Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 278 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 278 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 966 din 20 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Teodor Zoica în Dosarul nr. 3.351/105/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 717D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepţiei, prin care acesta solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că tratamentul juridic diferit criticat de autorul excepţiei este justificat, recalcularea şi revizuirea pensiei fiind două operaţiuni distincte, aşa cum a reţinut de altfel şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 720 din 6 octombrie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 29 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.351/105/2020, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice [deşi, dintr-o eroare materială, în dispozitivul încheierii este menţionat art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 163/2020]. Excepţia a fost ridicată de Teodor Zoica într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 44 alin. (1) şi (2), ale art. 47 alin. (2) şi ale art. 53 alin. (1) şi (2). În susţinerea acestei critici, arată că, potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, în cazul revizuirii pensiei, sumele se acordă sau se recuperează în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor. În schimb, în ceea ce priveşte recalcularea pensiei, reglementată de art. 107 alin. (3) şi (5) din aceeaşi lege, sumele se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Or, această din urmă reglementare este de natură să creeze discriminări între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv între persoanele a căror pensie este recalculată şi persoanele a căror pensie este revizuită, întrucât şi în cazul recalculării, la fel ca în cazul revizuirii, este vorba despre date şi informaţii ce rezultă din documente care existau la data stabilirii iniţiale a pensiei, dar care nu au fost obţinute la acel moment, ci ulterior.
    7. Autorul excepţiei consideră că această deosebire terminologică nu ar trebui să conducă la excluderea incidenţei prescripţiei extinctive în cazul recalculării solicitate în condiţiile art. 107 alin. (3)din Legea nr. 263/2010, deoarece, asemănător revizuirii, în ambele cazuri sunt vizate decizii definitive şi, cel mai important, atât revizuirea, cât şi recalcularea constituie remedii pentru respectarea dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, pe baza unor date factuale preexistente momentului pensionării, iar nu ulterioare lui.
    8. Faptul că recalcularea are loc numai la solicitarea beneficiarului pensiei, iar nu şi din oficiu, ca în cazul revizuirii, nu ar trebui să justifice soluţia legislativă cuprinsă în art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, atât timp cât aceasta nu este justificată de o cauză dintre cele arătate de art. 53 alin. (1) din Constituţie.
    9. Nu în ultimul rând, dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care statuează în mod explicit că statul garantează atât dreptul de proprietate, cât şi creanţele asupra sa, dar şi celor ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    10. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 163/2020. Din cuprinsul aceleiaşi încheieri de sesizare, precum şi din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, sunt avute în vedere dispoziţiile art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea mai observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată, care, la data sesizării, aveau următorul conţinut:
    - Art. 107 alin. (3) şi (5):
    "(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
    (...)
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.“"


    15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) şi (2) privind proprietatea privată, art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica invocată de autorul acesteia priveşte diferenţa de tratament juridic pe care Legea nr. 263/2010 o instituie între două operaţiuni distincte: revizuirea pensiei - reglementată la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate de dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 - şi recalcularea pensiei - reglementată de art. 107 alin. (3)-(5) din aceeaşi lege. Ceea ce vizează autorul excepţiei este data de la care pensionarilor li se acordă sumele reprezentând diferenţele dintre pensia aflată în plată şi cea rezultată în urma recalculării, respectiv începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Această reglementare este considerată discriminatorie în raport cu dispoziţiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 care, în cazul revizuirii, dispun că sumele se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
    17. Faţă de această critică, Curtea reţine că dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 fac parte din grupul de dispoziţii legale ce vizează stabilirea şi plata pensiei şi reglementează două proceduri distincte: revizuirea şi recalcularea pensiei. Revizuirea pensiei este un procedeu tehnic de modificare a drepturilor de pensie prin care se realizează îndreptarea unor erori săvârşite la stabilirea drepturilor de pensie, erori din care au rezultat diferenţe între sumele stabilite sau plătite şi sumele care s-ar fi cuvenit pensionarului conform legii. Această procedură apare ca o garanţie a dreptului la pensie care nu permite perpetuarea sine die a unor erori în stabilirea pensiei, chiar dacă decizia de pensionare prin care au fost comise a rămas definitivă.
