Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 298 din 29 mai 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi ale art. 258 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 298 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi ale art. 258 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 961 din 17 octombrie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi ale art. 258 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Cristian Heuberger în Dosarul nr. 3.524/100/2017 al Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 10D/2021.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 15 mai 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 29 mai 2025, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.524/100/2017, Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi ale art. 258 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cristian Heuberger într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de invalidare a rezultatelor obţinute de autorul excepţiei de neconstituţionalitate la concursul pentru ocuparea funcţiei vacante de director al unui colegiu naţional, de anulare a deciziei emise de inspectoratul şcolar judeţean privind numirea acestuia în funcţia de director general al colegiului naţional şi de obligare a inspectoratului şcolar judeţean să valideze rezultatul obţinut de reclamant şi să îl numească în funcţia de director al colegiului naţional.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că, potrivit dispoziţiilor art. 10 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, învăţământul este serviciu de interes public. Or, având în vedere că profesorii preuniversitari servesc învăţământului, aceştia sunt consideraţi funcţionari publici, statutului acestora fiindu-le, prin urmare, aplicabile dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează numai prin lege organică.
    5. În acest sens se arată că jurisprudenţa Curţii Constituţionale statuează că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Or, posturile de conducere se referă la modul de executare a raporturilor de serviciu, implicând o modificare a acestor raporturi. Aspectele privind ocuparea posturilor de conducere din învăţământ ţin, în mod evident, de cariera cadrului didactic şi presupun o modificare atât a atribuţiilor (a felului muncii), cât şi a salarizării.
    6. Referitor la statutul profesorului preuniversitar, se arată că acesta este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale şi, de aceea, aspecte esenţiale ce vizează elemente ale raportului de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul profesorului, statut care trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv prin Legea nr. 1/2011, lege specială în sensul art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
    7. Or, dispoziţiile legale criticate nu numai că nu reglementează procedura ocupării posturilor de conducere ale cadrelor didactice preuniversitare, ci, mai mult, deleagă reglementarea acestor aspecte importante ministrului de resort, care este abilitat să adopte ordine prin care poate stabili metodologia de organizare şi desfăşurare a concursurilor/ examenelor în vederea ocupării posturilor vacante, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de conducere, respectiv director şi director adjunct. Întrucât, însă, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică şi ţinând cont de faptul că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de serviciu, aceste aspecte esenţiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi“ şi posibilitatea de contestare, trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere să fie, mai apoi, explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. În consecinţă, prevederile de lege criticate care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie.
    8. Trimiterea făcută de dispoziţiile criticate la o normă cu forţă juridică inferioară în raport cu o lege organică, în condiţiile în care respectiva metodologie ar trebui să aibă doar un rol tehnic, organizatoric şi de punere în aplicare a legii, nu face decât să adauge la lege, mai cu seamă în condiţiile în care conţinutul concret al normelor cuprinse în metodologie - invocate de către reclamant în motivarea în drept a cererii deduse judecăţii - nu se regăsesc reglementate astfel în cuprinsul Legii nr. 1/2011.
    9. Aşadar, soluţia legislativă prevăzută de textele criticate contravine normelor de tehnică legislativă de vreme ce, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă, trebuind astfel să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea, astfel cum s-a procedat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.969/2017 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar.
    10. Dispoziţiile de lege criticate au condus la situaţia în care aspecte esenţiale care vizează organizarea şi desfăşurarea concursurilor privind ocuparea funcţiilor de conducere din unităţile de învăţământ să fie reglementate prin diferite ordine de ministru şi astfel, normele cuprinse în metodologie, aprobate prin ordin al ministrului, nu au fost previzibile, accesibile şi nici opozabile, delegarea de atribuţii pentru a stabili aceste norme unui membru al Guvernului prin emiterea unor acte administrative cu caracter infralegal determinând o stare de incertitudine juridică. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea în fapt a unei competenţe ce aparţine în exclusivitate puterii legislative către un membru al Guvernului), precum şi celor ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta referitoare la previzibilitatea legii.
    11. În final, se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 803 din 24 noiembrie 2015 şi nr. 172 din 24 martie 2016.
    12. Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 257 alin. (2) şi ale art. 258 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:
    - Art. 257 alin. (2): „Ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se realizează prin concurs naţional, coordonat de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, organizat prin inspectoratele şcolare, conform unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi adoptate prin ordin al ministrului.“
    – Art. 258 alin. (1) şi (2):
    "(1) Inspectoratul şcolar numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director, respectiv de director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar, unităţii conexe a învăţământului preuniversitar, unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct se stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. La concursul pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct participă de drept reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar şi un reprezentant al părinţilor, cu statut de observatori.
