Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 288 din 30 iunie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 131 alin. (4) şi art. 139 lit. l) din Legea nr. 263/2010, precum şi art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, calitatea procesuală pasivă a unei case locale de pensii în litigiile în care se contestă o decizie emisă de acesta

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 288 din 30 iunie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 131 alin. (4) şi art. 139 lit. l) din Legea nr. 263/2010, precum şi art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, calitatea procesuală pasivă a unei case locale de pensii în litigiile în care se contestă o decizie emisă de acesta

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 853 din 17 septembrie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 3.068/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreia Liana │- judecător la Secţia I│
│Constanda     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ileana        │- judecător la Secţia I│
│Ruxandra      │civilă                 │
│Tirică        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Barbă   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristinel     │- judecător la Secţia  │
│Grosu         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Bogdan Cristea│de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 3.068/1/2024 este legal constituit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:
    Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 131 alin. (4) şi art. 139 lit. l) din Legea nr. 263/2010, precum şi art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, casa locală de pensii, entitate fără personalitate juridică, poate sta în judecată în calitate de pârâtă în litigiile în care se contestă o decizie emisă de aceasta în temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010, în contextul în care casele teritoriale (judeţene) de pensii asigură reprezentarea în instanţă în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.

    5. Magistratul-asistent arată că la dosar a fost depus raportul întocmit.
    6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 18 decembrie 2024, în Dosarul nr. 1.977/100/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    8. Sesizarea a fost înregistrată cu nr. 3.068/1/2024.

    II. Normele legale incidente
    9. Codul de procedură civilă    Articolul 56 alin. (2)
    "(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii."

    10. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 263/2010    Articolul 131 alin. (4)
    "(4) Casa de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică."

    Art. 139 lit. l):
    "ART. 139
    În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele teritoriale de pensii îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
    (…) l) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi; (…)."

    Articolul 179 alin. (1)
    "(1) În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume."

    11. Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
    Articolul 2 alin. (2)
    "(2) C.N.P.P. poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul caselor teritoriale de pensii."

    III. Expunerea succintă a procesului
    12. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş, reclamanta persoană fizică, în contradictoriu cu pârâta Casa Teritorială de Pensii (...), a formulat o contestaţie împotriva unei decizii privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, cu consecinţa menţinerii ajutorului financiar acordat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2021.
    13. Prin Sentinţa civilă nr. 470 din 19 aprilie 2024, Tribunalul Maramureş a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei şi a respins cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Casa Teritorială de Pensii (...) ca fiind formulată în contradictoriu cu o entitate fără capacitate procesuală de folosinţă.
    14. În motivare s-a reţinut că din cuprinsul art. 131 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 şi al art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice reiese că casele locale de pensii funcţionează sub conducerea şi controlul caselor teritoriale de pensii, neavând personalitate juridică.
    15. Din cuprinsul normelor menţionate rezultă că numai casele judeţene de pensii au capacitate juridică, casele locale de pensii fiind simple structuri fără personalitate juridică aflate sub controlul şi coordonarea caselor judeţene de pensii. Or, reclamanta a chemat în judecată Casa Locală de Pensii (...), entitate ce nu are personalitate juridică, ci reprezintă o simplă structură teritorială a Casei Judeţene de Pensii (...). Cum pârâta nu are personalitate juridică, aceasta nu are nici capacitate procesuală de folosinţă şi, prin urmare, nu poate sta în judecată.
    16. Totodată, s-a mai arătat că dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care permit formularea cererii de chemare în judecată şi împotriva unei entităţi fără personalitate juridică, cu condiţia ca aceasta să fi fost constituită potrivit legii, sunt aplicabile numai în măsura în care este vorba de entităţi juridice de sine stătătoare, iar nu de structuri fără personalitate juridică din cadrul unei persoane juridice. În cel din urmă caz, cererea de chemare în judecată se impune a fi formulată în mod imperativ împotriva persoanei juridice înseşi, structura acesteia fără personalitate juridică neputând sta în judecată decât în cazurile expres prevăzute de lege.
    17. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, solicitând respingerea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Casei Teritoriale de Pensii (...) şi, în rejudecare, admiterea acţiunii introductive, întrucât art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă fundamentează împrocesuarea Casei Teritoriale de Pensii (...).
    18. În cadrul soluţionării apelului s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării, care susţin admisibilitatea sesizării
    19. Analizând îndeplinirea cumulativă a condiţiilor impuse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a reţinut că obiectul cauzei constă în recuperarea unor sume încasate necuvenit cu titlu de ajutoare financiare în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2021. Ajutoarele financiare prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-au plătit, din oficiu, odată cu drepturile de pensie, prin casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale şi se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale sau al caselor de pensii sectoriale, după caz, astfel că litigiul se încadrează în categoria proceselor la care face referire art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    20. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei ca soluţionarea pe fond a prezentei cauze să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, faţă de obiectul cererii, soluţia primei instanţe şi motivele de apel, s-a constatat existenţa unei legături strânse între maniera de dezlegare a chestiunii de drept şi soluţionarea cauzei, în raport cu interpretările posibile, fie în sensul că dispoziţia legală analizată nu se aplică entităţilor fără personalitate juridică din cadrul unei persoane juridice şi atunci acestea nu ar putea sta în judecată, fie în sensul că pârâta poate sta în judecată într-un astfel de litigiu ca reprezentant în faţa instanţelor judecătoreşti al caselor judeţene de pensii ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 263/2010, rezultând că soluţionarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 131 alin. (4) şi art. 139 lit. l) din Legea nr. 263/2010, precum şi art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012.
    21. Verificând jurisprudenţa instanţei supreme, s-a constatat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra problemei juridice enunţate şi aceasta nici nu face obiectul unui dosar pe rolul celor două structuri jurisdicţionale, în curs de soluţionare.
    22. În concluzie, condiţiile privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt îndeplinite.

