Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 29 din 17 ianuarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 29 din 17 ianuarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 248 din 1 aprilie 2019
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Nairam Trading - S.R.L. din Cavnic în Dosarul nr. 1.510/235/2014*/a1 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.464D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că instanţa constituţională s-a pronunţat în prealabil asupra unor critici similare celor formulate în prezentul dosar şi, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba soluţiile adoptate de Curte, se impune menţinerea jurisprudenţei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea civilă nr. 35/CC/2017 din 11 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.510/235/2014*/a1, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Societatea Nairam Trading - S.R.L. din Cavnic într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a unei încheieri civile prin care a fost stabilită plata taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că omisiunea legiuitorului de a prevedea scutirea persoanelor juridice de la plata taxei judiciare de timbru, deşi această facilitate este acordată persoanelor fizice, creează o discriminare evidentă între persoanele fizice şi cele juridice, părţi într-un proces. Totodată, se susţine că actul normativ creează discriminări între persoanele juridice, care sunt obligate să plătească taxa judiciară de timbru, chiar dacă li se acordă reduceri sau eşalonări, şi instituţiile publice, care sunt scutite integral de la plata acestei taxe.
    6. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi“, consideră că norma constituţională nu poate fi aplicată în mod efectiv, întrucât „o categorie de justiţiabili beneficiază de unele facilităţi, facilităţi de care cealaltă categorie nu poate beneficia”.
    7. În final, susţine că dispoziţiile legale criticate contravin şi prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2), potrivit cărora „orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept“.
    8. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile legale criticate nu sunt discriminatorii, excepţia de neconstituţionalitate nefiind întemeiată.
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. În acest sens, se arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nesocotirea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, ceea nu se poate reţine în cazul prevederilor legale criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins:
    "Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:
    a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
    b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate."

    14. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici, în esenţă, similare, respingând excepţiile de neconstituţionalitate. În acest sens sunt Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, şi Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017.
    16. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reiterat că principiul constituţional al egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    17. Aplicând aceste considerente de principiu, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că „numai persoanele fizice pot beneficia de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, acest act normativ vizând exclusiv persoanele fizice, nu şi persoanele juridice. Dispoziţiile art. 42 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (ca şi în vechea reglementare cuprinsă la art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în prezent abrogată) prevăd că, în cazul persoanelor juridice, instanţa poate acorda, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de lege, iar în mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice. Aşa fiind, persoanele juridice nu pot beneficia de scutirea de plata taxei de timbru, precum persoanele fizice, ci de alte facilităţi legale, ce constau în reducerea cuantumului taxei de timbru, eşalonarea sau amânarea plăţii acesteia. Această măsură legislativă reprezintă însă opţiunea legiuitorului, fiind conformă cu dispoziţiile Legii fundamentale.“ În acest sens sunt Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, şi Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017, şi Decizia nr. 500 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din data de 29 septembrie 2017.
    18. Cu privire la critica potrivit căreia actul normativ creează discriminări între persoanele juridice, care sunt obligate să plătească taxa judiciară de timbru, şi instituţiile publice, care sunt scutite integral de la plata acestei taxe, se reţine că, prin Decizia nr. 277 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, Decizia nr. 747 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 8 februarie 2018, şi Decizia nr. 849 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 2 aprilie 2018, Curtea a statuat, în esenţă, că „scutirea autorităţilor publice, care intră sub incidenţa textului de lege criticat, de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor bugetare are o justificare obiectivă şi raţională în faptul că autorităţile respective - beneficiare de alocaţii bugetare -, fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget“.
    19. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că „accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu“. Curtea a reţinut, de asemenea, că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, Curtea a arătat că plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. Totodată, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă opţiunea legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. A se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014, şi Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017.
    20. De altfel, prin Decizia nr. 186 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 11 iunie 2018, instanţa de contencios constituţional a reţinut că şi instanţa europeană a analizat, în jurisprudenţa sa, dacă accesul liber la justiţie este un drept absolut şi dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Larco şi alţii împotriva României, paragrafele 54 şi 58, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată o limitare a dreptului de acces la o instanţă sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei, fiind proporţională cu suma solicitată de reclamant (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, paragraful 31).
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Nairam Trading - S.R.L. din Cavnic în Dosarul nr. 1.510/235/2014*/a1 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 42 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 ianuarie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 29 din 17 ianuarie 2019

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016