Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 293 din 29 mai 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 293 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 895 din 30 septembrie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, din oficiu, în Dosarul nr. 5.554/3/2020 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.643 D/2021.
    2. La apelul nominal lipseşte partea. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Se susţine, în acest sens, că neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate este dedusă din compararea acestora cu prevederile art. 318 din Codul de procedură penală şi nu prin raportarea acestora la normele constituţionale. Sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 614 din 21 noiembrie 2023 şi nr. 507 din 17 octombrie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.554/3/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat de inculpat împotriva unei sentinţe penale prin care acesta a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 7 luni pentru comiterea infracţiunii de deţinere, fără drept, de droguri de mare risc în vederea consumului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că renunţarea la aplicarea pedepsei este o instituţie de drept penal reglementată şi în legislaţiile altor state membre ale Uniunii Europene (Germania, Franţa, Italia etc.), care implică posibilitatea instanţei de judecată de a renunţa la stabilirea şi aplicarea unei pedepse penale în privinţa unor persoane care au comis infracţiuni, în cazul îndeplinirii unui cumul de condiţii prevăzute de legea penală, atunci când infracţiunile săvârşite au un grad redus de gravitate, iar făptuitorul prezintă garanţii ale capacităţii de a se îndrepta, în lipsa aplicării şi executării unei pedepse penale, garanţii date de faptul că a avut o bună conduită anterior şi ulterior comiterii infracţiunii.
    6. Se susţine că instituţia renunţării la aplicarea pedepsei reprezintă o veritabilă exprimare a principiului oportunităţii, respectiv o prelungire în faza de judecată a principiului oportunităţii urmăririi penale, constituind, aşadar, „surogatul“ fostului articol 18^1 din Codul penal din 1969.
    7. Cu toate acestea, se arată că renunţarea la urmărirea penală, reglementată la art. 318 din Codul de procedură penală, nu este condiţionată, astfel cum este renunţarea la aplicarea pedepsei, de îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, putând fi aplicată şi atunci când inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie sau postcondamnatorie.
    8. Se arată că, spre exemplu, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate s-a dispus iniţial o soluţie de renunţare la urmărire penală, conform art. 318 din Codul de procedură penală, care a fost infirmată din motive ce ţin de temeinicie, şi nu de legalitate, dar că, odată depăşită faza urmăririi penale, nu a mai fost posibilă renunţarea la aplicarea pedepsei, având în vedere dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal.
    9. Se susţine că acest regim juridic diferit între renunţarea la urmărirea penală, în prima fază a procesului penal, şi renunţarea la aplicarea pedepsei, în cursul judecăţii, determinat de condiţionarea doar a renunţării la aplicarea pedepsei de lipsa stării de recidivă a inculpatului, este unul discriminatoriu şi, prin aceasta, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se arată, în acest sens, că inculpaţii în stare de recidivă aflaţi în faza judecăţii, faţă de care nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei, sunt discriminaţi în raport cu cei aflaţi în faza urmăririi penale în privinţa cărora se poate dispune renunţarea la urmărirea penală. Se susţine că această diferenţă de regim juridic nu are o justificare obiectivă şi raţională, motiv pentru care textul criticat contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    10. Sunt invocate Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la doctrina dreptului viu, respectiv deciziile nr. 368 din 30 mai 2017, nr. 903 din 6 iulie 2010 şi nr. 3 din 15 ianuarie 2014.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, care au următorul cuprins:
    "(2) Nu se poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă:
    a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) şi lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare. [...]"

    15. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea excepţiei deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal referitoare la renunţarea la aplicarea pedepsei exclusiv din compararea acestora cu prevederile art. 318 din Codul de procedură penală ce reglementează renunţarea la urmărirea penală. În acest sens, pretinsa discriminare între persoanele care au calitatea de inculpat este argumentată prin compararea condiţiilor ce trebuie îndeplinite în vederea renunţării la aplicarea pedepsei cu cele incidente în cazul renunţării la urmărirea penală.
    17. Or, Curtea Constituţională a statuat, în repetate rânduri, în jurisprudenţa sa că neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale nu poate fi dedusă din compararea acestora cu alte dispoziţii legale sau cu instituţii juridice diferite, ci doar prin raportarea dispoziţiilor legale criticate la prevederile Constituţiei, o excepţie astfel motivată urmând să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 70 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, şi Decizia nr. 603 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 25 aprilie 2023).
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, din oficiu, în Dosarul nr. 5.554/3/2020.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016