    18. Recalcularea pensiei, în ipoteza stabilită de art. 107 alin. (3)din Legea nr. 263/2010, are în vedere adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
    19. Dacă în cazul revizuirii este vorba despre îndreptarea unor erori materiale, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, ceea ce justifică, în cazul în care pensionarul a fost păgubit, dreptul la recuperarea retroactivă de către acesta a sumelor cuvenite de care a fost lipsit din culpa casei de pensii, în cazul recalculării nu se poate vorbi despre existenţa unei erori apărute la momentul stabilirii iniţiale a pensiei, ci de valorificarea ulterioară a unor documente care atestă situaţii noi sau chiar situaţii preexistente momentului pensionării, dar care nu au fost prezentate la momentul în care s-a solicitat acordarea pensiei. Prin urmare, sunt avute în vedere situaţii noi, astfel că acordarea retroactivă a sumelor reprezentând diferenţele dintre pensia aflată în plată şi cea rezultată în urma recalculării nu este justificată, chiar dacă documentele doveditoare se referă la situaţii care au avut loc în trecut.
    20. În acest context, sunt relevante cele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa privind reglementările anterioare ale art. 83 alin. (1) şi ale art. 169 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, în care a observat că, potrivit unui principiu general al legislaţiei pensiilor, înscrierea la pensie se face la cererea celui îndreptăţit, cerere însoţită de toate documentele care atestă dreptul şi întinderea acestuia. Nici recalcularea pensiilor stabilite anterior, prin luarea în calcul şi a unor date noi, nu se poate face decât la cerere şi începând cu o dată ulterioară depunerii cererii. Curtea a apreciat că existenţa acestui principiu nu contravine prevederilor art. 47 din Constituţie, reprezentând, în sine, doar opţiunea legiuitorului privind modul de exercitare a drepturilor consacrate de acest text constituţional (Decizia nr. 304 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 12 august 2005).
    21. De asemenea, Curtea, analizând dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, a statuat că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situaţia plăţii în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret (Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 19).
    22. Având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea apreciază că sunt lipsite de temei criticile invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate în prezenta cauză, privind caracterul discriminator al dispoziţiilor art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010.
    23. Curtea apreciază că aceleaşi concluzii se impun şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 44 alin. (1) şi (2) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie. Astfel, aşa cum s-a reţinut şi mai sus, acordarea dreptului la pensie în sistemul public de pensii se face, de regulă, după ce asiguratul formulează o cerere în acest sens, de la data înregistrării cererii [art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010], indiferent dacă această dată corespunde sau este ulterioară momentului în care asiguratul a îndeplinit condiţiile legale pentru a obţine o pensie în sistemul public de pensii. Prin urmare, în lipsa cererii formulate de asigurat, nu se poate vorbi despre existenţa vreunui drept la acordarea pensiei.
    24. În mod asemănător, dispoziţiile art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010, stabilind dreptul pensionarului de a cere recalcularea pensiei, prin luarea în considerare a unor elemente noi, care nu au fost avute în vedere la stabilirea iniţială a dreptului la pensie, condiţionează această operaţiune de cererea pensionarului, astfel că, înainte de depunerea acesteia, nu se poate vorbi despre existenţa vreunui drept de a obţine diferenţele de sume ce ar rezulta între pensia aflată în plată şi cuantumul acesteia stabilit în urma recalculării. Prin urmare, nu se poate reţine încălcarea dreptului la pensie ori a dreptului de proprietate, aşa cum susţine autorul excepţiei.
    25. În sfârşit, având în vedere că, în urma analizei efectuate, nu s-a reţinut încălcarea exerciţiului vreunui drept fundamental, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate şi criticile formulate în prezenta cauză în raport cu prevederile art. 53 din Constituţie.
    26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Teodor Zoica în Dosarul nr. 3.351/105/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 278 din 29 mai 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016