Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 302 din 15 septembrie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 302 din 15 septembrie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1011 din 3 noiembrie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 770/1/2025


┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │- vicepreşedintele    │
│Mariana        │Înaltei Curţi de      │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│               │preşedintele          │
│               │completului           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen Elena   │- preşedintele Secţiei│
│Popoiag        │I civile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana     │- preşedintele Secţiei│
│Surdu          │a II-a civile         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana    │de contencios         │
│Tămagă         │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Lavinia Dascălu│- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Georgeta │- judecător la Secţia │
│Nicolae        │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mariana        │- judecător la Secţia │
│Hortolomei     │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai Andrei   │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dorina Zeca    │- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mărioara Isailă│- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mirela         │- judecător la Secţia │
│Poliţeanu      │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ruxandra Monica│- judecător la Secţia │
│Duţă           │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marcela Marta  │- judecător la Secţia │
│Iacob          │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adriana Nicolae│- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Liliana Vişan  │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Luiza Maria    │de contencios         │
│Păun           │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Adriana Florina│de contencios         │
│Secreţeanu     │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Carmen Mihaela │de contencios         │
│Voinescu       │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Mădălina Elena │de contencios         │
│Vladu-Crevon   │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 770/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 12.234/3/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind formulat un punct de vedere de către reclamantă.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 29 octombrie 2024, în Dosarul nr. 12.234/3/2022, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarele chestiuni de drept:
    "Dacă, începând cu data de 1 iulie 2017, solda de funcţie, stabilită conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie calculată ca produs între coeficientul de ierarhizare şi salariul minim, în lipsa unei funcţii similare în plată din cadrul aceluiaşi angajator sau unitate militară.
    Interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se preciza dacă sporurile de 3%, 6% şi 9% pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, se includ în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% sau se adaugă la cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% din soldă."

    II. Dispoziţiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 223/2015):
    "ART. 28
    (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ:
    a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
    b) compensaţiile lunare pentru chirie;
    c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
    d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
    e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
    f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
    g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
    h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
    i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
    j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
    k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
    l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
    m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
    n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
    o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^1) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^2) sporul acordat în temeiul art. 7 din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^3) stimulentul de risc acordat în temeiul art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^4) stimulentele financiare lunare acordate în temeiul art. 193 alin. (6^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^5) majorarea încasată, potrivit legii, de personalul care nu a beneficiat de zile libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
    o^6) contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii;
    p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
    (2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 18, 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), aferentă vechimii în serviciu, actualizată cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului la pensie.
    (3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
    (4) Pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate, pentru stabilirea bazei de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizează soldele/salariile lunare brute corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care acesta este încadrat în ţară sau, la alegere, soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în aceeaşi perioadă de raportare în anii anteriori plecării în misiune, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului de pensie.
    (5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.
    (6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează indemnizaţiile lunare/soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în perioada de raportare, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
    (7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, se utilizează ca bază de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) veniturile determinate în vederea stabilirii şi plăţii contribuţiei de asigurări sociale, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
    (8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în perioada de activitate, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
    (9) Soldele/Salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se actualizează dacă indicele preţurilor de consum lunar prezintă valori negative.
    (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
    (11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare."

    "ART. 29
    (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
    a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
    b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
    (2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.
    (3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2)."

    "ART. 30
    Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28."

    "ART. 108
    Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
    a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
    b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
    c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani."

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării
    9. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la data de 9 mai 2022 cu nr. 12.234/3/2022, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, Comisia de Contestaţii a Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ilfov, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
    - obligarea fostului angajator Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Ilfov să comunice către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne solda de funcţie şi celelalte drepturi băneşti pentru perioada decembrie 2020-mai 2021, stabilite şi calculate potrivit dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), respectiv ca produs între salariul minim brut pe economie şi coeficientul de ierarhizare a funcţiei prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017;
    – Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să revizuiască pensia, conform art. 65 din Legea nr. 223/2015, pentru acordarea drepturilor cuvenite reclamantului conform Legii-cadru nr. 153/2017, iar apoi să o actualizeze cu indicele de inflaţie şi dobânda legală până la plata efectivă şi integrală, pentru perioada 2.11.2021 (data trecerii în rezervă) până la zi;
    – Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne să calculeze, conform art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 80/1995), sporul de 10% cuvenit pentru Ordinul Meritul Militar/Semnul onorific În Serviciul Patriei, spor care trebuie acordat la pensia plafonată;
    – să calculeze, conform art. 14 lit. a) din Legea nr. 223/2015, pensia suplimentară de 6% în mod distinct şi neplafonat, conform art. 108 din aceeaşi lege, pensie care trebuie adăugată la pensia de la capătul 2 de cerere.

