Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 301 din 4 mai 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook

 DECIZIA nr. 301 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 560 din 14 iulie 2017


┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petrishki Gancho Dimitrov în Dosarul nr. 5.734/99/2015 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.482D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent arată că, la solicitarea Curţii, este prezentă în sală doamna Valcheva Anna Martinova, traducător şi interpret de limba bulgară, în vederea asigurării traducerii pentru autorul excepţiei şi partea Ivanov Asen.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată de către apărătorul său.
    4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, deşi la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată poate avea loc, potrivit textului de lege criticat, o prezentare succintă a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii, preşedintele completului îi aduce la cunoştinţă inculpatului în ce constă învinuirea, îl înştiinţează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa, precum şi cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaţilor, persoanei vătămate, celorlalte părţi, martorilor, experţilor şi de a da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti, când socoteşte că este necesar. Aşadar, preşedintele completului de judecată îi aduce la cunoştinţă inculpatului toate drepturile procesuale pe care le are, faptul că, pe tot parcursul procesului penal, poate formula cereri şi ridica excepţii. Precizează că nu este posibilă citirea integrală a actului de sesizare în toate cazurile, întrucât pot exista cauze complexe, cu mulţi inculpaţi, unde rechizitoriul poate fi amplu, astfel încât se va face o prezentare succintă a acestuia. Prezentarea succintă a actului de sesizare a instanţei trebuie să fie însă de natură a stabili limitele judecăţii, expunerea trebuie să fie făcută cu claritate şi precizie. Prin urmare, la momentul prezentării succinte a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii, acuzaţia devine publică şi, totodată, se stabilesc şi limitele judecăţii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 13 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 5.734/99/2015, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Petrishki Gancho Dimitrov în soluţionarea apelului formulat împotriva Sentinţei penale nr. 579 din 13 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. 5.734/99/2015. Motivele de apel privesc nelegalitatea sentinţei sub aspectul invocat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine, în esenţă, că prevederile criticate îngrădesc accesul liber la justiţie şi aduc atingere dreptului la apărare, întrucât sintagma „prezentare succintă“ din cuprinsul acestora este lipsită de claritate şi previzibilitate, interpunând propriei percepţii a inculpatului despre acuzaţia ce-i este adusă, percepţia unei persoane arbitrare ce nu are aptitudinea de a sfătui sau consilia persoana pusă sub acuzare. Susţine că actul de sesizare al instanţei trebuie să fie prezentat de aşa natură încât orice observator să poată înţelege fapta de care este acuzat. Aşa încât a elimina detaliile, care, în integralitatea lor, au menirea de a descrie faptele reţinute în sarcina unei persoane şi de a stabili elementele pe care se sprijină acuzarea, echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare, autorul excepţiei fiind cetăţean străin.
    7. Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că normele procesual penale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, acestea având rolul de a puncta începerea cercetării judecătoreşti şi cadrul procesual în care se desfăşoară. Reţine că dreptul la apărare al inculpatului, care presupune luarea la cunoştinţă a acuzaţiilor aduse prin actul de sesizare în integralitatea lor, este respectat şi garantat de dispoziţiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, care reglementează cu privire la comunicarea copiei certificate a rechizitoriului, inclusiv traducerea autorizată a acestuia.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate vizează modul în care dispoziţiile criticate sunt aplicate de către instanţa de judecată, respectiv ce se înţelege prin „prezentare succintă“ a cauzei de către grefierul de şedinţă. Arată că art. 329 alin. (2) şi alin. (3) din Codul de procedură penală obligă procurorul să trimită instanţei rechizitoriul însoţit de un număr necesar de copii certificate ale acestuia, pentru a fi comunicate inculpaţilor, iar, în cazul în care inculpatul nu cunoaşte limba română, şi de o traducere autorizată a rechizitoriului. Or, aceste dispoziţii legale permit inculpatului ca, din timp, încă înainte de începerea procedurii de cameră preliminară, să cunoască integral conţinutul acuzaţiei ce i se aduce.
    10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale şi, în acest sens, face referire la dispoziţiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit cărora copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului. Reţine că prevederile criticate sunt norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Totodată, consideră că dispoziţiile criticate nu aduc atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală care au următorul conţinut: „La primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată, preşedintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii sau să facă o prezentare succintă a acestuia.“
