Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 301 din 7 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 301 din 7 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 628 din 29 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, care modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Viorel Mocan în Dosarul nr. 1.964/117/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 21D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus, prin jurist, note scrise, precizând că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, şi nu cele ale art. 28 din aceeaşi lege. De asemenea, referă asupra faptului că autorul nu a depus şi o împuternicire autentică a reprezentantului său denumit jurist, precum şi a faptului că nu există dovada studiilor juridice ale acestuia.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 340D/2018, nr. 481D/2018 şi nr. 673D/2018, având ca obiect excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, excepţii ridicate de Florian Liviu Lazăr în Dosarul nr. 716/119/2017 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă, de Vlasie Dumitriu în Dosarul nr. 7.876/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi de Marian-Nicu Spînu în Dosarul nr. 6.480/108/2017 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal se constată lipsa tuturor părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 340D/2018, partea Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia Juridică Generală, pentru Casa de Pensii Sectorială a acestuia, a depus note scrise, în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema la care a făcut referire magistratul-asistent în Dosarul Curţii nr. 21D/2018, precum şi pe cea a conexării dosarelor.
    7. Cu privire la prima problemă, reprezentantul Ministerului Public arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate formula respectiva cerere în condiţiile arătate de magistratul-asistent.
    8. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.
    9. Curtea respinge cererea formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul Curţii nr. 21D/2018 şi, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 340D/2018, nr. 481D/2018 şi nr. 673D/2018 la Dosarul nr. 21D/2018, care a fost primul înregistrat.
    10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în cauză, există o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale şi că nu au survenit elemente noi, care să conducă la modificarea acesteia. Ca atare, solicită Curţii respingerea excepţiilor invocate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    11. Prin Încheierea din 15 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.964/117/2017, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 care modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată, în faza apelului, de Viorel Mocan, apelant-reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.
    12. Prin Încheierea din 1 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 716/119/2017, Tribunalul Covasna - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Florian Liviu Lazăr, reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.
    13. Prin Încheierea din 19 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.876/99/2017, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Vlasie Dumitriu, reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.
    14. Prin Încheierea din 27 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.480/108/2017, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Marian-Nicu Spînu, reclamant într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei.
    15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formulează atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, referitoare la respectarea condiţiilor constituţionale de emitere a ordonanţelor de urgenţă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, privind conţinutul textelor supuse analizei de constituţionalitate.
    16. Din perspectiva constituţionalităţii extrinseci a dispoziţiilor criticate, se susţine că Legea nr. 223/2015 este o lege organică ce nu poate fi modificată legal decât de către Parlamentul României.
    17. De asemenea, se susţine că, la data ridicării excepţiei, nu este legală modificarea adusă Legii nr. 223/2015, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu este aprobată de Parlament, iar acte administrative, precum un ordin de ministru sau un ordin comun, nu pot modifica Legea nr. 223/2015, cu atât mai mult cu cât aceasta se referă la dreptul fundamental la pensie. Autorii conchid că se încalcă art. 115 din Constituţie.
    18. Se mai arată că Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică dispoziţiile criticate, a fost aprobată de Senat. În plus, se menţionează că Legea nr. 223/2015 este dezavantajoasă în comparaţie cu Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.
    19. În opinia autorilor, dispoziţiile criticate încalcă dreptul fundamental la pensie prevăzut de art. 47 alin. (2) şi, prin aceasta, şi dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    20. Cu referire la criticile de constituţionalitate intrinsecă, autorii apreciază că dispoziţiile contestate tratează în mod diferenţiat două categorii de titulari de pensii militare de stat: pe de o parte, categoria pensiilor care, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depăşesc cota de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din legea menţionată şi, pe de altă parte, categoria pensiilor care, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depăşesc cota de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din aceeaşi lege. Astfel, pensionarii din prima categorie beneficiază în mod integral de rezultatele efortului depus pentru realizarea unei vechimi mai mari decât vechimea minimă de 25 de ani şi/sau de efortul realizării de contribuţii la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget. În schimb, pensionarii din a doua categorie, din cauza plafonului de 85% instituit prin dispoziţiile criticate, nu vor putea beneficia integral de efortul pe care îl implică realizarea unei vechimi mai mari decât vechimea minimă de 25 de ani şi/sau de efortul realizării de contribuţii la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget.