    10. În motivarea acţiunii reclamanta a arătat, în esenţă, că din data de 2 noiembrie 2021 este pensionară în baza Legii nr. 223/2015. La stabilirea drepturilor de pensie, reclamantei nu i-a fost adăugat sporul de 10% cuvenit pentru Ordinul Meritul Militar/Semnul onorific În Serviciul Patriei acordat. Totodată, solda de funcţie nu a fost calculată potrivit dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017. Având în vedere dispoziţiile legii-cadru, elementul din solda lunară care trebuia calculat şi comparat prin utilizarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată este solda de funcţie.
    11. Prin întâmpinările formulate, pârâţii au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, arătând că algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă prevederile Legii nr. 223/2015, avându-se în vedere elementele corespunzătoare perioadei indicate de reclamantă.
    12. Referitor la susţinerile reclamantei privind modalitatea de aplicare a sporului aferent de 6% pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, care a fost inclus şi nu adăugat la baza de calcul, pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a învederat că sporul procentual prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 este legal calculat, reclamanta beneficiind în fapt şi în drept de procentul de 6% aferent vechimii contribuţiei la pensia suplimentară, fapt rezultat din algoritmul de calcul aplicat detaliat şi în buletinul anexat deciziei de pensie.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    13. Instanţa de trimitere a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât în cauza de faţă reclamanta, în calitate de militar în rezervă, în prezent pensionară, deci o persoană care a făcut parte din personalul plătit din fonduri publice, pretinde obligarea fostului angajator la comunicarea către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a soldei de funcţie şi a celorlalte drepturi băneşti pentru perioada decembrie 2020-mai 2021 şi revizuirea drepturilor sale de pensie.
    14. Faţă de prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie intervine în legătură cu orice problemă de drept dedusă judecăţii în cauzele care se încadrează la art. 1 din ordonanţa de urgenţă, indiferent de gradul de dificultate.
    15. Totodată, a reţinut că, în legătură cu această problemă de drept, instanţa supremă nu a statuat concret (sesizarea fiind respinsă ca inadmisibilă) şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, astfel încât a apreciat că sesizarea este admisibilă.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    16. În speţă, numai reclamanta şi-a exprimat punctul de vedere, susţinând că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este incidentă în cauză şi sunt întrunite cerinţele de sesizare a instanţei supreme.
    17. După comunicarea raportului întocmit în cauză, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, reclamanta a formulat un punct de vedere prin care a arătat că sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, iar, pe fond, a solicitat să se constate că sporurile prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, în cuantum de 3%, 6% şi 9%, pentru contribuţia la bugetul de stat trebuie să fie aplicate în mod distinct, nefiind supuse plafonării.

    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    18. Completul de judecată al instanţei de trimitere a apreciat, în ceea ce priveşte contribuţia la pensia suplimentară, că, potrivit art. 108 din Legea nr. 223/2015, sporul aferent acordat este inclus în plafonul maxim de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, şi nicidecum nu se adaugă la acest plafon maxim.
    19. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, în procesul de stabilire/recalculare a pensiei militare, pe lângă celelalte elemente stipulate de lege, avute în vedere, se va acorda şi un spor într-un anumit procent, în raport cu vechimea contribuţiei, categoriilor de persoane menţionate de textul legal care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară.
    20. Acest spor însă, ca celelalte elemente pecuniare, este inclus în pensia militară şi nu adăugat la aceasta.
    21. Dacă legiuitorul ar fi intenţionat să adauge acest spor la pensia militară, formularea art. 108 din Legea nr. 223/2015 ar fi fost în acest sens.
    22. Legiuitorul însă nu a urmărit acest lucru, voinţa sa fiind aceea de a „recompensa“ cu un spor militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară, spor ce nu are natura pensiei suplimentare, ci intră în cuantumul pensiei militare cu ocazia recalculării acesteia.
    23. După cum se poate observa din interpretarea sistematică şi literală a dispoziţiilor legale analizate, plafonarea de 85% se aplică la final, după adăugarea sporului pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară, legiuitorul stabilind că pensia nu poate depăşi 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015.
    24. Or, art. 28 din lege indică expres sporurile care nu sunt incluse, rezultând per a contrario că sporul pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară se adaugă la baza de calcul, fiind supus plafonării prevăzute de art. 30 din Legea nr. 223/2015.

