Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 277 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 277 din 26 aprilie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 277 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 911 din 30 octombrie 2018

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, excepţie ridicată de Alexandru Burducea, Gabriel Buga, Lucian Ioan Baieş, Daniel Brăilescu, Florin Homoc, Magda Gabriela Moraru, Ionuţ Radu, Vasile Sidorenco, Lucian Tudor, Robert Emilian Tiţa, Florin Vieru, George Doru Vasile, Adrian Pena, Doru Alexandru Vasile, Vanghele Geamalinga, Dacian Dateş, Florin Ungureanu, Sorin Andrei Chirilă, Marin Anton Săndulescu, Ioan Alexandru Mareş, Simona Elena Vitoreanu, Gheorghe Diaconu, George Paul Păun, Marian Tiberiu Diaconu, Mihaela Dumitru şi Florin Adrian Ionescu, prin reprezentant Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 14.848/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 135 D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, doamna Alexandra Nica, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Lipsesc autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a depus concluzii scrise în care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, iar Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un punct de vedere prin care solicită respingerea acesteia, în principal ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că rigorile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) impun obligativitatea reglementării prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi a regimului general privind raporturile de muncă. Într-adevăr, raportul de serviciu al poliţistului trebuie să ia naştere, să se execute şi să înceteze în condiţii speciale prevăzute de lege organică. În cauză, textul de lege criticat nu se referă la aceste aspecte, ci reglementează competenţa ministrului afacerilor interne de a stabili, prin ordin, conducătorii subunităţilor care au calitatea de ordonatori de credite. Numirea ordonatorilor de credite nu face parte din elementele esenţiale care definesc raportul de serviciu/statutul funcţionarului public - poliţist.
    5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată arătând, în esenţă, că textul de lege criticat nu reglementează cu privire la raportul de serviciu al poliţistului, raport care trebuie reglementat prin lege organică, ci la o atribuţie a ministrului afacerilor interne.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 23 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 14.848/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Excepţia a fost invocată de Alexandru Burducea, Gabriel Buga, Lucian Ioan Baieş, Daniel Brăilescu, Florin Homoc, Magda Gabriela Moraru, Ionuţ Radu, Vasile Sidorenco, Lucian Tudor, Robert Emilian Tiţa, Florin Vieru, George Doru Vasile, Adrian Pena, Doru Alexandru Vasile, Vanghele Geamalinga, Dacian Dateş, Florin Ungureanu, Sorin Andrei Chirilă, Marin Anton Săndulescu, Ioan Alexandru Mareş, Simona Elena Vitoreanu, Gheorghe Diaconu, George Paul Păun, Marian Tiberiu Diaconu, Mihaela Dumitru şi Florin Adrian Ionescu, toţi reprezentaţi de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ într-o cauză având ca obiect acţiunea în pretenţii prin care s-a solicitat plata unor diferenţe salariale rezultând din neacordarea unui „spor de studii superioare“ în perioada cuprinsă între anii 2012-2015.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că textul de lege criticat este o normă inaccesibilă şi imprevizibilă, deoarece se completează cu un act administrativ - Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/34/2014 - secretizat, prin care se reglementează cu privire la „ordonatorii de credite“ secundari şi terţiari care sunt stabiliţi prin acesta. Ordinul se referă la unităţile de poliţie având calitate de debitori ai obligaţiilor de plată a drepturilor salariale faţă de poliţiştii cu care au un raport de serviciu. Dreptul la salariu şi obligaţia corelativă de plată a salariului, precum şi titularii acestora sunt elementele constitutive esenţiale ale raportului de serviciu al poliţistului, iar actul normativ ce reglementează cu privire la subiectul de drept debitor al obligaţiei de plată trebuie să fie accesibil şi previzibil pentru acesta. Astfel, cu privire la „entitatea“ care are obligaţia de plată a salariului, trebuie să se reglementeze prin lege organică, în conformitate cu art. 73 alin. (1) lit. j) şi p) din Constituţie, iar nu prin act infralegal, de către ministrul afacerilor interne, organ al puterii executive. Aşa fiind, textul de lege criticat, care deleagă ministrului afacerilor interne puterea de legiferare în domeniul funcţiei publice - domeniu rezervat exclusiv Parlamentului în calitate de legiuitor organic - aduce atingere dispoziţiilor constituţionale anterior invocate.
    8. Referitor la îndeplinirea condiţiei referitoare la „urgenţă“, cuprinsă în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, în ceea ce priveşte caracterul reglementării, se observă că aceasta nu este îndeplinită, de vreme ce Guvernul nu a reglementat direct cu privire la ordonatorii de credite, ci a delegat ministrului afacerilor interne competenţa de a emite un ordin prin care să le confere această calitate.
    9. Autorii mai arată că textul de lege criticat aduce atingere art. 115 alin. (6) din Constituţie, deoarece acesta afectează „instituţia fundamentală a statului care este funcţionarul public poliţist“ şi, totodată, afectează instituţia fundamentală a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a ţării.
    10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece statutul funcţionarului public este stabilit prin lege organică, iar cu privire la delegarea legislativă nu poate fi constatată vreo încălcare a prevederilor Legii fundamentale.
    11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat reglementează un aspect ce nu ţine de statutul poliţiştilor ca funcţionari publici, ci reprezintă o măsură de organizare a oricărei instituţii publice, pentru punerea în executare a legii, în ceea ce priveşte fundamentarea, justificarea şi utilizarea, în condiţii de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate a creditelor bugetare repartizate din bugetele lor, celor care beneficiază de aceste fonduri. Din această perspectivă, nu sunt încălcate dispoziţiile art. 73 alin. (1) lit. j) şi p) şi art. 115 alin. (6) din Constituţie. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, se arată că urgenţa reglementării şi situaţia extraordinară care a determinat-o sunt cele arătate în preambulul ordonanţei de urgenţă şi că aceasta corespunde considerentelor de principiu reţinute în jurisprudenţa Curţii.
    13. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, deoarece raportul de serviciu al poliţistului ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale prevăzute de legea organică, dar textul de lege criticat, ce reglementează cu privire la numirea ordonatorilor de credite, nu face parte dintre elementele esenţiale care definesc raportul de serviciu/statutul funcţionarului public poliţist. Se arată că urgenţa reglementării a fost explicată în preambulul textului de lege criticat şi că se întemeiază şi pe art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Nu sunt încălcate, în opinia sa, nici celelalte texte din Constituţie invocate în susţinerea excepţiei.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse, concluziile consilierului juridic prezent şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, cu modificările aduse prin Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 19 februarie 2008, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său. Textul de lege criticat are următorul conţinut: „Ministrul internelor şi reformei administrative stabileşte, prin ordin, conducătorii unităţilor şi subunităţilor care au calitatea de ordonator de credite.“
    17. Cu privire la denumirea actuală a autorităţii administraţiei publice centrale, la care textul de lege criticat face referire, Curtea observă că, în prezent, funcţionează Ministerul Afacerilor Interne, înfiinţat prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013.
    18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securităţii juridice, art. 73 alin. (1) lit. j) şi p) referitoare la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, precum şi ale art. 115 alin. (4), referitor la condiţia urgenţei reglementării în cazul ordonanţelor de urgenţă şi alin. (6), referitor la interdicţia reglementării prin ordonanţe de urgenţă, în sensul afectării regimului instituţiilor fundamentale ale statului.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect acţiunea în pretenţii prin care s-a solicitat plata unor diferenţe salariale, rezultând din neacordarea unui „spor de studii superioare“, în perioada cuprinsă între anii 2012-2015.
    20. Curtea constată că, în faţa instanţei care a sesizat-o, Ministerul Afacerilor Interne a ridicat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, întemeiate pe art. 12 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, pentru a demonstra că Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, şi nu ministerul este titularul obligaţiei de plată a drepturilor salariale pentru reclamanţii-autori, calculul şi plata drepturilor solicitate fiind în sarcina şefului acestei unităţi ca ordonator terţiar de credite. Ca urmare a ridicării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne, reprezentantul reclamanţilor a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007.
    21. Curtea reţine că prin acţiunea introdusă nu au fost contestate atribuţiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de ministru, ci s-a solicitat exclusiv plata unor diferenţe salariale rezultând din neacordarea unui „spor de studii superioare“. Or, textul de lege criticat ca fiind neconstituţional reglementează tocmai una dintre aceste atribuţii. Din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 nu îndeplineşte una dintre condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aceea a legăturii cu soluţionarea cauzei, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.
    22. În final, cu privire la calitatea procesuală pasivă a Ministerului Afacerilor Interne, Curtea observă prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 29 septembrie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că „Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.“
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său, excepţie ridicată de Alexandru Burducea, Gabriel Buga, Lucian Ioan Baieş, Daniel Brăilescu, Florin Homoc, Magda Gabriela Moraru, Ionuţ Radu, Vasile Sidorenco, Lucian Tudor, Robert Emilian Tiţa, Florin Vieru, George Doru Vasile, Adrian Pena, Doru Alexandru Vasile, Vanghele Geamalinga, Dacian Dateş, Florin Ungureanu, Sorin Andrei Chirilă, Marin Anton Săndulescu, Ioan Alexandru Mareş, Simona Elena Vitoreanu, Gheorghe Diaconu, George Paul Păun, Marian Tiberiu Diaconu, Mihaela Dumitru şi Florin Adrian Ionescu, prin reprezentant Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 14.848/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 aprilie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016