(2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului."


    17. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate din Legea nr. 1/2011 (care fac parte din capitolul I - Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar al titlului IV) au fost abrogate prin Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023. Având însă în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional se va pronunţa asupra dispoziţiilor de lege indicate de autorul excepţiei, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea numai prin lege organică a statutului funcţionarilor publici.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate fac parte din secţiunea a 5-a: Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control din capitolul I - Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar al titlului IV: Statutul personalului didactic al Legii nr. 1/2011 şi prevăd că ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se realizează prin concurs naţional, iar metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
    20. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aspecte esenţiale care vizează organizarea şi desfăşurarea concursurilor privind ocuparea funcţiilor de conducere din unităţile de învăţământ trebuie să fie reglementate prin lege, iar nu prin diferite ordine de ministru, având în vedere că profesorii preuniversitari servesc învăţământului, fiind consideraţi funcţionari publici, iar, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se reglementează numai prin lege organică.
    21. Referitor la susţinerea potrivit căreia profesorii preuniversitari sunt consideraţi funcţionari publici, statutului acestora fiindu-le aplicabile dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, este adevărat că, potrivit Deciziei nr. 8 din 15 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, profesorul din învăţământul preuniversitar de stat are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, potrivit căruia: „Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: (...) b) exercită (...) o funcţie publică de orice natură;“. Însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că legiuitorul a urmărit, prin modul de reglementare a ipotezei prevăzute la art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, folosirea sintagmei „funcţie publică de orice natură“ cu scopul eliminării oricărei suprapuneri cu noţiunea de „funcţie publică“ în accepţiunea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind sfera persoanelor care au calitatea de funcţionar public în sensul legii penale şi rolul de a nu restrânge categoria funcţionarilor publici prevăzută în art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal la categoria funcţionarilor publici prevăzută în Legea nr. 188/1999.
    22. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014, a interpretat sintagma „funcţie publică de orice natură“ în sensul art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal ca definind „o categorie mai largă decât funcţia publică, aşa cum este înţeleasă în dreptul administrativ, iar noţiunea de «funcţionar public» este mai cuprinzătoare decât cea la care se referă art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare“, invocând şi Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 a Curţii Constituţionale, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 5 şi art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253^1 din Codul penal.
    23. Aşadar, faptul că profesorul din învăţământul preuniversitar de stat are calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal nu conduce la concluzia că acesta este funcţionar public în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019 (care a abrogat şi a înlocuit Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici). În acelaşi sens sunt dispoziţiile art. 382 lit. d) - cu denumirea marginală „Categorii de personal bugetar cărora nu li se aplică prevederile privind funcţionarii publici“ - din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, potrivit cărora prevederile titlului II din aceasta (Statutul funcţionarilor publici) „nu se aplică cadrelor didactice şi altor categorii de personal din unităţile şi instituţiile de învăţământ“.
    24. Prin urmare, profesorii preuniversitari nu au statut de funcţionar public în accepţiunea Codului administrativ (reglementarea-cadru privind statutul funcţionarilor publici).
    25. Cât priveşte jurisprudenţa Curţii Constituţionale invocată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, şi Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, se reţine că prin aceste decizii Curtea a constatat că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, Curtea a statuat că aspectele esenţiale privind ocuparea posturilor de conducere vizează o modificare a raporturilor de muncă, aceste aspecte esenţiale, cum sunt, spre exemplu, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi“ şi posibilitatea de contestare, trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice procedurii de ocupare a funcţiilor de conducere să fie explicate şi detaliate prin ordin al ministrului de resort. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate care instituie reglementarea acestor aspecte prin acte administrative contravin dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, precum şi prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului) şi celor ale art. 1 alin. (5), în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.
    26. Or, aceste considerente nu se pot aplica mutatis mutandis în cauza de faţă, referitoare la normele privind ocuparea posturilor de conducere de către personalul didactic, deoarece această categorie de personal nu are statut de funcţionar public, astfel că dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie nu sunt aplicabile şi, în consecinţă, nu se poate reţine nici încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Heuberger în Dosarul nr. 3.524/100/2017 al Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 257 alin. (2) şi ale art. 258 alin. (1) şi (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
    semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016