Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 277 din 4 mai 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative    Twitter Facebook

 DECIZIA nr. 277 din 4 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 663 din 11 august 2017


┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Fabian Niculae │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea „Royal Cash“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 35.691/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 188D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepţiei doamna avocat Simona Tanciu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, iar pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 361D/2016, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Play&Win Games“ - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 2.385/40/2015 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    5. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Având în vedere obiectul identic al excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 361D/2016 la Dosarul nr. 188D/2016.
    7. Atât părţile prezente, cât şi reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 361D/2016 la Dosarul nr. 188D/2016, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Societăţii „Royal Cash“ - S.R.L. din Bucureşti, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile legale criticate impun în sarcina agenţilor economici alte obligaţii decât cele de la data licenţierii lor. Costurile licenţierii nu pot fi recuperate dacă pe parcursul desfăşurării activităţilor licenţiate se impun în mod brutal noi taxe. În acest fel se încalcă principiul neretroactivităţii legii civile. Norma juridică trebuie să fie nu numai neretroactivă, dar şi predictibilă.
    9. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că organizatorii de jocuri de noroc au obligaţia de a plăti anticipat taxa de viciu, care se achită odată cu plata taxei de autorizare.
    10. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    11. Prin încheierile din 3 februarie şi 16 martie 2016, pronunţate în dosarele nr. 35.691/3/CA/2015 şi nr. 2.385/40/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea „Royal Cash“ - S.R.L. din Bucureşti şi, respectiv, de Societatea „Play&Win Games“ - S.R.L. din Botoşani în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate impun operatorilor economici sarcini fiscale suplimentare legate de deţinerea licenţei de organizare şi, respectiv, a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, altele decât cele stabilite de cadrul legal aplicabil la data licenţierii/autorizării. Aplicarea taxei de viciu, instituite prin prevederile Legii nr. 124/2015, unor activităţi economice licenţiate/autorizate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ încalcă în mod flagrant nu numai principiul neretroactivităţii legii civile, garantat de art. 15 din Constituţie, ci şi principiul previzibilităţii normelor juridice, principiu ce reprezintă, alături de cel al neretroactivităţii, o garanţie a statului de drept.
    13. Principiul previzibilităţii normei juridice impune ca autorităţile publice să normeze relaţiile sociale prin adoptarea de acte normative într-o asemenea manieră încât să permită oricărui subiect de drept să aibă o conduită corespunzătoare în raport cu actele normative. Lipsa acestei exigenţe determină o nesiguranţă a raporturilor juridice administrative, care are ca efect vătămarea în drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor.
    14. Aplicarea legii este un act ce trebuie realizat cu mare acurateţe, valorificând deopotrivă litera şi spiritul legii. Principiul securităţii juridice, enunţat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, este, în fapt, principiul încrederii juridice în sensul că actul juridic trebuie să fie clar şi previzibil; or, prin dispoziţiile legale enunţate în textul art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 se creează grave prejudicii materiale agenţilor economici.
    15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Ele nu retroactivează, astfel că nu vin în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale, cu forţă juridică superioară, ale art. 15 alin. (2) din Constituţie, pentru că formula din conţinutul legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 este clară, taxa pe viciu aplicându-se „de la data intrării în vigoare a prezentei legi“, dispunându-se, astfel, numai pentru viitor.
    16. În cauză, norma apreciată ca neconstituţională, cea privind instituirea „taxei de viciu“ îndeplineşte condiţiile constituţionale necesare, fiind clară, previzibilă şi permiţând celor vizaţi să îşi regleze conduita, să adopte strategia pe care o consideră adecvată. În acest ultim sens, instanţa subliniază că, în concret, chiar autoarea excepţiei a arătat că a existat dreptul de opţiune pentru continuarea activităţii sau nu, în funcţie de noile reglementări, făcând chiar uz de prevederile art. II alin. (1) din Legea nr. 124/2015.
    17. Tribunalul Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa arată că din interpretarea acestor dispoziţii legale nu rezultă că taxa de viciu trebuie plătită de la data intrării în vigoare a Legii nr. 124/2015, ci, începând cu această dată s-a modificat doar momentul la care aceasta taxă urmează a fi achitată de operatorul economic şi anume, odată cu plata taxelor de autorizare. Prin această reglementare nu s-au modificat condiţiile de acordare a licenţelor deja emise, acestea păstrându-şi valabilitatea până la data expirării lor, dispoziţiile criticate dispunând numai pentru viitor, iar nu şi pentru trecut.
    18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 812 din 24 noiembrie 2015.
    20. În ceea ce priveşte eventuala încălcare a principiului neretroactivităţii legii, din analiza susţinerilor autoarei excepţiei din Dosarul nr. 188D/2016, reiese faptul că, în realitate, critica vizează modalitatea de aplicare a legii de către Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc, respectiv o precizare postată pe pagina de internet a instituţiei, potrivit căreia taxa se datorează începând cu data de 13 februarie 2015, deşi legea a intrat în vigoare începând cu data de 12 iunie 2015.
    21. Taxa de viciu fusese introdusă prin intermediul art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014. Dispoziţiile criticate stabilesc doar modificarea termenului şi a modalităţii în care aceasta se achită - respectiv taxa de viciu urmează a se achita în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei. Mai mult, în cuprinsul art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 se prevede expres faptul că efectele reglementării se produc de la data intrării în vigoare a normei. În ceea ce priveşte eventuala încălcare a principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale, Guvernul consideră relevante considerentele Curţii Constituţionale din cuprinsul Deciziei nr. 118 din 1 februarie 2011 conform cărora „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, precum şi cuantumul acestora. (…) Aşa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite, taxe şi cuantumul acestora, bineînţeles cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi echitabile.“
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care au următorul cuprins: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“
    25. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile şi ale art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că cele două autoare ale acesteia pornesc de la o premisă eronată, şi anume aceea potrivit căreia introducerea taxei de viciu pe jocurile de noroc s-a făcut odată cu Legea nr. 124/2015. În realitate, această taxă a fost introdusă prin art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Activitatea care vizează jocurile de noroc este reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010.
    27. Astfel, prin art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-au adus modificări şi completări pct. 4 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, anexă care se referă la „taxe speciale“. Astfel, prin art. I pct. 47 cu referire la lit. C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-a legiferat taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.
    28. Dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015. Totodată, prin Legea nr. 124/2015 s-a menţinut această soluţie legislativă cu privire la „taxa de viciu“, însă s-a modificat modalitatea şi perioada de achitare a acesteia, având în vedere că, potrivit art. II din Legea nr. 124/2015, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“ Obligativitatea plăţii taxei de viciu reiese ca fiind menţinută din lectura pct. 3 lit. C) din anexa la Legea nr. 124/2015.
    29. Aşadar, obligativitatea plăţii taxei pe viciu instituită prin art. I pct. 47 cu referire la lit. C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 are continuitate prin art. II din Legea nr. 124/2015 - în prima formă plata taxei de viciu se achita odată cu plata taxei de licenţă, iar în noua formă plata taxei de viciu se achită odată cu plata taxelor de autorizare, obligaţie ce incumbă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc licenţiaţi pe teritoriul României.
    30. Aşadar, prevederile legale criticate fixează doar modalitatea în care este achitată taxa de viciu şi anume trimestrial, ele având doar caracterul unor norme procedurale care sunt de imediată aplicare. De altfel, aceste norme sunt în favoarea societăţilor care desfăşoară astfel de activităţi, având în vedere că plata nu se mai face într-o singură tranşă, ci în 4 tranşe (trimestrial).
    31. Cu privire la constituţionalitatea articolelor din Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, astfel cum au fost modificate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 241 din 6 aprilie 2017, nepublicată*) la data pronunţării prezentei decizii. Chiar dacă Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2014 face corp comun cu legea sa de aprobare, respectiv Legea nr. 124/2015, prevederile legale criticate au un conţinut propriu, fiind de natură procedurală, ele nevizând soluţia de principiu a instituirii taxei de viciu.──────────
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 241 din 6 aprilie 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 19 iulie 2017.
──────────

    32. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt clare, precise şi previzibile şi se aplică numai pentru viitor, astfel că nu poate reţine încălcarea art. 1 alin. (5) şi a art. 15 alin. (2) din Constituţie. Dat fiind că nu prevederile legale criticate instituie taxa pe viciu, Curtea constată că prevederile art. 56 alin. (2) din Constituţie nu sunt incidente în cauza de faţă.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Royal Cash“ - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 35.691/3/CA/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea „Play&Win Games“ - S.R.L. din Botoşani în Dosarul nr. 2.385/40/2015 al Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Botoşani - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 mai 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----


Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 277 din 4 mai 2017

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5
 

Atentie, Juristi!

Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice