Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 279 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei şi ale articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 279 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei şi ale articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 978 din 23 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei şi ale articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Excepţia a fost ridicată de Mirela Elena Negoiţă în Dosarul nr. 1.946/109/2020 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 756D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 986D/2022, nr. 1.428D/2022, nr. 2.469D/2022 şi nr. 2.985D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Ana-Maria Filip în Dosarul nr. 1.819/103/2021 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Ioan Cristian Uţa în Dosarul nr. 525/117/2022 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Elena Steluţa Uţa în Dosarul nr. 391/62/2022 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi de Bogdan Radu Jurcă în Dosarul nr. 4.856/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 986D/2022, nr. 1.428D/2022, nr. 2.469D/2022 şi nr. 2.985D/2023 la Dosarul nr. 756D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 713 din 2 noiembrie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.946/109/2020, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei şi ale articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Excepţia a fost ridicată de Mirela Elena Negoiţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.
    8. Prin Încheierea din 17 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.819/103/2021, Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018. Excepţia a fost ridicată de Ana-Maria Filip într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de respingere a cererii de acordare a pensiei de serviciu.
    9. Prin Încheierea din 16 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 525/117/2022, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 şi ale articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019. Excepţia a fost ridicată de Ioan Cristian Uţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.
    10. Prin Încheierea din 15 iulie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 391/62/2022, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018. Excepţia a fost ridicată de Elena Steluţa Uţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva deciziei de pensionare.
    11. Prin Încheierea din 12 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.856/107/2021, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, prin intermediul cărora a fost modificat articolul unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019. Excepţia a fost ridicată de Bogdan Radu Jurcă într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 se încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi ale art. 61 alin. (1), întrucât nu a existat necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, este mai degrabă vorba de contracararea unei măsuri de politică legislativă, adoptată de Parlament în domeniul statutului magistratului. Curtea Constituţională a mai fost sesizată cu situaţii similare. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a sancţionat o ordonanţă de urgenţă emisă într-un domeniu în care Parlamentul intervenise deja, făcându-se trimitere la Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008.
    13. Se mai susţine că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât prin ordonanţă de urgenţă nu poate fi afectat un drept prevăzut de Constituţie, respectiv dreptul la pensie, aşa cum Curtea Constituţională a reţinut prin deciziile nr. 872 şi 874 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008.
    14. Se arată şi că reglementarea prin ordonanţă de urgenţă în domeniul pensiilor magistraţilor contravine prevederilor art. 115 alin. (6), ale art. 124 alin. (3) şi ale art. 125 din Constituţie, întrucât ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Or, independenţa justiţiei este principiul fundamental de funcţionare a puterii judecătoreşti. În acest sens, sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 153 din 6 mai 2020 şi nr. 900 din 15 decembrie 2020.
    15. De asemenea, se arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 115 alin. (4) şi ale art. 61, întrucât nu sunt întrunite cerinţele situaţiei extraordinare şi ale urgenţei. Sunt invocate, în acest sens, considerente ale deciziilor Curţii Constituţionale nr. 15 din 25 ianuarie 2000, nr. 544 din 28 iunie 2006, nr. 255 din 11 mai 2005, nr. 258 din 14 martie 2006, nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 984 din 30 iunie 2009, nr. 989 din 30 iunie 2009, nr. 421 din 9 mai 2007. Se arată că la baza adoptării ordonanţei de urgenţă criticate nu stă nicio analiză a impactului pe care ar putea să-l aibă în mod efectiv intrarea în vigoare a prevederilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004. Chiar în preambulul ordonanţei de urgenţă se vorbeşte despre „potenţialul“ impact. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, „potenţial“ semnifică ceva ce se poate întâmpla în mod virtual. Totodată, se arată că între data desfăşurării întregii proceduri parlamentare de adoptare a dispoziţiilor art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi data intrării acestora în vigoare nu s-a petrecut nicio situaţie specială, extraordinară, care să justifice adoptarea ordonanţei de urgenţă; altfel spus, situaţia avută în vedere de unica putere legiuitoare nu s-a modificat în niciun mod.
    16. Referitor la impactul major asupra funcţionării instanţelor, se remarcă faptul că Guvernul nu a efectuat niciun studiu de impact privind numărul de magistraţi care ar îndeplini condiţiile de pensionare şi câţi dintre aceştia ar pleca efectiv din sistem, mulţumindu-se doar să preia exprimarea folosită de Comisia de la Veneţia legată de potenţialul impact, dar neexplicată.