    21. Autorii arată că un astfel de tratament este discriminatoriu şi că acesta este cu atât mai nedrept cu cât „ia forma unei penalizări a pensionarilor care au muncit mai mult“.
    22. De asemenea, se arată că sporul pentru desfăşurarea muncii în condiţii extreme de risc şi cu uzură fizică şi psihică şi chiar cu ameninţarea pierderii vieţii este un drept, şi nu un privilegiu.
    23. În sfârşit, în motivarea excepţiei se mai susţine că „în ceea ce priveşte sporul prevăzut de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, acesta se adaugă la pensia stabilită în baza Legii nr. 223/2015 fiecărui militar indiferent de cuantumul pensiei, în raport cu clasa ordinului militar acordat, neavând nicio legătură cu discriminarea creată în recalcularea pensiei, cu sublinierea că a avut recalculată pensia şi în baza Legii nr. 263/2010, luându-se în calcul toate drepturile prevăzute de lege în baza contributivităţii şi sporul pentru grupa de muncă, fără a exista un motiv de contestare“.
    24. De asemenea, potrivit autorilor, pentru pensiile militare de stat baza de calcul este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, iar pentru alte categorii de pensii de serviciu calculul de bază se raportează fie la ultima lună de activitate, fie la ultimele 12 luni de activitate.
    25. În sfârşit, în motivarea excepţiei, se mai arată că, în ceea ce priveşte pensiile militare de stat, cuantumul este de 65% din baza de calcul al acestora, iar cuantumul altor pensii de serviciu este de 80% din baza de calcul, precum şi faptul că pentru pensiile militare de stat se prevede o limitare la 85% din baza de calcul, iar pentru alte categorii profesionale se prevede 100% din baza de calcul.
    26. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale arată că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate în excepţie, întrucât nu înlătură dreptul la pensie, ci doar stabilesc elemente de întindere a acestui drept, respectiv stabilesc o bază de calcul al pensiei care se integrează în marja legiuitorului.
    27. Tribunalul Covasna - Secţia civilă arată că limitarea prevăzută de dispoziţiile criticate se aplică, în concret, ulterior determinării cuantumului total al pensiei, deci în urma adăugării tuturor elementelor ce compun pensia (inclusiv a sporului de 9% aferent vechimii contribuţiei la pensia suplimentară prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin pct. 20 al art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015). Dacă procentul final rezultat în urma totalizării elementelor ce compun pensia de serviciu depăşeşte limita impusă de art. 30 din Legea nr. 223/2015, atunci pensia se reduce la acea limită. Ca urmare, nu se poate reţine existenţa unei discriminări între pensionarii cu o vechime cumulată mai mare în comparaţie cu cei cu vechime mai mică (aceştia putând să beneficieze efectiv de sporul pentru vechimea la pensia suplimentară în situaţia în care cuantumul total al pensiei ar fi sub limita plafonului de 85% stipulat de lege, cum susţine reclamantul).
    28. În final, instanţa arată că nu se poate reţine încălcarea, în cauză, a principiului egalităţii în drepturi şi al nediscriminării instituit prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, atâta vreme cât modalitatea de calcul, de stabilire a cuantumului pensiei de serviciu este aceeaşi pentru toţi beneficiarii, iar plafonarea la limita de 85% instituită de art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se aplică tuturor pensionarilor militari.
    29. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă reţine că stabilirea plafonului maxim al cuantumului pensiei de serviciu la cel mult 85% din baza de calcul se aplică tuturor beneficiarilor sistemului pensiilor militare de stat. Principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament juridic egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar deosebirea de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional.
    30. Nemulţumirea contestatarului vizează, în fapt, efectele pe care aplicarea dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 le produce în cazul său prin raportare la alte categorii de pensionari. Or, apreciază instanţa, situaţiile concrete diferite justifică efectele diferite, motiv pentru care aceasta susţine că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 nu sunt neconstituţionale prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie.
    31. Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul criticat fiind constituţional, în raport cu criticile formulate, având în vedere că se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei, fără privilegii şi discriminări.
    32. Instanţa mai arată că, din motivarea excepţiei invocate, se observă că autorul acesteia este nemulţumit de plafonarea la 85% din baza de calcul al pensiei sale, însă argumentele acestei măsuri au fost prezentate în expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea, instanţa semnalează că autorul excepţiei nu a criticat dispoziţiile prin raportare la art. 41 din Constituţie, respectiv nu a invocat nerespectarea vreunui drept de proprietate sau a posesiei asupra unui bun, astfel cum sunt definite în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    33. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    34. Avocatul Poporului, în Dosarul Curţii nr. 21D/2018, arată că îşi menţine punctul de vedere, în sensul constituţionalităţii normei criticate, reţinut în deciziile Curţii nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, şi nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019.
    35. În Dosarul Curţii nr. 340D/2018, arată că dispoziţiile art. 40 pct. 1, 4, 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, punctul său de vedere, în sensul constituţionalităţii normei legale criticate, fiind reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 656 din 30 octombrie 2018.
    36. În dosarele Curţii nr. 481D/2018 şi nr. 673D/2018, arată că îşi menţine punctul de vedere, în sensul constituţionalităţii normei criticate, aşa cum a fost reţinut în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 43 din 22 ianuarie 2019, nr. 656 din 30 octombrie 2018 şi nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019.
    37. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    38. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    39. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în prezenta cauză, este circumscris de următoarele elemente.
    40. În primul rând, cele 4 dispozitive ale încheierilor de sesizare a Curţii Constituţionale nu au un conţinut identic. Astfel, din analiza lor, precum şi a motivării excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că au fost criticate, pe de o parte, dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, aşa cum au fost modificate prin dispoziţiile art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, şi, pe de altă parte, că au fost aduse critici de neconstituţionalitate extrinsecă, din perspectiva dispoziţiilor art. 115 din Constituţie.
    41. În al doilea rând, referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea observă că, deşi a fost sesizată doar cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în soluţionarea acestora va trebui să se considere învestită cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor întregului art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică şi completează Legea nr. 223/2015. Într-adevăr, prin natura sa, critica de neconstituţionalitate formulată din perspectiva art. 115 din Constituţie, care stabileşte imposibilitatea reglementării prin ordonanţe de urgenţă în materia legilor organice, nu se poate restrânge la o parte din ordonanţa de urgenţă vizată, ci are în vedere actul normativ în ansamblu.
    42. În al treilea rând, Curtea constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 62 teza întâi („Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“.
    43. În considerarea acestor precizări, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză îl reprezintă dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, acestea din urmă având următorul cuprins:
    - Art. 30:
    "Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28."


    44. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 referitor la delegarea legislativă. De asemenea, se consideră că sunt încălcate şi art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie privind interzicerea generală a discriminării, precum şi art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    45. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea, raportându-se la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, observă că în paragraful 54 al Deciziei nr. 656 din 30 octombrie 2018 a reţinut că interdicţia Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituţie, în ceea ce priveşte ordonanţele simple. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice (acest considerent a fost reiterat în paragraful 78 al Deciziei nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019).
    46. În plus, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţie, „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“. Prin urmare, textul constituţional însuşi stabileşte în mod neechivoc că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice.
    47. Autorii mai arată că nu este legală modificarea adusă Legii nr. 223/2015, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu este aprobată de Parlament, iar acte administrative, precum un ordin de ministru sau un ordin comun, nu pot modifica Legea nr. 223/2015, cu atât mai mult cu cât aceasta se referă la dreptul fundamental la pensie. Ca atare, în opinia lor, se încalcă art. 115 din Constituţie.
    48. Cu referire la prima dintre aceste susţineri, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (5) din Constituţie, „Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată […]“. Prin urmare, pentru intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă nu este necesară adoptarea de către Parlament a legii de aprobare, ci este suficientă depunerea spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată. Cu referire la a doua susţinere, Curtea reţine că nu are competenţa de a verifica eventualitatea ca, în fapt, un act administrativ anume să fi modificat o lege. În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile art. 115 din Constituţie nu au fost încălcate.
    49. În vederea soluţionării criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea va preciza corelaţiile care există între, pe de o parte, dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, care fac obiectul acestor critici şi, pe de altă parte, dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2), art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1) şi art. 108 din Legea nr. 223/2015. Astfel, întrucât art. 30 din Legea nr. 223/2015 reglementează aspecte care ţin de cuantumul pensiei de serviciu, se impune clarificarea, în prealabil, a noţiunilor de pensie de serviciu, vechime cumulată, bază de calcul al pensiei de serviciu, spor la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei şi determinare a cuantumului pensiei de serviciu.
