Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum şi a prevederilor art. 307 alin. (1) şi ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 140/99/2019 al Tribunalului Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.245 D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât este nemotivată. În acest sens, se arată că autoarea excepţiei, deşi invocă mai multe dispoziţii constituţionale, nu arată în ce constă această inadvertenţă cu dispoziţiile Legii fundamentale. În aceste condiţii, se menţionează că instanţa de contencios constituţional nu se poate subroga în obligaţia autoarei excepţiei de a motiva neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 140/99/2019, Tribunalul Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 307 alin. (1) şi ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Maria Georgescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de aceasta împotriva unei ordonanţe de clasare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia prezintă situaţia de fapt şi arată care a fost evoluţia soluţionării litigiului în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, fără a formula însă argumente referitoare la pretinsa contrarietate între dispoziţiile legale criticate şi prevederile constituţionale invocate în prezenta cauză. 6. Tribunalul Iaşi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi că nu există contrarietate între dispoziţiile legale criticate şi prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum şi dispoziţiile art. 307 alin. (1) şi ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins: - Art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul de procedură penală: "(1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;" – Art. 314 alin. (1) din Codul de procedură penală: "(1) După examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probele necesare potrivit dispoziţiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, soluţionează cauza prin ordonanţă, dispunând: a) clasarea, când nu exercită acţiunea penală ori, după caz, stinge acţiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1); b) renunţarea la urmărirea penală, când nu există interes public pentru continuarea urmăririi penale." – Art. 307 alin. (1) din Codul penal: „Schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.“; – Art. 321 alin. (1) din Codul penal: „Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.“ 11. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalităţii în drepturi şi ale art. 21 alin. (1) şi (3) cu privire la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a constatat că, dacă o excepţie de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). Prin aceeaşi decizie, s-a arătat că soluţia anterior menţionată va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, s-a arătat că instanţa de contencios constituţional, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi»“ (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008) 13. Or, în susţinerea prezentei excepţii, autoarea nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci face trimitere la modalitatea de soluţionare a cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, anterior momentului procesual al invocării acesteia. 14. Pentru aceste motive, având în vedere considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 307 alin. (1) şi ale art. 321 alin. (1) din Codul penal este inadmisibilă. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi ale art. 314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 307 alin. (1) şi ale art. 321 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată de Maria Georgescu în Dosarul nr. 140/99/2019 al Tribunalului Iaşi - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