    17. Se arată că instituţia care exercită managementul resurselor umane în cadrul sistemului judiciar este Consiliul Superior al Magistraturii, conform atribuţiilor sale prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta fiind, prin urmare, singura instituţie competentă să se pronunţe asupra potenţialului impact negativ al noii dispoziţii privind pensionarea anticipată, şi nu Guvernul.
    18. Referitor la motivarea din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, potrivit căreia schema de pensionare nou-introdusă afectează negativ sistemul dacă este corelată cu celelalte două măsuri propuse prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv creşterea vechimii pentru promovare şi creşterea perioadei de formare profesională, se arată că măsura creşterii duratei perioadei de formare profesională nu poate afecta sistemul prin reducerea numărului de magistraţi în funcţie, întrucât dispoziţia referitoare la durata de 4 ani a cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii nu se aplică până în anul şcolar 2019-2020, conform dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În egală măsură, creşterea vechimii pentru promovare nu poate avea vreun efect atât timp cât în sistem există foarte mulţi magistraţi care deţin gradul superior, deşi funcţionează la instanţele inferioare.
    19. În acelaşi timp, art. 110 din Legea nr. 242/2018 prevede că judecătorii şi procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului de promovare până la data intrării în vigoare a acestei legi pot fi transferaţi la instanţele şi parchetele superioare.
    20. Pe de altă parte, este evident că măsuri de acoperire a posturilor libere în urma pensionării anticipate nu pot fi luate de Consiliul Superior al Magistraturii câtă vreme aceste locuri nu sunt încă libere.
    21. La aceste argumente se adaugă şi faptul că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel au fost amânate dispoziţiile legale referitoare la compunerea completelor de judecată în apel (3 judecători) până la 1 ianuarie 2023.
    22. Referitor la invocarea Opiniei preliminare a Comisiei de la Veneţia, se apreciază că argumentele legate de evidenţierea impactului potenţial în raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia nu constituie o situaţie nouă. Acest raport a fost emis la data de 13 iulie 2018, când Legea nr. 242/2018 se afla în procedură legislativă, urmată de o sesizare de neconstituţionalitate. De asemenea, la pct. 150-154 din acest raport rezultă că se impuneau anumite analize cu privire la accesul în magistratură corelat cu sistemul de pensionare şi că revenea inclusiv Consiliului Superior al Magistraturii (care nu a fost consultat real cu privire la necesitatea emiterii ordonanţei) să facă propria analiză.
    23. De asemenea, se susţine că ordonanţa de urgenţă criticată încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul predictibilităţii reglementării în condiţiile în care timp de peste un an cât a durat procedura parlamentară textul art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 a fost supus analizelor, dezbaterilor, voturilor, susţinut de toate autorităţile implicate în activitatea de justiţie, şi apoi, într-o singură zi, dreptul prevăzut de acest articol de lege a fost îndepărtat prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018.
    24. Se mai aminteşte că dreptul judecătorilor cu o vechime efectivă în funcţie de peste 20 de ani la pensie de serviciu anticipată, indiferent de vârsta judecătorului, a fost recunoscut şi în legislaţia anterioară, astfel că păstrarea sa asigură cerinţa de previzibilitate a legii. Se apreciază că prorogarea succesivă a termenului de intrare în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 242/2018 nu întruneşte cerinţa previzibilităţii legii, componentă a constituţionalităţii normei sub aspectul calităţii sale, şi nici cerinţa ca termenul de prorogare să fie unul rezonabil.
    25. Se mai susţine că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) din Constituţie şi din perspectiva nerespectării art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În acest sens, se arată că amânarea intrării în vigoare nu se încadrează în definiţia modificării, completării şi nici abrogării. În realitate, prin amânarea intrării în vigoare a actului normativ, dispoziţiile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 sunt suspendate. Se arată însă că, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, asupra suspendării se poate dispune doar după intrarea în vigoare a actului normativ, or, dispoziţiile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 nu au intrat în vigoare nici măcar o zi de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.
    26. Totodată, dispoziţiile art. 66 din Legea nr. 24/2000 obligă legiuitorul derivat să prevadă data de început şi data de sfârşit a evenimentului legislativ, însă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 cuprinde doar data de sfârşit (1 ianuarie 2022).
    27. Prin urmare, adoptarea ordonanţei de urgenţă a avut loc cu nerespectarea dispoziţiilor legale la care s-a făcut referire mai sus, cu consecinţa încălcării principiului supremaţiei legilor consacrat constituţional.