    V. Punctul de vedere al completului de judecată
    23. În opinia instanţei de sesizare, casa teritorială de pensii, în ciuda caracterului de entitate fără personalitate juridică, poate sta în judecată în calitate de pârâtă, pe de o parte, având în vedere dispoziţiile art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, iar, pe de altă parte, atunci când este vorba de litigiile în care se contestă o decizie emisă de aceasta în temeiul art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cum este cazul în speţă, decizia privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale fiind emisă de Casa Teritorială de Pensii (...).
    24. Se are în vedere şi aspectul potrivit căruia, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, „în subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii, în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii“, iar, conform art. 139 lit. l) din Legea nr. 263/2010, casele teritoriale asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.
    25. Alin. (2) al art. 56 din Codul de procedură civilă nu distinge între structuri fără personalitate juridică din cadrul unei persoane juridice şi entităţi juridice de sine stătătoare, distincţie ce a fost avută în vedere de prima instanţă, contrar principiului de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Dispoziţia legală în discuţie vizează entităţile fără personalitate juridică, constituie potrivit legii, iar, în speţă, Casa Teritorială de Pensii (...) a fost înfiinţată conform art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012.
    26. Prin instituirea unor condiţii suplimentare, nereglementate, în sensul celor menţionate de prima instanţă, sar adăuga nepermis la lege, cu ignorarea principiului statuat în art. 1.268 alin. (3) din Codul civil, potrivit căruia o normă de drept trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice, iar nu în sens contrar.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    27. Apelanta-reclamantă a apreciat că se impune sesizarea, considerând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, câtă vreme este vorba de lămurirea chestiunii de drept dacă casele teritoriale de pensii care au ca atribuţie legală emiterea unor decizii de recuperare conform art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 pot să stea ca pârât în litigiile în care se contestă deciziile pe care le emit.
    28. Câtă vreme acestea emit deciziile de recuperare prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a sumelor încasate necuvenit şi aceste decizii pot fi atacate, apelanta-reclamantă consideră că ar trebui să poată să stea ca pârâte în astfel de litigii. Relevanţa chestiunii de drept pentru soluţionarea cauzei constă în faptul că esenţa soluţionării apelului este dacă pârâta poate sta în judecată într-un astfel de litigiu, având în vedere că instanţa de fond a soluţionat cauza prin admiterea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Casei Teritoriale de Pensii (...).
    29. Intimata Casa Teritorială de Pensii (...) nu a exprimat un punct de vedere cu privire la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    30. Răspunsurile comunicate de către curţile de apel, conţinând opiniile judecătorilor din instanţele arondate acestora şi/sau hotărâri judecătoreşti considerate relevante, s-au referit la capacitatea procesuală de folosinţă a casei locale de pensii, entitate fără personalitate juridică, astfel cum a fost formulată sesizarea.
    31. O parte dintre curţile de apel a comunicat că nu a identificat practică judiciară relevantă.
    32. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţionat că la nivelul Secţiei judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemelor de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie
    33. În procedurile de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care să prezinte relevanţă în dezlegarea chestiunii de drept sesizate.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    34. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă.

