Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 301 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 301 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1072 din 21 noiembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor şi Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, în numele şi pentru membrii de sindicat Ioan Aniţei ş.a. în Dosarul nr. 574/39/2020 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 216D/2021.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 17 decembrie 2024, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul art. 57 şi al art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 4 februarie 2025. Prin încheierile ulterioare, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, atunci când a constatat că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, şi având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată la termenul stabilit, potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, respectiv pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus succesiv amânarea pronunţării pentru datele de 18 februarie 2025, 11 martie 2025, 27 martie 2025, 2 aprilie 2025, 8 aprilie 2025 şi 29 mai 2025. La termenul din data de 29 mai 2025, Curtea a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    3. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 574/39/2020, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor şi Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, în numele şi pentru membrii de sindicat Ioan Aniţei ş.a. într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ (Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017).
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit ordonatorului de credite să adauge la lege, stabilind prin ordin condiţiile şi criteriile acordării majorării de 40% pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, astfel cum aceasta este instituită de dispoziţiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017. Aceste dispoziţii legale se referă la condiţii obiective de desfăşurare a muncii, incidente în cazul personalului care are în fişa postului sau conform ordinelor şi dispoziţiilor existente atribuţia de a fi planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu. Stabilirea unor tratamente diferenţiate între persoane care sunt planificate să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, nu pot fi primite şi nu intră în ipoteza normei de lege analizate. De altfel, un asemenea tratament ar contraveni principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. De asemenea, o eventuală diferenţiere în funcţie de natura activităţilor pentru care este realizată planificarea de asigurare a continuităţii prin stabilirea unor noi criterii de către ordonatorul de credite este contrară voinţei legiuitorului, având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017. Efortul suplimentar/privaţiunile şi restrângerea exercitării drepturilor în timpul liber constituie motivul acordării majorării şi nu natura activităţii la care este planificat sau alte condiţii. De asemenea, legea stabileşte în mod clar sfera personalului beneficiar, sfera care se circumscrie tuturor lucrătorilor care sunt planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, indiferent care sunt atribuţiile specifice. Dispoziţiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, generează incertitudine şi neclaritate în privinţa aplicării dispoziţiilor art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura condiţiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la principiul legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 şi Decizia nr. 318 din 21 mai 2019.
    5. În lumina acestor repere jurisprudenţiale, autorul excepţiei susţine că o reglementare ale cărei efecte sunt impredictibile, depinzând de condiţii şi criterii a căror natură nu poate fi anticipată, aşa cum este cea instituită prin art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, nu poate fi considerată decât ca fiind contrară exigenţelor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    6. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, deoarece legiuitorul poate da în sarcina puterii executive reglementarea condiţiilor de aplicare a normelor legale, în speţă, a condiţiilor concrete de acordare a dreptului salarial litigios.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, introduse în cuprinsul ordonanţei de urgenţă prin art. I pct. 2 din Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, care au următorul cuprins: „Condiţiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (3^1), inclusiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.“
    11. Prevederile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.“
    12. Curtea observă că dispoziţiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 au avut o aplicabilitate limitată în timp, în cursul anului 2017. Având în vedere însă că aceste dispoziţii legale produc efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, în acord cu cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017.
    13. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor statului în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informaţie şi art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 reprezintă o normă juridică aflată în conexiune logico-juridică cu prevederile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 care stabilesc o majorare în cuantum fix, de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru perioada în care este planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, majorare acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Dispoziţiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, criticate în prezenta cauză, deleagă către conducătorii instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, stabilirea, prin ordin, a condiţiilor de acordare a majorării prevăzute de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, inclusiv a activităţilor pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice.
    15. Curtea observă că dispoziţiile legale criticate reflectă concepţia legislativă cu privire la libertatea pe care legiuitorul o dă conducătorilor autorităţilor administrative vizate, de a stabili prin ordin condiţiile de acordare a majorării salariale prevăzute de dispoziţiile legale criticate, inclusiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în funcţie de situaţiile concrete pe care le prezintă activitatea în domeniu.
