Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Melu Tudoroiu în Dosarul nr. 1.568/91/2019 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 274D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 349D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ioana Pavlicu în Dosarul nr. 5.301/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de Ioana Pavlicu prin care solicită Curţii Constituţionale ca, în decizia pe care o va pronunţa, să ţină cont de considerentele reţinute în Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 349D/2020 la Dosarul nr. 274D/2020, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, arată că, prin Decizia nr. 542 din 2 iulie 2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile de lege criticate îndeplinesc condiţiile cerute de art. 115 alin. (4) din Constituţie. În ceea ce priveşte criticile vizând neconstituţionalitatea intrinsecă, arată că acestea sunt neîntemeiate, dispoziţiile prin care se instituie un plafon în privinţa pensiilor de serviciu intrând în marja de competenţă a legiuitorului. De asemenea, aceste dispoziţii de lege nu retroactivează, aplicându-se pe perioada de acţiune a actului normativ. Cu privire la pretinsul tratament discriminatoriu, în funcţie de data pensionării, arată că deschiderea dreptului la pensie se realizează potrivit principiului tempus regit actum. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 7 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.568/91/2019, Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Melu Tudoroiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 9. Prin Încheierea din 27 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.301/118/2019, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ioana Pavlicu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 274D/2020, susţine că dispoziţiile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (1) şi (2) raportat la art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că prin plafonarea pensiei se realizează o reducere considerabilă a acestui drept. De asemenea, se realizează o discriminare în raport cu grefierii fără studii superioare. Consideră că reducerea pensiei cu 2.000 de lei constituie o încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 47, care garantează dreptul la pensie. 11. Autoarea excepţiei, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 349D/2020, susţine că dispoziţiile art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 sunt retroactive, contravenind prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), întrucât reglementează pentru trecut, nefăcându-se în niciun fel distincţie între perioadele de stagiu de cotizare împlinite sau în curs de împlinire. Astfel, stagiul de cotizare la sistemul public de pensii început sub imperiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice este afectat de dispoziţiile de lege criticate. Mai mult, folosindu-se timpul prezent, respectiv sintagma „nu poate fi mai mare decât media venitului net“, retroactivitatea este cu atât mai clară cu cât, chiar dacă numai în abstract, sunt afectaţi şi cei care sunt deja pensionaţi. 12. De asemenea, susţine că este încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât se creează o reală discriminare între persoanele care au depus cerere de pensionare anterior datei de 15 septembrie 2017 şi cele care au depus cerere după această dată. 13. În sfârşit, susţine că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat nu este un motiv suficient care să justifice urgenţa emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Mai mult, nici principiul echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii din sistemul public de pensii nu poate să fie un motiv de urgenţă, deoarece se creează o situaţie discriminatorie între grefieri, în funcţie de data pensionării. 14. Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă şi Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În esenţă, ambele instanţe arată că acordarea, modificarea sau eliminarea componentei suplimentare a pensiei de serviciu este atributul exclusiv al legiuitorului, iar acordarea pensiei suplimentare nu se subsumează dreptului constituţional la pensie. Se mai arată că în conceptul de „drepturi câştigate“ pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. De asemenea, se apreciază că nu există discriminări între persoane aflate în situaţii comparabile. 15. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. IX alin. (1), respectiv ale art. IX, în ansamblu, dinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta se referă şi la aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, ce privesc Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, precum şi dispoziţiile art. IX din această ordonanţă de urgenţă, în special, acestea din urmă având următorul conţinut: "(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti si al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizaţiei pentru limită de vârstă.(2) Pensia de serviciu netă/indemnizaţia pentru limită de vârstă netă reprezintă pensia de serviciu/indemnizaţia pentru limită de vârstă stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare.(3) Venitul net reprezintă venitul brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu/indemnizaţiei pentru limită de vârstă din care s-au dedus contribuţiile sociale obligatorii şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare." 19. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 11 alin. (1) şi (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia sunt persoane care au solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile art. 68^5 alin. (1) din această lege stabilesc că personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. 21. Prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 introduc o plafonare a cuantumului pensiilor de serviciu prevăzute de actele normative menţionate în cuprinsul acestui text de lege, între care şi cele reglementate de Legea nr. 567/2004, la media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizaţiei pentru limită de vârstă. 