Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Dragoş Zamfirescu în Dosarul nr. 13.361/3/2017 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.713D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în susţinerea criticilor, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei note scrise şi un set de înscrisuri. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât motivarea autorului vizează lipsa unor ipoteze din conţinutul normei juridice, apreciind neconstituţionalitatea normelor nu prin conţinutul intrinsec al acestora, ci prin raportare, în opinia sa, la o lipsă de reglementare. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.361/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dragoş Zamfirescu într-o cauză în care s-a solicitat recunoaşterea calităţii de urmaş de erou-martir. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 3^1 lit. b) din Legea nr. 341/2004 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, în mod discriminatoriu, îi exclud din categoria urmaşilor eroului-martir pe fraţii acestuia, apreciind că şi această categorie de rude suferă un mare prejudiciu moral, în considerarea gradului de rudenie foarte apropiat. Autorul excepţiei apreciază că situaţia sa de fapt (decesul fratelui în Revoluţia din Decembrie 1989) este asemănătoare cu cea a părinţilor săi, cărora le este recunoscută de lege calitatea de urmaş de erou-martir, încât nu se justifică obiectiv şi raţional o diferenţă de tratament juridic. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată, legiuitorul având întreaga libertate de a alege ce categorie de rude să recompenseze în situaţia dedusă judecăţii. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, întrucât motivarea autorului vizează lipsa unor ipoteze din conţinutul normei juridice, apreciind neconstituţionalitatea nu prin raportare la conţinutul intrinsec al normei, ci prin raportare la o omisiune, o lacună a textului, care, în opinia sa, ar trebui să îl includă şi pe fratele eroului-martir în categoria urmaşilor acestuia. Mai mult, textul de lege criticat nu este discriminatoriu, având în vedere că nu afectează un drept fundamental, recunoscut şi garantat de Constituţie tuturor cetăţenilor, ci reglementează o categorie de beneficiari ai unor drepturi acordate de legiuitor în virtutea unor considerente morale, astfel încât Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare, are deplina libertate de a aprecia conţinutul acestor beneficii şi sfera persoanelor îndreptăţite să le primească. 10. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul de a reglementa printre persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi şi pe fraţii eroilor-martiri, alături de soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3^1 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: […] b) urmaş de erou-martir - persoanele îndreptăţite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soţul supravieţuitor, părinţii celui decedat şi copiii acestuia;“. 14. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 341/2004 reglementează modalităţile de exercitare a recunoştinţei faţă de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi grija faţă de urmaşii eroilor-martiri, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. 16. Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragrafele 39-43, Curtea a reţinut că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. Această lege stabilea titlurile ce puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, după cum urmează: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri. Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“ se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997, privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“, „Luptător cu Rol Determinant“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legii, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 17. Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 341/2004, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3^1 lit. b) din lege, respectiv titlurile de urmaş de erou-martir, primesc o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce sunt aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, astfel: a) soţ supravieţuitor al eroului martir - un coeficient de 1,10; b) părinte al eroului martir - un coeficient de 1,10; c) copil al eroului-martir - un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea cui se află, şi un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani. 18. Curtea observă că, relativ la rudenie, art. 406 din Codul civil prevede că rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. Gradul de rudenie se stabileşte astfel: a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea. 19. Curtea reţine că, în funcţie de materia reglementată, legiuitorul a dat relevanţă relaţiilor de familie în mod diferit. Astfel, în materia dreptului la moştenire, potrivit art. 963 alin. (1) din Codul civil, aceasta se cuvine, în ordine, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz. În materia obligaţiei de întreţinere, art. 516 din Codul civil, cu denumirea marginală Subiectele obligaţiei de întreţinere, la alin. (1) prevede că obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. În materie penală, spre exemplu, art. 301 alin. (1) din Codul penal, cu denumirea marginală Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani. 20. În materia reglementată de Legea nr. 341/2004, Curtea reţine că, prin instituirea categoriei persoanelor îndreptăţite să beneficieze de prevederile legii, legiuitorul a dat relevanţă relaţiilor de familie privind soţul supravieţuitor şi rudele de gradul I, respectiv copiii şi părinţii eroului-martir. 21. Ca atare, faţă de cele prezentate, Curtea constată că termenul de „urmaş“ folosit în cuprinsul Legii nr. 341/2004 trebuie interpretat în contextul reglementării, în această materie având un înţeles de sine stătător şi nu de urmaş – moştenitor în sensul dispoziţiilor Codului civil. 22. Cu privire la modul de acordare a indemnizaţiilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004, Curtea s-a pronunţat, cu valoare de principiu, prin Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, şi Decizia nr. 807 din 21 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 29 august 2011, statuând că legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Curtea a observat că evenimentul care a determinat acordarea indemnizaţiei, decesul eroului-martir, este acelaşi pentru toate categoriile de urmaşi, însă situaţia fiecărei categorii în parte este diferită de a celorlalte. Astfel, în ceea ce priveşte indemnizaţia acordată fiecăruia dintre copiii eroului-martir, Curtea a constatat că legiuitorul a folosit un raţionament similar celui din reglementarea în materia dreptului familiei, respectiv a pornit de la prezumarea stării de nevoie în care se află copiii până la majorat. În consecinţă, pentru copiii eroului-martir, s-a reglementat acordarea indemnizaţiei până la majorat sau până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, prezumându-se că acesta este momentul până la care se află în incapacitate de muncă, aşa încât părintele decedat ar fi fost obligat să le acorde întreţinere, în temeiul relaţiei de filiaţie. Referitor la soţul eroului-martir, legiuitorul a căutat să compenseze prin indemnizaţie lipsirea de sprijinul material firesc pe care soţii şi-l acordă în timpul căsătoriei. Prin urmare, Curtea a constatat că acordarea indemnizaţiei diferă în funcţie de situaţia categoriilor de urmaşi ai eroului-martir, respectiv de relaţiile juridice în care acesta se afla, înainte de deces, cu fiecare categorie în parte. Or, în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei, legiuitorul a prevăzut soluţii diferite, deoarece situaţiile urmaşilor sunt diferite, astfel încât Curtea a respins critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. 23. Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 24. Aplicând aceste considerente de principiu la speţa de faţă, Curtea constată că stabilirea persoanelor ce intră în categoria urmaşilor de erou-martir, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, reprezintă opţiunea legiuitorului, în funcţie de relaţiile juridice în care acesta se afla, înainte de deces, cu fiecare categorie în parte. 25. Având în vedere cele referite, critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) este neîntemeiată. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dragoş Zamfirescu în Dosarul nr. 13.361/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 3^1 lit. b) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