    X. Înalta Curte de casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizării
    35. Sesizarea de faţă a fost formulată pe temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    36. Din cuprinsul art. 1 al acestui act normativ rezultă că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate:
    - existenţa unei cauze dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    – cauza să fie în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    – existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    37. Condiţiile enunţate trebuie întrunite în mod cumulativ, astfel încât neîndeplinirea uneia este suficientă pentru ca sesizarea să fie inadmisibilă, nefiind necesară analizarea tuturor celorlalte cerinţe.
    38. Primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât litigiul pendinte pe rolul instanţei de trimitere priveşte prestaţii de asigurări sociale, respectiv un ajutor financiar acordat pensionarilor din sistemul public de pensii, încadrânduse astfel în domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar Curtea de Apel Cluj este învestită cu soluţionarea cauzei în apel.
    39. Se constată că nu este întrunită însă cerinţa legăturii cu cauza a chestiunii de drept invocate.
    40. Potrivit jurisprudenţei constante a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, condiţia în discuţie nu este îndeplinită atunci când procedura hotărârii prealabile a fost declanşată pentru a se răspunde unei probleme de drept ipotetice, chiar dacă ar avea legătură cu materia litigioasă, ori atunci când starea de fapt proprie cauzei nu se încadrează în ipoteza normei legale a cărei interpretare se solicită (de exemplu, Decizia nr. 42 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 16 octombrie 2024).
    41. Astfel, prin sesizarea de faţă se urmăreşte a se clarifica dacă, într-un litigiu în care se contestă o decizie emisă de către o casă locală de pensii în temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010 (privind recuperarea unor sume încasate în mod necuvenit), această entitate fără personalitate juridică poate sta în judecată în calitate de pârâtă.
    42. Din conţinutul întrebării adresate rezultă că instanţa de trimitere a pornit de la premisa că în litigiul pendinte a fost chemată în judecată casa locală de pensii, respectiv entitatea fără personalitate juridică, ce funcţionează, potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii.
    43. Casa judeţeană de pensii este denumită casă teritorială de pensii în cuprinsul Legii nr. 263/2010, astfel cum prevede art. 4 alin. (3) din lege, şi are personalitate juridică, potrivit art. 131 alin. (4) din acelaşi act normativ.
    44. În conformitate cu art. 179 alin. (1) din aceeaşi lege, „În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabileşte în sarcina beneficiarilor obligaţia de restituire a acestor sume“.
    45. De asemenea, art. 139 prevede că, printre alte atribuţii, casele teritoriale de pensii asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 263/2010 [lit. l], prin urmare, şi în litigiile în care se contestă decizii pe care le-a emis în temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010.
    46. În acest context normativ, premisa întrebării adresate de către instanţa de trimitere denotă o insuficientă clarificare a cadrului procesual, în raport cu intenţia contestatoarei de a chema în judecată pe emitentul actului contestat, chiar dacă partea l-a identificat sub o denumire greşită (Casa Teritorială de Pensii Sighetu Marmaţiei, în loc de Casa Teritorială Maramureş, confuzie generată, de altfel, de menţiunile contradictorii din decizia de recuperare).
    47. Din acest punct de vedere, întrebarea adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ipotetică, neavând legătură cu circumstanţele speţei, iar eventuala dezlegare a chestiunii de drept nu ar produce niciun efect concret asupra soluţiei ce urmează a fi pronunţată de către instanţa de trimitere.
    48. Chiar dacă hotărârea primei instanţe a fost pronunţată în considerarea lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a casei locale de pensii, prin apelul declarat, contestatoarea a semnalat eroarea în care s-a aflat tribunalul la pronunţarea sentinţei şi, făcând referire la dispoziţiile art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a subliniat că l-a chemat în judecată pe emitentul deciziei contestate.
    49. Or, instanţa de apel este ţinută să răspundă criticii formulate şi să observe limitele procesului fixate prin acţiunea introductivă, nefiind necesar să stabilească dacă sunt întrunite condiţiile de exerciţiu ale acţiunii civile prin raportare la o altă entitate decât persoana chemată în judecată, astfel cum se preconizează prin sesizarea de faţă.
    50. În consecinţă, nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate a legăturii chestiunii de drept cu soluţionarea litigiului, motiv pentru care sesizarea este inadmisibilă.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 131 alin. (4) şi art. 139 lit. l) din Legea nr. 263/2010, precum şi art. 2 alin. (2) din Statutul Casei Naţionale de Pensii Publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, casa locală de pensii, entitate fără personalitate juridică, poate sta în judecată în calitate de pârâtă în litigiile în care se contestă o decizie emisă de aceasta în temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010, în contextul în care casele teritoriale (judeţene) de pensii asigură reprezentarea în instanţă în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 263/2010."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ileana Peligrad

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 288 din 30 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"