22. Autorii excepţiei formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, ce privesc Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, referitoare la art. IX din acest act normativ. 23. Analizând mai întâi aspectele de neconstituţionalitate extrinsecă invocate de autorii excepţiei, Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragrafele 32-35, Curtea a reţinut, în acord cu cele statuate în jurisprudenţa sa, aşa cum este Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. 24. Situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă nu constituie o alternativă aflată la discreţia Guvernului, prin care acesta şi-ar putea încălca obligaţia sa constituţională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relaţiilor ce constituie obiectul acestei reglementări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepţiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conţinut dispoziţiile art. 115 din Constituţie privind delegarea legislativă şi a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgenţă acte normative cu putere de lege, oricând şi - ţinând seama de împrejurarea că prin ordonanţă de urgenţă se poate reglementa şi în materii care fac obiectul legilor organice - în orice domeniu. 25. Având în vedere aceste repere, Curtea a reţinut că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi al egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului. În acelaşi timp, Guvernul a arătat că în condiţiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, prevede creşteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate. 26. Analizând aceste aspecte, Curtea a apreciat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 27. Examinând, în continuare, aspectele de neconstituţionalitate extrinsecă invocate de autorii excepţiei referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate se aplică pentru viitor, de la data intrării acestora în vigoare, neexistând nicio dispoziţie care să poată fi interpretată în sensul afectării drepturilor la pensie acordate până la această dată, astfel că această critică de neconstituţionalitate este lipsită de susţinere. 28. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, Curtea constată că dispoziţiile art. IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 se aplică tuturor persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul Legii nr. 567/2004, fără privilegii ori discriminări. Astfel, susţinerile referitoare la tratamentul mai favorabil aplicabil unor categorii de grefieri, respectiv cei cu studii medii, apare ca fiind lipsit de susţinere. 29. Cât priveşte susţinerea referitoare la existenţa unui regim juridic diferit între grefieri sub aspectul cuantumului pensiei cuvenit, în funcţie de data pensionării - anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 -, se reţine, în acord cu cele statuate în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, aşa cum este Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Prin urmare, Curtea constată că şi această critică este neîntemeiată. 30. Referitor la criticile privind încălcarea dreptului de proprietate, consacrat de art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine că, potrivit celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, aşa cum sunt Hotărârea din 12 aprilie 2006, pronunţată în Cauza Stec şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 53, şi Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Muňoz Díaz împotriva Spaniei, paragraful 44, textul convenţional menţionat nu presupune şi un drept de a dobândi un bun şi nici dreptul la o pensie într-un anumit cuantum. Este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În acelaşi sens, Curtea de la Strasbourg a arătat că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil (Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii împotriva României, paragraful 41). 31. Curtea observă că, în cauză, nu este avută în vedere situaţia unor persoane ale căror drepturi la pensie, aflate în plată, au fost diminuate, ci situaţia unor persoane care au solicitat acordarea pensiei pentru limită de vârstă după data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Or, din perspectiva art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nu se poate susţine că autorii excepţiei au avut o speranţă legitimă la obţinerea unui alt cuantum al pensiei, de vreme ce temeiul juridic al acordării şi calculării acestui drept, potrivit principiului tempus regit actum, se raporta la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Cel mult, se poate aprecia că autorii excepţiei au avut o simplă speranţă de a obţine un anumit cuantum al pensiei, potrivit unui regim juridic aplicabil anterior datei pensionării şi intrării în vigoare a dispoziţiilor de lege criticate, speranţă care nu se bucură însă de protecţia dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 32. În sfârşit, analizând criticile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 47, în ceea ce priveşte dreptul la pensie, Curtea constată că acestea au în vedere aspecte referitoare la respectarea principiului contributivităţii. Or, Curtea reţine că pensiile de serviciu reglementate de art. 68^5 din Legea nr. 567/2004 nu se calculează potrivit principiului contributivităţii, ci potrivit unor formule de calcul diferite, astfel că şi această critică apare ca fiind lipsită de susţinere. 33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Melu Tudoroiu în Dosarul nr. 1.568/91/2019 al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi de Ioana Pavlicu în Dosarul nr. 5.301/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblu, precum şi dispoziţiile art. IX din această ordonanţă de urgenţă, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă şi Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