    14. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (2) potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului de acces la justiţie şi art. 24 relativ la dreptul la apărare.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală, la primul termen la care procedura de citare este legal îndeplinită şi cauza se află în stare de judecată, preşedintele dispune ca grefierul să dea citire actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată (rechizitoriul) ori, după caz, a celui prin care s-a dispus începerea judecăţii [încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală ori decizia de începere a judecăţii pronunţate conform art. 341 alin. (10) lit. b) din Codul de procedură penală] sau să facă o prezentare succintă a acestuia, limitându-se în acest fel la faptă, încadrarea sa juridică şi identitatea inculpatului. Curtea reţine că citirea actului de sesizare reprezintă punctul iniţial al etapei preliminare cercetării judecătoreşti, aceea a aducerii la cunoştinţă a învinuirii, lămuririlor şi formulării cererilor prealabile. Prin citirea actului de sesizare, acuzarea devine publică, fiind stabilite totodată şi limitele judecăţii. În acelaşi timp, la acest moment se poate aprecia că dosarul se află în stare de judecată şi, de asemenea, la acest moment, preşedintele explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înştiinţează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa, precum şi cu privire la dreptul de a pune întrebări coinculpaţilor, persoanei vătămate, celorlalte părţi, martorilor, experţilor şi de a da explicaţii în tot cursul cercetării judecătoreşti, când socoteşte că este necesar, această obligaţie a preşedintelui fiind, în fapt, o garanţie a dreptului la apărare al inculpatului.
    16. Aşadar, Curtea reţine că citirea actului de sesizare ori prezentarea succintă a acestuia nu marchează începutul cercetării judecătoreşti - spre deosebire de legea procesual penală anterioară (art. 322 din Codul de procedură penală din 1968), ci se situează anterior acestui moment, rolul său fiind de a asigura încă de la debutul fazei de judecată cunoaşterea şi expunerea în public a acuzaţiilor formulate de procuror. Astfel cum s-a arătat, separat de citirea actului de sesizare, preşedintele procedează conform art. 374 alin. (2) din Codul de procedură penală. Curtea constată astfel că, prin parcurgerea acestor formalităţi, instanţa se asigură că inculpatul cunoaşte învinuirea şi principalele drepturi procesuale în faza de judecată. Potrivit doctrinei dezvoltate cu referire la dispoziţiile art. 322 din Codul de procedură penală din 1968, efectuarea acestui act procesual nu poate fi omisă sub cuvânt că necitirea actului ar fi compensată prin explicaţiile date de preşedintele completului de judecată inculpatului. Aceste explicaţii trebuie, potrivit legii, să fie precedate de citirea actului de sesizare şi au rolul de a lămuri inculpatul în ce constă învinuirea ce i se aduce, iar nu să se substituie citirii acestui act. Este, de asemenea, adevărat că, de regulă, inculpatul nu ia cunoştinţă pentru prima dată de învinuirea ce i se aduce, fiindcă chiar în cazurile de neprezentare a materialului de urmărire penală (art. 254 din Codul de procedură penală din 1968), inculpatul aflat în stare de libertate a putut cunoaşte dosarul cauzei, iar celui aflat în stare de detenţie, pe lângă prezentarea materialului de urmărire penală, i s-a transmis în mod obligatoriu, odată cu citaţia o copie a actului de sesizare. Nici această sursă de informare nu scuteşte însă preşedintele completului de judecată de obligaţia de a da explicaţii lămuritoare inculpatului, după citirea actului de sesizare. Obligaţia aceasta funcţionează ca o garanţie a dreptului la apărare al inculpatului şi constituie totodată o expresie a rolului activ al instanţei.
    17. Curtea reţine că, potrivit legii procesual penale în vigoare, actul prin care se dispune trimiterea în judecată este rechizitoriul, iar cel prin care se dispune începerea judecăţii poate fi încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală ori decizia de începere a judecăţii pronunţate conform art. 341 alin. (10) lit. b) din Codul de procedură penală.
    18. În aceste condiţii, Curtea constată că, potrivit art. 329 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală, rechizitoriul însoţit de dosarul cauzei şi de un număr necesar de copii certificate ale rechizitoriului se trimit instanţei competente să judece cauza în fond pentru a fi comunicate inculpaţilor. De asemenea, în situaţia în care inculpatul nu cunoaşte limba română, se vor lua măsuri pentru traducerea autorizată a rechizitoriului, care va fi ataşată actelor menţionate la alin. (2) al art. 329, iar când nu există traducători autorizaţi, traducerea rechizitoriului se face de o persoană care poate comunica cu inculpatul. Totodată, inculpatul, cetăţean român aparţinând unei minorităţi naţionale, poate solicita să îi fie comunicată o traducere a rechizitoriului în limba maternă. În acelaşi fel, Curtea constată că, în faza camerei preliminare, în temeiul art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
    19. De asemenea, Curtea constată că soluţionarea de către judecătorul de cameră preliminară a plângerii formulate împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată are loc cu citarea petentului şi a intimaţilor (aşadar, a inculpatului), iar, dacă în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală, petentul şi intimaţii pot formula cereri şi ridica excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Totodată, Curtea constată că petentului şi intimaţilor li se comunică încheierea pronunţată în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, în vederea exercitării dreptului de a formula contestaţie, în termen de 3 zile de la comunicare, cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Aşadar, în această procedură, atât în fond, cât şi în etapa de control judiciar, petentul şi intimaţii (inculpatul) sunt prezenţi, au dreptul să fie asistaţi de avocat, în condiţiile art. 88-96 din Codul de procedură penală, astfel încât Curtea nu poate reţine că inculpatul nu are posibilitatea de a cunoaşte acuzaţia formulată cu privire la persoana sa.
    20. În concluzie, având în vedere cele reţinute în paragrafele anterioare, Curtea constată că inculpatul nu ia cunoştinţă pentru prima dată despre învinuirea ce i se aduce la momentul citirii actului de sesizare, în aceste condiţii prezentarea succintă a actului de sesizare nefiind de natură a aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la apărare. Totodată, având în vedere că normele legale criticate nu operează nicio distincţie între subiectele de drept supuse incidenţei lor, Curtea constată că susţinerea pretinsului caracter discriminatoriu este lipsită de temei.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petrishki Gancho Dimitrov în Dosarul nr. 5.734/99/2015 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ----


Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 301 din 4 mai 2017

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5
 

Atentie, Juristi!

Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice