Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ana Alexa, Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brânduşa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Creţu, Viorica Creţu, Maria Dumitrean, Lucia Lupaşcu, Sorin Nica şi Nicoleta Vancea în Dosarul nr. 1.646/86/2018 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 693D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate doamna avocat Oana Raluca Tîrnovan, din Baroul Suceava, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, la primul termen, din data de 13 decembrie 2022, la cererea a 12 din cei 14 autori ai excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brânduşa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Creţu, Viorica Creţu, Maria Dumitrean, Lucia Lupaşcu şi Sorin Nica, prin care au solicitat amânarea judecăţii şi acordarea unui termen în vederea angajării unui avocat. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care precizează că doreşte să depună înscrisuri în susţinerea acesteia şi solicită Curţii să formuleze o adresă către Tribunalul Suceava în vederea comunicării dispoziţiilor prin care asistenţii judiciari au fost desemnaţi să redacteze hotărâri. Depune înscrisuri. 5. Referitor la cererea formulată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, apreciind că probele solicitate nu ar trebui admise în cauză, având în vedere că instanţa constituţională judecă în drept şi prin raportare la Constituţie, şi nu prin raportare la practica instanţelor judecătoreşti. 6. Curtea, în temeiul art. 255 din Codul de procedură civilă şi al art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, respinge cererea. 7. În continuare, având cuvântul, reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate solicită admiterea acesteia, arătând, în esenţă, că în mod greşit asistenţii judiciari au doar un rol consultativ, aceştia trebuind să aibă un rol deliberativ în condiţiile în care intră în compunerea completelor de judecată. Deşi Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, apreciază că înscrisurile depuse pot constitui un motiv de reviriment jurisprudenţial. 8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât în susţinerea acesteia se invocă aspecte referitoare la faptul că asistenţii judiciari motivează hotărârile judecătoreşti la cererea completului de judecată din care fac parte. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 375 din 30 mai 2017, paragrafele 38-40. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.646/86/2018, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ana Alexa, Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brânduşa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Creţu, Viorica Creţu, Maria Dumitrean, Lucia Lupaşcu, Sorin Nica şi Nicoleta Vancea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, în mod greşit, asistenţii judiciari au doar un rol consultativ, şi nu unul deliberativ, contrar faptului că, raportat la art. 426 din Codul de procedură civilă, asistentul judiciar este desemnat să redacteze hotărârea. 11. Astfel, în prezent, asistenţii judiciari intră în componenţa unor complete specializate ale instanţelor judecătoreşti. Asistenţii judiciari au un rol consultativ, util judecăţii în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor în litigiu, soluţionarea cauzelor deduse judecăţii fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, consideră că reglementarea prezenţei acestora în completele de judecată care soluţionează conflictele de muncă, fără vot deliberativ, contravine prevederilor constituţionale invocate. 12. Se mai arată că asistenţii judiciari, contrar dispoziţiilor art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă, semnează minutele hotărârilor alături de judecători. În realitate, votul asistenţilor judiciari, majoritari în compunerea completului, capătă un caracter deliberativ. Mai mult, sintagma „complet de judecată“ este incompatibilă cu votul consultativ al asistenţilor judiciari ce intră în compunerea completelor de judecată care soluţionează, în primă instanţă, cauzele privind conflictele de muncă şi asigurări sociale. 13. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd următoarele: - Art. 55 din Legea nr. 304/2004: "(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.(2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.;" – Art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea.“ 18. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate se observă că art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă a fost modificat prin art. I pct. 40 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluţionat procesul. Când în compunerea completului de judecată intră şi asistenţi judiciari sau magistraţi-asistenţi, preşedintele îl va putea desemna pe unul dintre aceştia să redacteze hotărârea.“ 19. De asemenea, Curtea observă că Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin art. 168 alin. (5) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din 16 noiembrie 2022, lege care a intrat în vigoare la 30 de zile de la data publicării, respectiv la 16 decembrie 2022. Dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 se regăsesc, în prezent, la art. 60 din Legea nr. 304/2022, cu păstrarea soluţiei legislative criticate. 20. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, raportat la data demarării procesului, Curtea va analiza dispoziţiile legale în redactarea criticată. 21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 124 alin. (2) privind caracterul unic, imparţial şi egal pentru toţi al justiţiei, ale art. 124 alin. (3) potrivit cărora „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii“, ale art. 126 alin. (1) privind realizarea justiţiei şi ale art. 126 alin. (5) teza a doua privind înfiinţarea de instanţe specializate. De asemenea, se invocă şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Analizând rolul asistenţilor judiciari, Curtea a reţinut, în esenţă, în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 489 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 24 august 2017, paragrafele 29 şi 30), că asistenţii judiciari au un rol consultativ, util judecăţii în vederea stabilirii adevărului cu privire la drepturile subiective ale părţilor în litigiu, soluţionarea cauzelor deduse judecăţii fiind hotărâtă de judecători. Prin urmare, prezenţa acestora în completele de judecată care soluţionează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, constituie o normă de procedură, reglementată prin lege, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, şi nu contravine prevederilor art. 124 alin. (3) şi ale art. 126 alin. (1) şi alin. (5) teza a doua din Constituţie. 23. De altfel, Curtea a observat că, prin Hotărârea din 23 aprilie 1987, pronunţată în Cauza Ettl şi alţii împotriva Austriei, paragrafele 38-40, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că participarea unor persoane specializate în diverse domenii de activitate, alături de magistraţii de profesie, la soluţionarea unor categorii de litigii nu contravine principiului independenţei şi imparţialităţii instanţei, prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, s-a reţinut că statele membre ale Consiliului Europei oferă multiple exemple de complete de judecată la care participă, pe lângă magistraţi, şi persoane specializate în anumite domenii, persoane ale căror cunoştinţe sunt necesare pentru soluţionarea acelor litigii. 24. Prin urmare, asistenţii judiciari nu au un rol formal în soluţionarea cauzelor, iar faptul că participă în completele de judecată care soluţionează conflicte de muncă, fără vot deliberativ, nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât reglementarea criticată potrivit căreia asistenţii judiciari participă la deliberări doar cu vot consultativ a fost impusă ca efect general obligatoriu al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002. Prin această decizie s-a reţinut că votul deliberativ al asistenţilor judiciari în judecarea conflictelor şi a litigiilor de muncă contravine principiilor imparţialităţii justiţiei şi independenţei judecătorilor, consacrate prin Legea fundamentală. Curtea a mai statuat că asistenţii judiciari nu pot îndeplini în activitatea lor la instanţele de judecată decât o activitate de asistenţă la soluţionarea de către judecător a cauzelor privind conflictele şi litigiile de muncă, cu vot consultativ în luarea hotărârilor, iar nu o activitate de judecată, rezervată prin Legea fundamentală exclusiv judecătorului. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ana Alexa, Evdochia Andrian, Antoneta Boca, Aurica Burian, Georgeta-Brânduşa Cazan, Liviu Corneanu, Carmen-Liliana Corneanu, Elisaveta Cojocari, Gheorghe Creţu, Viorica Creţu, Maria Dumitrean, Lucia Lupaşcu, Sorin Nica şi Nicoleta Vancea în Dosarul nr. 1.646/86/2018 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 426 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 ianuarie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
