Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 285 din 9 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 285 din 9 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 285 din 9 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 579 din 1 iulie 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
├───────────────┴──────────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Narcis Adrian Oprea în Dosarul nr. 17.213/280/2016/a3 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 28D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât critica vizează modificarea textului de lege supus controlului. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 512 din 17 iulie 2018. În subsidiar, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere specificul procedurii reglementate de dispoziţiile legale criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.213/280/2016/a3, Judecătoria Piteşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Narcis Adrian Oprea, în calitate de petent în cauza care are ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva unei ordonanţe de clasare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că prevederile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât printre soluţiile pe care le prevede nu se regăseşte şi aceea prin care judecătorul să dispună desfiinţarea, respectiv refacerea urmăririi penale, implicit a probelor nelegale, respectiv excluderea, anularea probelor pe care le consideră ca fiind obţinute nelegal, atunci când pronunţă o soluţie de admitere a plângerii pentru motive de nelegalitate, în ipoteza urmăririi penale complete, dar nelegale. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât chestiunea nelegalităţii probelor administrate în urmărirea penală nu mai poate fi pusă în discuţie în cadrul judecăţii în fond, judecată la care nu se mai ajunge în cazul dispunerii soluţiei de clasare, urmată de respingerea plângerii fără ca aceste chestiuni să fie examinate de către un judecător. Dispoziţia criticată creează o discriminare între părţi (în favoarea inculpatului) şi afectează dreptul la apărare al petentului, prin limitarea mijloacelor de apărare doar la înscrisuri, dar şi prin inadmisibilitatea contestării probelor şi actelor de urmărire penală şi prin împiedicarea judecătorului de a le exclude sau de a aplica sancţiunea nulităţii. În plus, împiedică înfăptuirea justiţiei şi tragerea la răspundere penală a infractorilor, care beneficiază de probe nelegal administrate în faza de urmărire penală în cauzele în care este dată o soluţie de neurmărire penală.
    6. Judecătoria Piteşti - Secţia penală apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanţei procurorului atacate sub aspectul legalităţii acesteia. Dispoziţiile procedurale nu încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementările internaţionale.
    7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: [...] b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală“.
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalităţii în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum şi art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală au făcut obiectul controlului de constituţionalitate în repetate rânduri prin raportare la diverse critici şi temeiuri constituţionale, instanţa constatând conformitatea normei legale cu Legea fundamentală (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 442 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 30 august 2016, şi Decizia nr. 745 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 28 februarie 2017, Decizia nr. 55 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 28 mai 2019). Dispoziţiile criticate reglementează una dintre soluţiile pe care le poate pronunţa judecătorul de cameră preliminară în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, respectiv admiterea plângerii formulate de petent, desfiinţarea soluţiei atacate şi trimiterea motivată a cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală.
    13. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile procedurale nu oferă remediul procesual pentru ipoteza juridică în care aceasta se află, respectiv că textul criticat nu permite judecătorului de cameră preliminară „să desfiinţeze sau să dispună refacerea urmăririi penale“, în situaţia în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, Curtea constată că dispoziţiile criticate prevăd tocmai posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a admite plângerea, de a desfiinţa soluţia atacată şi de a trimite, motivat, cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale. Norma procedurală nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, aşa cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementările internaţionale invocate, câtă vreme din reglementarea soluţiilor ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanţelor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată, petentul are deplina libertate de a demonstra în faţa instanţei de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei. Admiţând plângerea şi desfiinţând soluţia atacată, instanţa dispune motivat trimiterea cauzei procurorului „pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală“. Într-o atare situaţie, dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanţiile procesuale ce caracterizează acest drept.
    14. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia prevederile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală nu permit judecătorului de cameră preliminară să verifice legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale şi să excludă probele nelegal administrate sau să sancţioneze actele de urmărire penală conform art. 280-282 din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 745 din 13 decembrie 2016, paragrafele 21-24, a reţinut că limitarea mijloacelor de probă este justificată având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanţei procurorului, atacate sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare, Curtea a constatat că este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice, pe baza lucrărilor şi a materialului existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă această soluţie a fost sau nu dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale. De aceea, Curtea a reţinut că plângerea reglementată de dispoziţiile art. 341 din Codul de procedură penală reprezintă prin ea însăşi o garanţie a realizării dreptului de acces liber la justiţie. Curtea a constatat, astfel, că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanţei procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale constituţionale şi nu încalcă dreptul anterior menţionat şi a făcut trimitere, în acest sens, la propria jurisprudenţă prin care a statuat că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege“ (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că faptul că aceste drepturi fundamentale nu sunt cu nimic îngrădite prin dispoziţiile legale supuse criticilor de neconstituţionalitate rezultă şi din reglementarea, prin dispoziţiile art. 341 alin. (6) din Codul de procedură penală, a soluţiilor ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanţelor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată. Astfel, indiferent de soluţia pronunţată, judecătorul de cameră preliminară apreciază şi cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluţia organului de cercetare penală.
    15. Pe de altă parte, analizând coroborat dispoziţiile art. 341 alin. (6) şi (7) din Codul de procedură penală, Curtea observă că acestea reglementează soluţiile pe care judecătorul de cameră preliminară le poate dispune cu privire la admisibilitatea plângerii formulate împotriva soluţiei de neurmărire sau de netrimitere în judecată, soluţii dispuse de către procuror, după cum în cauză a fost sau nu pusă în mişcare acţiunea penală. În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară, după ce înlătură inexistenţa aspectelor legate de tardivitate sau inadmisibilitate a plângerii formulate împotriva soluţiei de neurmărire sau netrimitere în judecată, verifică şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. În cazul în care judecătorul de cameră preliminară admite plângerea şi dispune începerea judecăţii prin încheiere care are valenţele unui rechizitoriu, deci, a unei acuzaţii în materie penală, procurorul şi inculpatul pot formula contestaţie cu privire la acele verificări. Curtea reţine că posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, putând exclude probele nelegal administrate ori, după caz, să sancţioneze potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, doar în cauzele în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală se fundamentează pe împrejurarea ca, în ipoteza dispunerii începerii judecăţii, probele astfel excluse să nu mai poată fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, fapt ce reprezintă o reflectare a exigenţelor dreptului la un proces echitabil. Or, în cauzele în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, prin ipoteză este exclusă posibilitatea ca acestea să ajungă în faza de judecată unde probele administrate să poată fi valorificate, astfel că verificarea legalităţii administrării lor, cu consecinţa excluderii acelor nelegal administrate, nu numai că nu se impune, dar nu ar avea nicio justificare logică din perspectiva parcursului procedural al respectivei cauze, care este retrimisă la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală. Prin urmare, critica potrivit căreia imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica legalitatea probelor administrate în faza de urmărire penală într-o cauză în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală ar încălca prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum şi în art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    16. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Narcis Adrian Oprea în Dosarul nr. 17.213/280/2016/a3 al Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi constată că prevederile art. 341 alin. (6) lit. b) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Piteşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016