    28. Dat fiind că noţiunile de amânare şi suspendare au efecte identice, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 ar fi trebuit să prevadă expres, pentru claritate, dacă amânarea se face începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă sau cu o dată ulterioară.
    29. Prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă se determină apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.
    30. În sfârşit, se susţine că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 încalcă prevederile art. 1 alin. (3), (4) şi (5) din Constituţie, având în vedere că Guvernul nu a solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, în condiţiile în care, conform dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti, avizul fiind necesar cu atât mai mult cu cât proiectul de ordonanţă de urgenţă nu a fost însoţit de un studiu de impact, deşi acesta a fost recomandat de Comisia de la Veneţia, conform punctului 155 din raportul preliminar.
    31. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată.
    32. Tribunalul Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    33. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituţie invocate în critica de neconstituţionalitate.
    34. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    35. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.428D/2022, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În ceea ce priveşte caracterul urgent al măsurii şi situaţia extraordinară care a justificat actul normativ, menţionează că în preambulul ordonanţei de urgenţă şi în nota de fundamentare sunt prezentate pe larg motivele care au determinat adoptarea acesteia. Astfel, s-a instituit prevederea amânării cu 1 an a intrării în vigoare a dispoziţiilor privind pensionarea magistraţilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani, fără limită de vârstă, ţinând seama de faptul că, în mod previzibil, acest sistem de pensionare anticipată ar fi avut un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, asupra eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care s-a impus amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată. Impactul negativ al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-se renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului.
    36. Efectele negative cu impact major asupra justiţiei menţionate mai sus au constituit o situaţie extraordinară care a reclamat o astfel de intervenţie legislativă, urgenţa fiind justificată de faptul că Legea nr. 242/2018 ar fi urmat să intre în vigoare la 18 octombrie 2018, ordonanţa de urgenţă fiind emisă în data de 15 octombrie 2018, impunându-se intrarea în vigoare la aceeaşi dată cu legea.
    37. Referitor la susţinerea că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 se încalcă voinţa legiuitorului - Parlamentul României, care a adoptat o lege ce cuprinde posibilitatea pensionării anticipate a magistraţilor cu vechime între 20 şi 25 de ani, fără limită de vârstă, arată că soluţia amânării intrării în vigoare a acestei prevederi nu este o înfrângere a voinţei legiuitorului, nefiind adoptată o soluţie diametral opusă sau contrară legii adoptate de Parlamentul României. Legiuitorul delegat a intervenit în sensul amânării, pentru o perioadă limitată de timp, a intrării în vigoare a acelei dispoziţii, din motive obiective legate strict de impactul măsurii asupra resurselor umane din cadrul instanţelor şi al parchetelor. În plus, scopul principal al măsurii instituite este de a preîntâmpina o situaţie gravă, negativă, care ar fi afectat funcţionarea justiţiei din România.
    38. În privinţa susţinerilor referitoare la afectarea unui drept constituţional - dreptul la muncă - a cărui componentă esenţială este salariul, dar şi cu privire la atingeri aduse independenţei justiţiei, prin amânarea intrării în vigoare a dispoziţiilor privind pensia anticipată a magistraţilor, Guvernul apreciază că acestea sunt neîntemeiate. Dreptul la tipul de pensie reglementat prin alin. (3) al art. 82, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018, nu s-a născut atât timp cât legea nu a intrat în vigoare. Nu se poate susţine că dreptul este afectat dacă acesta nu există. În plus, prin această ordonanţă de urgenţă nu a fost eliminat beneficiul pensiei de serviciu al magistraţilor, fiind în prezent în vigoare prevederi legale prin care se reglementează pensia de serviciu în favoarea magistraţilor (art. 82 din Legea nr. 303/2004), într-un cuantum apropiat de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea în calitate de magistrat, aşa cum stabileşte Curtea Constituţională în Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010.
    39. De asemenea, contrar celor susţinute în critica de neconstituţionalitate, actul normativ nu doar că nu afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului (în speţă, instanţele şi parchetele), dar are consecinţe pozitive asupra funcţionării acestora, în sensul evitării blocării lor din cauza lipsei de personal (în special a celui cu experienţă).
    40. De altfel, considerente similare în sensul netemeiniciei criticilor de neconstituţionalitate invocate (atât extrinseci, cât şi intrinseci) au fost reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 713 din 2 noiembrie 2021, prin care a fost respinsă o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect.
    41. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    42. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    43. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, şi dispoziţiile articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 19 decembrie 2019, dispoziţii care au următorul conţinut:
    - Art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018: „Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.“;
    – Articolul unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019:
    "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, cu următoarele modificări:
    1. Articolul V va avea următorul cuprins: «Art. V: Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.»"

    44. Curtea reţine că dispoziţiile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aveau, la data sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, următoarea redactare: „De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii.“
    45. Curtea observă că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 şi ale articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019 au fost abrogate, la data de 1 ianuarie 2022, prin dispoziţiile art. II din Legea nr. 86/2021 privind modificarea art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi privind abrogarea art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 16 aprilie 2021. Prin art. I din Legea nr. 86/2021 s-a dispus totodată abrogarea, la aceeaşi dată, a prevederilor art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar prin art. III din Legea nr. 86/2021 s-a prevăzut că dispoziţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, rămân în vigoare şi după data încetării efectelor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019. Ulterior, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022.
    46. Deşi se constată că dispoziţiile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, având în vedere că dispoziţiile de lege criticate au produs efecte juridice asupra dispoziţiilor de lege pe care autorii excepţiei şi-au fundamentat cererile de acordare anticipată a dreptului la pensia de serviciu şi care constituie şi temeiul acţiunilor în cadrul cărora s-au formulat excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că sunt incidente cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din data de 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Prin urmare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată.
    47. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie:art. 1 alin. (3)-(5) privind statul român, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (4) şi (6) referitoare la delegarea legislativă, art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiţiei, art. 125 referitor la statutul judecătorilor şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.
    48. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi din Legea fundamentală şi critici similare, pronunţându-se, în sensul respingerii criticilor de neconstituţionalitate ca neîntemeiate, prin Decizia nr. 713 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 februarie 2022, Decizia nr. 803 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 28 februarie 2022, şi Decizia nr. 459 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 23 februarie 2023.
    49. Prin deciziile mai sus amintite, analizând criticile de neconstituţionalitate extrinsecă raportate la încălcarea art. 1 alin. (5) şi a art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a reţinut că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată şi urgenţa reglementării art. V din aceasta sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, asupra eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate, noua lege reglementând concomitent şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată; potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-se renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului. Având în vedere acestea, Curtea a apreciat că potenţialul impact al pensionării anticipate a magistraţilor [cu 5 ani mai devreme faţă de norma generală privind pensionarea magistraţilor cuprinsă în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004] constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, în condiţiile în care generează riscul îngreunării sau chiar al blocării activităţii instanţelor de judecată şi a parchetelor şi, implicit, a actului de justiţie. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate (aşa cum se precizează în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018), iar, pe de altă parte, odată cu introducerea posibilităţii de pensionare anticipată, prin Legea nr. 242/2018, se prevăzuse şi creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete.
    50. Totodată, Curtea a arătat că, deşi nu a fost întocmit de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) un studiu de impact al acestei măsuri legislative, riscul generat de posibilitatea pensionării anticipate a magistraţilor este independent de voinţa Guvernului şi pune în pericol un interes public, realizarea unui act de justiţie eficient şi calitativ.
    51. În ceea ce priveşte invocarea în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a Opiniei preliminare privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei de la Veneţia, prin care se recomandă renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului, Curtea a observat că Guvernul doar invocă această opinie pentru a sublinia potenţialul impact negativ pe care îl are pensionarea anticipată. Astfel, aşa cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, nu opinia sus-menţionată constituie situaţia extraordinară care a condus la emiterea acestui act normativ, ci potenţialul impact negativ asupra activităţii justiţiei, astfel că susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    52. Cât priveşte urgenţa reglementării criticate, Curtea a reţinut că aceasta a fost motivată în cuprinsul preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 ca fiind determinată de iminenta intrare în vigoare a măsurii legislative a pensionării anticipate a magistraţilor (art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 urma să intre în vigoare la 18 octombrie 2018), ceea ce ar fi putut să aibă un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, precum şi asupra eficienţei şi calităţii actului de justiţie. Aşadar, măsura legislativă criticată a fost adoptată pentru a preîntâmpina îngreunarea sau chiar blocarea activităţii instanţelor de judecată şi a parchetelor şi, implicit, a actului de justiţie, urgenţa reglementării fiind motivată corespunzător în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018.
    53. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva nerespectării art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a fost publicată la 16 octombrie 2018, între momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Legii nr. 242/2018 (15 octombrie 2018) şi momentul intrării acesteia în vigoare (18 octombrie 2018). Această succesiune cronologică a actelor normative nu contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin raportare la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 (potrivit cărora actele normative de importanţă şi complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă şi în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ), deoarece art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 nu modifică, nu completează şi nu abrogă art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, ci are o existenţă de sine stătătoare, prin care se reglementează amânarea intrării în vigoare a acestuia.
    54. De asemenea, Curtea a reţinut că nu sunt incidente nici prevederile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 (potrivit cărora după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenţei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea), pentru că Legea nr. 242/2018 nu era în vigoare la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, ci a intrat în vigoare după 2 zile, la 18 octombrie 2018.
    55. Totodată, Curtea a arătat că susţinerea potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 ar fi trebuit să prevadă expres dacă amânarea se face începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară este neîntemeiată, de vreme ce Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a prevăzut că dispoziţiile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, intră în vigoare la o dată ulterioară, şi anume la 1 ianuarie 2020.
    56. Având în vedere toate acestea, Curtea a constatat că, în cazul emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi, astfel, nu a fost încălcat principiul respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    57. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (5) din Constituţie şi ale art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, Curtea, analizând fişa legislativă a proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, a observat că aceasta a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 15 octombrie 2018, iar proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Camerei Deputaţilor, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E189 din 16 octombrie 2021. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    58. Cât priveşte critica raportată la încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, Curtea a constatat că, având în vedere aceste prevederi constituţionale, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, astfel că Parlamentul poate adopta orice soluţie legislativă pe care o consideră oportună şi necesară, în limitele impuse de Constituţie, iar Guvernul poate emite în baza art. 115 alin. (4) din Constituţie o ordonanţă de urgenţă, tot în limitele impuse de Constituţie, act normativ care îşi urmează cursul dezbaterii în Parlament, în temeiul art. 115 alin. (5) şi (7) din Legea fundamentală.
    59. Referitor la susţinerea potrivit căreia, prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, Guvernul nu poate în mod făţiş să se opună unei legi deja adoptate de Parlament, Curtea a reţinut că aceasta nu poate fi primită, deoarece, în speţă, prin Legea nr. 239/2019, Parlamentul a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, chiar prelungind termenul de intrare în vigoare a art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, la 1 ianuarie 2022, iar, ulterior, Parlamentul a adoptat Legea nr. 86/2021, prin care dispoziţiile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, sunt abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2022.
    60. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă vizând lipsa avizului CSM, Curtea, analizând nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 (secţiunea a 6-a pct. 5), a constatat că Guvernul a solicitat avizul CSM. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deşi i s-a solicitat, nu şi-a îndeplinit această atribuţie constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul.
    61. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă referitoare la art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018, Curtea a reţinut că art. 47 alin. (2) din Constituţie garantează dreptul la pensia bazată pe contributivitate, iar nu dreptul la o pensie de serviciu acordată după minimum 20 de ani vechime.
    62. Referitor la pretinsa încălcare a art. 124 din Constituţie privind independenţa justiţiei, Curtea a constatat că dispoziţiile criticate amână intrarea în vigoare a posibilităţii pensionării magistraţilor cu o vechime în magistratură de minimum 20 de ani, fără îndeplinirea vreunei alte condiţii, ceea ce nu afectează statutul judecătorilor sau al procurorilor, consacrat la nivel constituţional de art. 125 şi 132, şi nici nu afectează instituţii fundamentale ale statului, cum sunt instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea.
    63. Curtea a apreciat, de asemenea, că nu este încălcat nici art. 115 alin. (6) din Constituţie, având în vedere că din analiza criticilor de neconstituţionalitate nu a fost reţinută vreo afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului ori afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale.
    64. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile Deciziei nr. 713 din 2 noiembrie 2021, Deciziei nr. 803 din 7 decembrie 2021 şi Deciziei nr. 459 din 25 octombrie 2022 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    65. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mirela Elena Negoiţă în Dosarul nr. 1.946/109/2020 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ana-Maria Filip în Dosarul nr. 1.819/103/2021 al Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, de Ioan Cristian Uţa în Dosarul nr. 525/117/2022 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Elena Steluţa Uţa în Dosarul nr. 391/62/2022 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi de Bogdan Radu Jurcă în Dosarul nr. 4.856/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei şi ale articolului unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Neamţ - Secţia I civilă şi de contencios administrativ, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 279 din 29 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"