    VII. Practica judiciară a instanţelor naţionale în materie
    25. Faţă de conţinutul întrebării adresate instanţei supreme nu a fost necesară consultarea instanţelor cu privire la practica judiciară relevantă.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale
    26. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunţate următoarele decizii care prezintă relevanţă în dezlegarea prezentei sesizări:
    - Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti cu privire la „interpretarea dispoziţiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 şi 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la sporul pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeaşi lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia“;
    – Decizia nr. 13 din 15 martie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 27 aprilie 2021, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se preciza dacă sporurile de 3%, 6% şi 9%, prevăzute de art. 108 din lege, se includ în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% sau se adaugă în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% din soldă.“;
    – Decizia nr. 103 din 31 martie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 4 iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Interpretarea dispoziţiilor art. 28, art. 29, art. 30 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se preciza dacă sporurile de 3%, 6% şi 9% pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, se includ în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% sau se adaugă la cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% din soldă.“

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    27. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind întrunite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    28. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condiţiilor speciale instituite prin art. 1 şi 2 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanţei de urgenţă la prevederile Codului de procedură civilă, cu ale cărui dispoziţii arată că se completează.
    29. În lumina acestor dispoziţii legale, condiţiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente:
    - existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă ori în calea de atac, dintre cele la care se referă art. 1 alin. (1) şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    – sesizarea să privească o chestiune de drept;
    – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    30. Evaluarea elementelor prezentei sesizări relevă întrunirea doar în parte a condiţiilor de admisibilitate mai sus enunţate, în privinţa ambelor chestiuni pe care aceasta le include, după cum se va arăta în cele ce urmează.
    31. Astfel, sesizarea a fost formulată într-un litigiu având ca obiect stabilirea şi calcularea soldei de funcţie şi a celorlalte drepturi băneşti cuvenite reclamantei în perioada anterioară deschiderii dreptului său la pensie, în conformitate cu dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017, iar pe baza acestora, revizuirea în temeiul art. 65 din Legea nr. 223/2015 a pensiei acordate, actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, la care să se adauge sporul de 10% cuvenit pentru Ordinul Meritul Militar/Semnul onorific În Serviciul Patriei, conform art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, şi procentul distinct şi neplafonat de 6% prevăzut de art. 14 lit. a) din Legea nr. 223/2015. Litigiul este unul care poartă, aşadar, asupra stabilirii şi plăţii drepturilor la pensie, menţionat expres prin art. 1 alin. (2) ca fiind înscris în sfera de incidenţă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, acesta fiind în curs de soluţionare pe rolul primei instanţe - secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a tribunalului.
    32. În legătură cu condiţia de admisibilitate ca sesizarea să privească „o chestiune de drept“, se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conţinut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, acesta neinstituind decât o derogare parţială de la dreptul comun, prin renunţarea la condiţia noutăţii chestiunii de drept sesizate şi prin extinderea sferei titularilor sesizării, care pot fi şi instanţele ce judecă litigiul în primă instanţă.
    33. Prin urmare, văzând şi norma de trimitere la prevederile Codului de procedură civilă din cuprinsul art. 4 al ordonanţei de urgenţă, se constată că, şi în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, este pe deplin operantă noţiunea autonomă de „chestiune de drept“ prevăzută de dispoziţiile art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a cărei semnificaţie a fost conturată în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia chestiunii prealabile.
    34. Chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie veritabilă, în sensul ca întrebarea adresată instanţei supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidenţa unor principii generale ale dreptului al căror conţinut ori a căror sferă de acţiune sunt discutabile.
    35. Mai mult decât atât, expunerea de motive din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond), a unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesităţii existenţei unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire reclamă intervenţia instanţei supreme, în scopul rezolvării de principiu a acesteia şi înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor deduse judecăţii.
