Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 288 din 25 mai 2023  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 288 din 25 mai 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 719 din 4 august 2023

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Al Jobory Hazm în Dosarul nr. 4.559/30/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 221D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, prevederile criticate neavând legătură cu obiectul cauzei, întrucât autorul excepţiei de neconstituţionalitate a contestat în faţa instanţei judecătoreşti o decizie de impunere cu privire la impozitul aferent unei clădiri pe care o deţinea în coproprietate cu o altă persoană (soţia), aşadar impozitul aferent unei clădiri deţinute de persoane fizice, întemeiat pe dispoziţiile art. 457 şi 459 din Codul fiscal, iar nu pe cele criticate în cauză, ce reglementează impozitul pe clădirile deţinute de persoane juridice.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.559/30/2018, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Al Jobory Hazm într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 227/2015, în ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, respectiv calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, precum şi calculul impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în esenţă, se susţine că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât: nu sunt clare, precise şi previzibile şi încalcă principiul securităţii juridice, al legalităţii şi al încrederii legitime; conferă putere discreţionară autorităţilor publice; nu prevăd reguli sau criterii legale precise şi clare în vederea stabilirii impozitului pe clădiri în cazul persoanelor juridice; încalcă principiile contabilităţii (instituţia bugetară solicitând un raport de evaluare care nu se înregistrează în contabilitate, însă produce efecte juridice în raport cu societatea căreia i se aplică dispoziţiile criticate, fiind baza de calcul al raportului de impozitare), încalcă dreptul la informare şi libertatea economică.
    6. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate au fost modificate prin art. I pct. 197 din Legea nr. 296/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1269 din 21 decembrie 2020, respectiv prin art. I pct. 2 din Legea nr. 252/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 742 din 22 iulie 2022, fiind păstrată parţial soluţia legislativă criticată. Cu toate acestea, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale în redactarea criticată, având următorul cuprins:
    - Art. 460 [cu denumirea marginală: Calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoanele juridice] alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015:
    "(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. [...]
(8) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%."


    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni (în componenta privind nediscriminarea), ale art. 15 - Universalitatea (drepturilor), ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 31 - Dreptul la informaţie şi ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată. Totodată, având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate cuprinsă în notele scrise, prin care se face referire la faptul că normele criticate încalcă principiul libertăţii economice, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, se reţine ca temei constituţional şi art. 45 - Libertatea economică.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 fac parte din titlul IX - Impozite şi taxe locale [a) impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri; b) impozitul pe teren şi taxa pe teren; c) impozitul pe mijloacele de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxele speciale; h) alte taxe locale], fiind cuprinse în capitolul II - Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri (art. 455-462).
    13. Astfel, art. 455 din Legea nr. 227/2015 stabileşte cine are calitatea de contribuabil în contextul dat, prevăzând, ca regulă generală, că orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, cu excepţiile prevăzute de lege [alin. (1)]. Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri, iar în cazul transmiterii ulterioare a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă asupra clădirii altor entităţi, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuală cu persoana de drept public [alin. (2)].
    14. Calculul impozitului/taxei este prevăzut şi stabilit prin prevederi legale distincte cuprinse în art. 457-460 din Legea nr. 227/2015, în funcţie de destinaţia clădirilor şi de proprietarii acestora, respectiv: calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 457), calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 458), calculul impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 459), calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoanele juridice (art. 460). Potrivit art. 453 din aceeaşi lege, (i) clădirea rezidenţială este o construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii; (ii) clădirea nerezidenţială este orice clădire care nu este rezidenţială, iar (iii) clădirea cu destinaţie mixtă este clădirea folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial.
    15. Faţă de această împrejurare, având în vedere, pe de o parte, conţinutul prevederilor criticate [art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015] ce se referă la calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoanele juridice şi, pe de altă parte, obiectul litigiului aflat pe rolul instanţei judecătoreşti în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, respectiv soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de soluţionare a unor contestaţii efectuate pe cale administrativă împotriva unor decizii de impunere privind impozitul pe clădiri nerezidenţiale şi rezidenţiale, respectiv cu destinaţie mixtă deţinute de persoane fizice, stabilit în temeiul art. 455, coroborat cu art. 457 şi art. 459 din Legea nr. 227/2015, se pune în discuţie relevanţa textului criticat în cauza dedusă judecăţii.
    16. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legătura cu soluţionarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun aceste dispoziţii legale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului. Ca atare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (Decizia nr. 600 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 13 aprilie 2022, paragraful 15, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, sau Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014).
    17. Or, o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu ar avea nicio relevanţă în cauza dedusă judecăţii, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, în cauză au avut înrâurire dispoziţiile art. 455, coroborate cu ale art. 457 şi 459 din Legea nr. 227/2015, iar nu dispoziţiile criticate, şi, prin urmare, decizia Curţii Constituţionale ar putea produce efecte în situaţia calculului impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoanele juridice, ceea ce nu este cazul în speţa dedusă judecăţii.
    18. Având în vedere cele prezentate, întrucât nu sunt întrunite cumulativ condiţiile legale cuprinse în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 460 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Al Jobory Hazm în Dosarul nr. 4.559/30/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 221D/2019.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 mai 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016