    16. În acelaşi timp, Curtea reţine că, din perspectiva reglementării competenţei conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a stabili prin ordin condiţiile de acordare a majorării salariale în cuantum fix de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, inclusiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, prin prisma elementelor configurate de lege, prevederile legale criticate consacră o soluţie legislativă distinctă de cea cuprinsă în normele constatate ca fiind contrare Constituţiei prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 318 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 iulie 2019, şi, respectiv, Decizia Curţii Constituţionale nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022. În consecinţă, Curtea constată că, în prezenta cauză, nu pot fi aplicate mutatis mutandis considerentele reţinute în deciziile precitate. În consecinţă, raportarea criticilor de neonstituţionalitate la dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor statului în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 31 privind dreptul la informaţie şi art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici nu are relevanţă în prezenta cauză.
    17. Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea observă că, în realitate, criticile formulate vizează o pretinsă discriminare rezultată din aplicarea dispoziţiilor legale criticate, a căror executare s-a realizat prin prevederile art. 3 şi art. 4 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum şi activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 29 iunie 2017.
    18. Astfel, referitor la cadrul procesual în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor şi Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, în numele şi pentru mai mulţi membri de sindicat, care sunt funcţionari publici cu statut special, într-o cauză în care a fost solicitată anularea parţială a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, respectiv a art. 3 şi 4 din ordin.
    19. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii susţin că pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia de contencios administrativ şi fiscal există înregistrate dosare al căror obiect îl constituie acordarea majorării salariale în discuţie pe care angajatorul a refuzat să o acorde, procedând la discriminarea reclamanţilor în raport cu alţi poliţişti (cărora le-a acordat-o), deşi toţi au îndeplinit condiţia prevăzută la art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, respectiv au fost planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu.
    20. Astfel cum este menţionat în actele (răspunsul la întâmpinare) aflate la Dosarul nr. 574/39/2020 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în faţa căreia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, reclamanţii - reprezentaţi de autorul excepţiei - sunt ofiţeri operativi, care au calitatea de organ de cercetare penală, cărora angajatorul le-a impus să execute serviciul de permanenţă, dar nu le-a acordat majorarea salarială prevăzută de art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 având în vedere art. 3 şi art. 4 din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, care, în esenţă, stabilesc activităţile pentru care se acordă majorarea şi condiţiile acordării acesteia.
    21. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţă, a respins cererea dedusă judecăţii, reţinând în esenţă că dispoziţiile din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 nu contravin actului cu forţă juridică superioară în vederea aplicării şi executării căruia au fost emise, având în vedere că în art. 3 sunt menţionate activităţile pentru care se acordă majorarea, iar în art. 4 condiţiile de majorare, iar împrejurarea că prin stabilirea activităţilor şi a condiţiilor s-a decis implicit, dar în concret, cu privire la persoanele care beneficiază efectiv de majorare nu constituie un motiv de nelegalitate, întrucât atribuţia de stabilire a activităţii şi condiţiilor decurge din normele Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, soluţionând recursul formulat împotriva sentinţei menţionate, a decis respingerea acestuia, reţinând, în esenţă, că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este corectă.
    22. În aceste condiţii, Curtea constată că, în esenţă, ceea ce a determinat invocarea excepţiei de neconstituţionalitate este modul de aplicare, de către autorităţile administraţiei publice, a dispoziţiilor legale criticate, şi că, în realitate, substanţa criticilor formulate nu rezidă în conţinutul normativ al textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate, ci exclusiv în modul lor de aplicare, concretizată în neacordarea, în anumite cazuri, a majorării de 40% prevăzute de art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017.
    23. În jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 154 din 30 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2023, paragraful 40), instanţa de contencios constituţional a reţinut că aspectele ce ţin de aplicarea legii de către autorităţile publice abilitate nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate şi, în consecinţă, excedează competenţei Curţii, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“. Soluţionarea aspectelor sesizate revine aşadar instanţelor judecătoreşti competente să efectueze controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ.
    24. În consecinţă, întrucât excepţia de neconstituţionalitate vizează, în esenţă, aspecte referitoare la aplicarea legii, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor şi Personalului Contractual din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, în numele şi pentru membrii de sindicat Ioan Aniţei ş.a. în Dosarul nr. 574/39/2020 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 301 din 29 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"