    50. Mai întâi, Curtea observă că dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă; b) au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.“, stabilesc natura juridică a pensiei de serviciu, condiţiile de acordare şi titularii eligibili.
    51. De asemenea, Curtea observă că, pentru înţelegerea mecanismului de calcul al pensiei militare de stat, punctul de plecare îl reprezintă noţiunea baza de calcul al pensiei militare de stat. Art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 stabileşte modalitatea de stabilire a bazei de calcul al pensiei de serviciu, după cum urmează: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:“ […urmează enumerarea tipurilor de venituri care nu se includ în baza de calcul]“.
    52. Curtea reţine, în continuare, că modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu este reglementată de dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28“. Dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015 sunt necesare şi generale, în sensul că, în absenţa lor, nu s-ar putea calcula cuantumul niciunei pensii de serviciu.
    53. În schimb, dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“, precum şi dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani, c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.“, au un caracter opţional, în sensul că ele pot sau nu să devină incidente în stabilirea cuantumului pensiei militare de stat. Astfel, privite din perspectiva dispoziţiilor art. 47 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Articolul cuprinde, de regulă, o singură dispoziţie normativă aplicabilă unei situaţii date.“, dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 au ca situaţie dată eventualitatea în care este depăşită vechimea minimă de 25 ani, iar ca dispoziţie normativă adăugarea a câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015 la cuantumul pensiei stabilit potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 223/2015. În mod similar, situaţia dată a art. 108 din Legea nr. 223/2015 este plata de către militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special a contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau a contribuţiei individuale la buget, iar dispoziţia normativă este acordarea sporurilor în condiţiile prevăzute de lit. a), b) şi c) ale aceluiaşi articol.
    54. Art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează însă efectele dispoziţiilor normative ale art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015 şi, respectiv, ale art. 108 din Legea nr. 223/2015. În absenţa art. 30 din Legea nr. 223/2015, aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. b) şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 ar lăsa deschisă posibilitatea ca o pensie militară de stat să aibă un cuantum mai mare decât însăşi baza de calcul al acesteia.
    55. Legiuitorul a exclus, însă, prin adoptarea dispoziţiilor criticate, o astfel de posibilitate. Această opţiune a legiuitorului este, în opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, de natură să conducă la discriminarea pensionarilor ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, depăşesc cota de 85% din baza lor calcul faţă de pensionarii ale căror pensii, prin aplicarea art. 29 alin. (1) şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, nu depăşesc cota de 85% din baza lor de calcul.
    56. Curtea reţine că, prin instituirea pragului de 85% prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul nu a urmărit să trateze diferenţiat cele două categorii de pensionari. Legiuitorul a urmărit, în mod nemijlocit, doar să plafoneze cuantumul maxim al pensiei militare de stat. În acest context, reiterează jurisprudenţa sa referitoare la dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, abrogată la data de 1 ianuarie 2011, potrivit cărora „Pensia poliţistului stabilită în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei“. Astfel, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a statuat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului.
    57. Curtea reţine că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. De altfel, Curtea a procedat în aceeaşi manieră şi cu alte ocazii când a soluţionat critici similare ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 (Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, paragrafele 41-42, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragrafele 65-67, sau Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018).
    58. Cu referire la pretinsa discriminare a pensionarilor militari faţă de alţi titulari de pensii de serviciu, Curtea reiterează cele reţinute în paragraful 17 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018. Astfel, Curtea a reţinut că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii. În acest sens pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că „militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor“.
    59. Pentru toate aceste argumente, Curtea reţine că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 sunt conforme cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    60. În final, Curtea reţine că simpla susţinere a autorilor, potrivit căreia Legea nr. 223/2015 este dezavantajoasă comparativ cu Legea nr. 164/2001, adică reglementarea anterioară a pensiilor de serviciu ale destinatarilor Legii nr. 223/2015, nu prezintă relevanţă constituţională, întrucât nu sunt supuse controlului Curţii norme infraconstituţionale prin raportare la norme de rang constituţional, ci se solicită compararea unor norme de acelaşi rang, infraconstituţional.
    61. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Viorel Mocan în Dosarul nr. 1.964/117/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Florian Liviu Lazăr în Dosarul nr. 716/119/2017 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă, de Vlasie Dumitriu în Dosarul nr. 7.876/99/2017 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi de Marian-Nicu Spînu în Dosarul nr. 6.480/108/2017 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Covasna - Secţia civilă, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice