 din Decizia nr. 127 din 2 martie 2021).
    25. De altfel, Curtea a constatat că, şi în ipoteza în care cererea de recuzare a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, formulată în această fază procesuală, este respinsă de procurorul ierarhic superior, judecătorul de cameră preliminară, analizând legalitatea actelor de urmărire penală, va putea constata că o parte sau toate actele existente la dosar au fost efectuate de către o persoană incompatibilă (paragraful 35 din Decizia nr. 127 din 2 martie 2021).
    26. În ceea ce priveşte dreptul de acces la justiţie, Curtea a constatat că acesta nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar, în acord cu jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, potrivit Legii fundamentale, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac şi condiţiile exercitării acestora. Aşa încât Curtea a constatat că susţinerea potrivit căreia dispoziţiile art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art. 21 din Constituţie, deoarece nu prevăd o cale de atac cu privire la ordonanţa prin care se soluţionează cererea de recuzare a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, formulată în această fază procesuală, este neîntemeiată (paragraful 36 din Decizia nr. 127 din 2 martie 2021).
    27. Soluţia adoptată de Curte şi considerentele care o fundamentează, reiterate în deciziile nr. 127 din 2 martie 2021 şi nr. 565 din 22 noiembrie 2022, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit motive de natură să determine un reviriment jurisprudenţial.
    28. Cât priveşte dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că acesta obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicţie doar în situaţia examinării vinovăţiei în materie penală. Garantarea existenţei unui dublu grad de jurisdicţie în materie penală are ca premisă faptul că examinarea unei „acuzaţii penale“ formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de jurisdicţie. Or, în ceea ce priveşte recuzarea, nefiind vorba despre o acuzaţie în materie penală, nu se impune reglementarea unui dublu grad de jurisdicţie cu privire la ordonanţa prin care se soluţionează cererea de recuzare a procurorului care supraveghează urmărirea penală.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 23.926/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală, precum şi de Ionuţ Giovani Florea în dosarele nr. 22.421/299/2020 şi nr. 27.797/299/2020 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că dispoziţiile art. 70 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 306 din 5 iunie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016