    36. S-a subliniat în mod constant că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă şi punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este primul ţinut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară, evocânduse obligaţia instanţei de trimitere de identificare în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanţei de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept cu privire la care i se solicită instanţei supreme să dea o dezlegare este una reală, având vocaţie de a convinge, şi, din această perspectivă, că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a sesizării.
    37. Definitoriu pentru această procedură este faptul că urmăreşte interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnică, neclară), stabilită drept incidentă în cauză de către instanţa de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanţa supremă a elementelor care conturează raţionamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanţa de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecăţii, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Astfel, cum s-a reţinut în mod repetat, instanţa supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea şi aplicarea legii la circumstanţele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competenţă exclusivă a completului de judecată legal învestit cu soluţionarea procesului.
    38. Legiuitorul nu şi-a propus o partajare de competenţe între instanţa de trimitere şi instanţa supremă, instanţele de trimitere având în continuare obligaţia de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarităţii şi a sensului său lămurit de către părţile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăţi în înţelegerea şi aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv (a se vedea, în acest sens, Decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024, paragraful 215).
    39. Natura imperativă a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin mecanismul prevăzut de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu trebuie înţeleasă ca obligând instanţa care judecă procesul să ceară instanţei supreme rezolvarea de principiu a chestiunii de drept ivite în fiecare litigiu aflat în domeniul de aplicare al acestui act normativ - aşa după cum rezultă că a înţeles şi aplicat instanţa de trimitere dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 în cazul de faţă -, ci doar atunci când verifică şi constată, în urma propriei analize, că aceasta este una reală şi veritabilă.
    40. Or, din încheierea de sesizare rezultă că instanţa de trimitere nu a argumentat sub niciun aspect nevoia sesizării celei dintâi chestiuni, relativă la modul de calcul al soldei de funcţie cuvenite reclamantei din proces începând cu data de 1 iulie 2017, că aceasta nu a indicat dispoziţia legală asupra căreia să poarte interpretarea, al cărei conţinut să justifice şi să facă necesară intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; nu a expus controversele ori dificultăţile de interpretare întâmpinate în procesul normal de interpretare şi aplicare a normei de drept la raportul juridic concret supus judecăţii şi nu a prezentat posibila sursă ori potenţialul de apariţie a jurisprudenţei neunitare, care să dea temei mecanismului de unificare jurisprudenţială preventivă. Practic, cea dintâi chestiune sesizată nu se regăseşte decât enunţată în dispozitivul încheierii instanţei de trimitere, lipsind în legătură cu aceasta orice analiză menită să argumenteze recurgerea instanţei la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind indicată o anume dispoziţie legală avută în vedere şi nefiind emisă de către instanţă nicio opinie în privinţa acesteia.
    41. Cât priveşte cea de-a doua chestiune de drept sesizată, în sensul de a se preciza dacă sporurile de 3%, 6% şi 9% pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, se includ în calculul pensiei ce nu poate depăşi 85% sau se adaugă la cuantumul pensiei ce nu poate depăşi acest plafon, se observă că aceasta este identică sau reproduce întocmai chestiunea ce a făcut obiectul Deciziei nr. 103 din 31 martie 2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce a apreciat asupra inadmisibilităţii sesizării, întrucât s-a considerat că „42. (...) instanţa de trimitere invocă doar formal o problemă de interpretare a dispoziţiilor legale anterior menţionate“ şi, de asemenea, că „43. (...) întrebarea nu urmăreşte lămurirea conţinutului textelor de lege supuse interpretării, câtă vreme instanţa de trimitere nu oferă niciun indiciu care ar releva o neclaritate sau controversă asupra chestiunii sesizate“. Nu mai puţin, s-a reţinut inaptitudinea dispoziţiilor legale vizate prin sesizare - aceleaşi cu ale actualei sesizări - de a genera neclarităţi sau interpretări multiple, în considerarea existenţei Deciziei nr. 16 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii (prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea cu recurs în interesul legii cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 şi 30 din Legea nr. 223/2015 referitoare la sporul pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară, în sensul dacă acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeaşi lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia) şi a considerentelor ce au stat la baza adoptării ei.
    42. Astfel, prin această soluţie a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii s-a arătat că toate hotărârile judecătoreşti anexate sesizării ilustrează o singură orientare jurisprudenţială în ceea ce priveşte sporul reglementat de art. 108 din Legea nr. 223/2015, toate instanţele judecătoreşti apreciind unitar că acest spor este supus plafonării de 85% prevăzute de art. 30 din Legea nr. 223/2015. În fundamentarea acestei orientări jurisprudenţiale s-a avut în vedere, în esenţă, că aplicarea sporului pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară are ca efect majorarea cuantumului pensiei brute. Acest spor nu reprezintă însă un drept distinct faţă de pensia brută, neavând o existenţă de sine stătătoare, ci reprezintă o componentă a acesteia. Din modificarea dispoziţiilor legale incidente rezultă că intenţia legiuitorului a fost aceea de a plafona pensia militară de stat ce urmează a fi încasată efectiv de către pensionar, în toate componentele ei. În consecinţă, acest spor este supus plafonării de 85%, care se aplică la final, după adăugarea sporului pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară, legiuitorul stabilind că pensia nu poate depăşi plafonarea prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015. Astfel fiind, niciunul dintre elementele prin care a fost majorat cuantumul pensiei nu este înlăturat de la plafonare (a se vedea paragraful 65 al menţionatei decizii).
    43. Or, s-a apreciat în precedenta sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce a fost, de asemenea, întemeiată pe prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, că există elemente diriguitoare pentru instanţa de trimitere, apte să conducă la adoptarea soluţiei corecte şi la preîntâmpinarea practicii judiciare neunitare, făcând inutilă recurgerea la procedura sesizării prealabile instituite prin dispoziţiile amintitului act normativ, nefiind îndeplinite condiţiile cumulative de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    44. Identitatea de chestiune de drept sesizată în actuala procedură (prin cea de-a doua întrebare a instanţei de trimitere) şi de context legislativ impune, fără îndoială, observaţia că sesizarea pendinte este afectată de aceleaşi deficienţe structurale privitoare la absenţa unei reale chestiuni de drept deduse spre soluţionare, fiind prezentată doar formal o problemă de interpretare a dispoziţiilor legale asupra cărora se solicită o interpretare, respectiv cele regăsite în cuprinsul art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015, neinvocată şi nedemonstrată în niciun fel în încheierea de trimitere prin expunerea dificultăţilor de interpretare ori a posibilelor variante de aplicare a textelor de lege în discuţie, fiind în continuare de actualitate observaţia că întrebarea nu urmăreşte lămurirea conţinutului textelor de lege supuse interpretării, câtă vreme instanţa de trimitere nu oferă niciun indiciu care ar releva o neclaritate sau controversă asupra chestiunii sesizate.
    45. În acelaşi timp, chestiunii sesizate i se opun aceleaşi elemente de conţinut deduse din existenţa Deciziei de recurs în interesul legii nr. 16 din 13 septembrie 2021 şi a considerentelor acesteia care, în partea lor esenţială şi relevantă asupra actualei proceduri, a fost redată în cele de mai sus. Aceste considerente au reţinut inadmisibilitatea sesizării precedente cu recurs în interesul legii ca urmare a constatării unei jurisprudenţe unitare prin care instanţele judecătoreşti au apreciat unanim că sporul reglementat de art. 108 din Legea nr. 223/2015 este supus plafonării de 85% prevăzute de art. 30 din Legea nr. 223/2015 şi nu se adaugă la acest plafon, adică în acelaşi sens cu cel indicat în opinia instanţei de trimitere asupra chestiunii sesizate. Or, aspectele de uniformitate jurisprudenţială reţinute în sesizarea precedentă cu recurs în interesul legii şi menţinute ca atare, aşa cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 103 din 31 martie 2025 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi din contextul actualei sesizări, evidenţiază caracterul inadmisibil al acesteia, lipsind raţiunea recurgerii la un mecanism de uniformizare jurisprudenţială când această jurisprudenţă s-a construit şi consolidat în acest fel.
    46. Pentru considerentele arătate, constatând că nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 12.234/3/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarele chestiuni de drept:
    "Dacă, începând cu data de 1 iulie 2017, solda de funcţie, stabilită conform Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie calculată ca produs între coeficientul de ierarhizare şi salariul minim, în lipsa unei funcţii similare în plată din cadrul aceluiaşi angajator sau unitate militară.
    Interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se preciza dacă sporurile de 3%, 6% şi 9% pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, se includ în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% sau se adaugă la cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% din soldă."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 septembrie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Lorena Repana

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 302 din 15 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 302 din 15 septembrie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 302 din 15 septembrie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare