Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 276 din 30 iunie 2025  referitoare la interpretarea dispozitiilor articolului unic din Legea nr. 103/2023, coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 276 din 30 iunie 2025 referitoare la interpretarea dispozitiilor articolului unic din Legea nr. 103/2023, coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1003 din 31 octombrie 2025
    Dosar nr. 3.027/1/2024

┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele │
│ │completului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag │I civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana │- preşedintele Secţiei │
│Surdu │a II-a civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela Vişan │- judecător la Secţia I│
│ │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina │- judecător la Secţia I│
│Alexandra │civilă │
│Boldea │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│ │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina │- judecător la Secţia a│
│Vrabie │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina │- judecător la Secţia a│
│Blandiana │II-a civilă │
│Grădinaru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Ionel Barbă │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Doina Vişan │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Ionel Florea │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Bogdan Cristea│de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihnea Adrian │- judecător la Secţia │
│Tănase │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘


    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 3.027/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.178/83/2023 şi de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.868/109/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, nefiind formulate puncte de vedere la raport; a fost depus un amicus curiae de către Sindicatul Naţional SCOR.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 2 decembrie 2024, în Dosarul nr. 1.178/83/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Articolul unic din Legea nr. 103/2023, coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se interpretează în sensul că modificarea indemnizaţiei primarului şi viceprimarului pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite ca modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului să fie efectuată retroactiv pentru respectiva perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 sau, dimpotrivă, o atare modificare poate opera exclusiv pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023? "

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 3.027/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 30 iunie 2025.
    9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cu nr. 3.040/1/2024 sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.868/109/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "În interpretarea art. 11 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 130/2021, introdus prin Legea nr. 103/2023, aceste din urmă dispoziţii determină obligarea consiliului local să modifice în mod corespunzător salarizarea şi pentru categoria de personal funcţionari publici, salarizat potrivit art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 noiembrie 2022? "

    10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 3.040/1/2024 la Dosarul nr. 3.027/1/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)
    "ART. 11
    (1) Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în urma consultării organizaţiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.
    (2) Nomenclatorul funcţiilor necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărei instituţii sau autorităţi a administraţiei publice locale, precum şi ierarhia funcţiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III şi cap. II lit. A pct. IV.
    (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.
    (4) Nivelul veniturilor salariale se stabileşte, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli."

    12. Legea nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Legea nr. 103/2023)
    "ARTICOL UNIC
    Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115 din 26 august 2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 29 august 2022, cu următoarea completare:
    - La articolul I, după alineatul (4^2) al articolului I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, se introduc două noi alineate, alin. (4^3) şi (4^4), cu următorul cuprins:
    (4^3) Pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de majorările salariale prevăzute la alin. (4^1) şi (4^2) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice».

    (4^4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4^1), începând cu data de 1 noiembrie 2022, cuantumul brut al indemnizaţiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021."


    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept
    A. Dosarul nr. 1.178/83/2023 al Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    13. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare cu nr. 1.178/83/2023, reclamantul prefectul judeţului Satu Mare a chemat în judecată pe pârâtul primarul oraşului Livada, solicitând instanţei să dispună anularea dispoziţiilor de salarizare ale personalului din aparatul de specialitate al primarului oraşului Livada, emise la 26 aprilie 2024 şi la 27 iunie 2024, întemeiate pe Legea nr. 103/2023, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 noiembrie 2022.
    14. Prin Sentinţa civilă nr. 171 din 9 mai 2024, Tribunalul Satu Mare a admis acţiunea şi a anulat dispoziţiile de salarizare ale personalului aparatului de specialitate al primarului oraşului Livada, emise la 26 aprilie 2024 şi la 27 iunie 2024, întemeiate pe Legea nr. 103/2023, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 noiembrie 2022.
    15. Împotriva acestei sentinţe pârâtul a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii atacate şi, în urma rejudecării, respingerea acţiunii.
    16. În motivarea căii de atac a susţinut că salarizarea personalului aparatului de specialitate al primarului oraşului Livada se efectuează în temeiul art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi al unei hotărâri a Consiliului Local Livada din 2017, care permit actualizarea salariilor personalului respectiv în funcţie de cuantumul indemnizaţiei viceprimarului.

    B. Dosarul nr. 3.868/109/2023 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
    17. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş cu nr. 3.868/109/2023, mai mulţi reclamanţi au chemat în judecată pe pârâtele unitatea administrativ-teritorială comuna Pietroşani şi Consiliul Local Pietroşani, solicitând instanţei să dispună anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local Pietroşani nr. 24 din 24 aprilie 2023, în sensul actualizării salariilor de bază pentru funcţiile publice şi personalul contractual angajat în aparatul de specialitate al primarului, începând cu 1 noiembrie 2022.
    18. Prin Sentinţa civilă nr. 117 din 4 martie 2024, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
    19. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023 prevede o excepţie de la regula stabilită prin art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie aplicabilă numai pentru categoriile de personal reprezentate de primari şi viceprimari, iar nu şi pentru funcţionarii publici din aparatul propriu al unităţii administrativ-teritoriale comuna Pietroşani, pentru care salariile de bază au fost stabilite în mod legal prin hotărârea contestată.
    20. Împotriva acestei sentinţe reclamanţii au declarat recurs, prin care au solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii atacate şi, în urma rejudecării, admiterea acţiunii.
    21. În motivarea căii de atac au arătat că indemnizaţia viceprimarului se stabileşte în conformitate cu art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, aceasta putând fi majorată numai în ipoteza majorării salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Or, în cazul majorării indemnizaţiei viceprimarului, se impunea majorarea salariilor reclamanţilor, începând cu aceeaşi dată.
    22. În continuare au subliniat că art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023 nu reprezintă o excepţie de la prevederile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, ci de la dispoziţiile art. I alin. (2) şi alin. (4^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, care plafonau indemnizaţiile funcţiilor de demnitate publică la nivelul celor din decembrie 2021.
    23. Ca atare, recurenţii au apreciat că li se aplică prevederile anterior evocate ca efect al aplicării art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că beneficiază de actualizarea indemnizaţiei viceprimarului.


    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    24. Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    25. Astfel, completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Oradea a arătat că procesul se află pe rolul acestei instanţei în calea de atac a recursului şi că obiectul cauzei vizează stabilirea şi plata drepturilor salariale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului oraşului Livada. De lămurirea modului de interpretare a articolului unic din Legea nr. 103/2023 şi a art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017 depinde soluţionarea pe fond a cauzei. În acest sens a menţionat că recurenta critică în calea de atac aprecierea primei instanţe, în sensul că Legea nr. 103/2023 permite, cu titlu de excepţie, modificarea retroactivă doar a indemnizaţiei primarului şi viceprimarului, începând cu 1 noiembrie 2022. A mai arătat că instanţa supremă nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept, care nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    26. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Piteşti a apreciat că obiectul acţiunii se încadrează în categoria proceselor circumscrise art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei instanţa supremă nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    27. Părţile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunii de drept invocate.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    28. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Oradea a arătat că dispoziţiile legale incidente sunt susceptibile de interpretări diferite.
    29. Pe de o parte, se poate aprecia că modificarea indemnizaţiei primarului şi viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) nu permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă, ci numai pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a acestei legi.
    30. Astfel, Legea nr. 103/2023 permite, cu titlu de excepţie, modificarea retroactivă numai a indemnizaţiei primarului şi viceprimarului, iar excepţia este de strictă interpretare, astfel încât nu poate fi aplicată personalului din aparatul de specialitate al primarului.
    31. Pe de altă parte, se poate aprecia că modificarea indemnizaţiei primarului şi viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă.
    32. În acest sens s-a arătat că actualizarea salariilor personalului din aparatul de specialitate al primarului, în funcţie de cuantumul indemnizaţiei viceprimarului, se efectuează în temeiul art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin emiterea unei hotărâri de consiliu local, care precedă intrarea în vigoare a Legii nr. 103/2023.
    33. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Piteşti a apreciat că dispoziţiile art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023 vizează numai indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017, acestea constituind o excepţie de la prevederile art. I alin. (2) şi (4^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, referitoare la plafonarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    34. Din răspunsurile transmise de către instanţele consultate au rezultat două opinii.
    35. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că modificarea indemnizaţiei primarului şi viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) nu permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă, ci numai pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a acestei legi.
    36. S-a argumentat că Legea nr. 103/2023 permite, cu titlu de excepţie, modificarea retroactivă doar a indemnizaţiei primarului şi viceprimarului, iar excepţia este de strictă interpretare, astfel încât nu poate fi aplicată şi personalului din aparatul de specialitate al primarului. Împrejurarea că nivelul veniturilor salariale ale acestor funcţionari publici este limitat la nivelul indemnizaţiei viceprimarului nu poate conduce, în absenţa unei dispoziţii exprese, la concluzia că majorarea acestei indemnizaţii atrage de plano şi majorarea salariilor funcţionarilor publici în discuţie.
    37. Într-o a doua opinie s-a apreciat că modificarea indemnizaţiei primarului şi viceprimarului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului pentru respectiva perioadă.
    38. S-a argumentat că voinţa legiuitorului a fost aceea de a creşte indemnizaţia primarului şi a viceprimarului, începând cu 1 noiembrie 2022, ceea ce conduce, în mod implicit, la majorarea salariilor funcţionarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al primarului, începând cu aceeaşi dată.
    39. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizărilor.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    40. Prin Decizia nr. 69 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 12 aprilie 2023, Curtea Constituţională a României a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate invocată şi a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ansamblul său, este constituţională în raport cu toate criticile formulate.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    41. Prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 2 august 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a admis sesizarea şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. I alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, ale art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care au ca efect plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, a stabilit că: Aceste reglementări legale sunt aplicabile şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, chiar dacă prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu modifică sistemul de stabilire a salariilor de bază din familia ocupaţională „Administraţie“ cuprins în art. 11 din aceeaşi lege-cadru.
    42. Prin Decizia nr. 109 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 30 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă prevederea referitoare la calcularea indemnizaţiei brute lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 noiembrie 2022, menţionată în cuprinsul art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, sau de la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care a fost introdusă această prevedere."

    43. Prin Decizia nr. 41 din 17 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 8 aprilie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "În interpretarea şi aplicarea art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 103/2023, cuantumul brut al indemnizaţiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021, începând cu data de 1 noiembrie 2022, prevăzută în art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022, sau începând cu data de 21 aprilie 2023, a intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative?"


    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    44. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    45. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă şi cea de contencios administrativ ce vizează raporturile de serviciu ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    46. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    47. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    48. Din analiza dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, declanşarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    49. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii de admisibilitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect:
    (i) anularea dispoziţiilor de salarizare ale personalului din aparatul de specialitate al primarului oraşului Livada, emise la 26 aprilie 2024 şi la 27 iunie 2024, întemeiate pe Legea nr. 103/2023, prin care s-au stabilit drepturile salariale începând cu 1 noiembrie 2022;
    (ii) anularea parţială a Hotărârii Consiliului Local Pietroşani nr. 24 din 24 aprilie 2023, în sensul actualizării salariilor de bază pentru funcţiile publice şi personalul contractual angajat în aparatul de specialitate al primarului, începând cu 1 noiembrie 2022.

    50. Astfel, obiectul acţiunilor deduse judecăţii se circumscrie proceselor privind stabilirea drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    51. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în curs de soluţionare pe rolul Curţii de Apel Oradea şi Curţii de Apel Piteşti, care judecă în ultimă instanţă, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    52. Aşadar, primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite.
    53. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, instanţa supremă constată că această cerinţă instituie o dublă condiţionare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept şi, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea cauzei pe fond.
    54. Referitor la primul aspect se observă că art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 coincide în conţinut cu art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu instituie vreo derogare de la dreptul comun.
    55. Faţă de norma de trimitere de la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care prevede aplicarea în completare a dispoziţiilor Codului de procedură civilă, se constată că şi în cazul mecanismului instituit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este pe deplin operantă noţiunea autonomă de „chestiune de drept“, a cărei semnificaţie a fost conturată în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procedura reglementată de art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    56. De altfel, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a ţinut seama de faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor „chestiuni dificile de drept“.
    57. În consecinţă, jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate rămâne de actualitate şi sub imperiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare unitare, care să elimine diferenţierile în materia stabilirii/plăţii drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice.
    58. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie una veritabilă, în sensul că întrebarea adresată instanţei supreme să vizeze o problemă de drept reală, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidenţa unor principii generale ale dreptului al căror conţinut sau a căror sferă de acţiune sunt discutabile. În caz contrar, rolul instanţei supreme ar deveni unul de soluţionare directă a cauzei aflate pe rol şi ar neutraliza rolul constituţional al instanţei legal învestite de a judeca, în mod direct şi efectiv, procesul.
    59. Verificând îndeplinirea acestei condiţii, se constată că întrebările adresate instanţei supreme sunt formulate în mod diferit, însă vizează aceleaşi texte de lege şi aceeaşi problemă.
    60. Astfel, instanţele de trimitere solicită, în esenţă, a se stabili dacă modificarea indemnizaţiei primarului şi viceprimarului pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite ca modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului să fie efectuată retroactiv pentru respectiva perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (începând cu 1 noiembrie 2022) sau, dimpotrivă, o atare modificare poate opera exclusiv pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (începând cu 21 aprilie 2023).
    61. Chestiunea antamată de instanţele de trimitere nu priveşte interpretarea unor norme lacunare sau neclare de natură a justifica intervenţia instanţei supreme, ci modul de aplicare a normelor din cuprinsul unor legi adoptate succesiv.
    62. Astfel, stabilirea modului de aplicare a unei dispoziţii dintr-o lege ulterioară [art. I alin. (4^4) din Legea nr. 103/2023] unei categorii profesionale nemenţionate în cuprinsul normei ce instituie o excepţie de la prevederile alin. (2) al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, derogatorii de la art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă, în sensul consacrat de jurisprudenţa instanţei supreme.
    63. Corelarea unor norme din cuprinsul unei legi speciale ulterioare cu cele dintr-o lege generală în vederea determinării sferei beneficiarilor unor drepturi salariale pentru perioada anterioară adoptării normei speciale intră în atributul exclusiv al instanţelor de judecată, în virtutea art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia „judecătorul soluţionează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile“.
    64. De altfel, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să decurgă din interpretarea unei dispoziţii legale, iar nu din aplicarea acesteia la circumstanţele particulare ale speţei, operaţiune ce intră în atributul exclusiv al instanţei învestite cu soluţionarea cauzei (Decizia nr. 44 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 19 iulie 2017).
    65. Această constatare este valabilă şi pentru situaţia în care întrebarea implică mai multe prevederi legale.
    66. Astfel, dacă, prin sesizarea formulată, nu se urmăreşte stabilirea înţelesului sau a conţinutului conceptual al normei, ci, pornindu-se de la un anumit rezultat al interpretării coroborate a dispoziţiilor legale, se are în vedere doar modul de aplicare a normei, în scopul identificării soluţiei ce trebuie pronunţată în cauză, sesizarea este inadmisibilă (Decizia nr. 20 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 12 martie 2025).
    67. Or, instanţele de trimitere nu urmăresc identificarea conţinutului conceptual al normelor, ci stabilirea modului de aplicare a acestora prin raportare la situaţiile particulare din cauzele deduse judecăţii, operaţiune care excedează atribuţiilor Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    68. Ca atare, sesizările nu pot primi o dezlegare pe fond, câtă vreme se tinde la o „delegare“ a funcţiei jurisdicţionale a instanţelor de trimitere (aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecăţii) către instanţa supremă, îndrituită legal să dea dezlegări de principiu asupra unor veritabile chestiuni de drept, iar nu să confirme modul de aplicare a normelor de drept pentru rezolvarea raportului juridic litigios.
    69. Mai mult decât atât, inadmisibilitatea sesizărilor conexate poate fi dedusă şi din Decizia nr. 109 din 9 decembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni: dacă prevederea referitoare la calcularea indemnizaţiei brute lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică începând cu data de 1 noiembrie 2022, menţionată în cuprinsul art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, sau de la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, prin care a fost introdusă această prevedere.
    70. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 41 din 17 februarie 2025, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni: în interpretarea şi aplicarea art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, aprobată prin Legea nr. 103/2023, cuantumul brut al indemnizaţiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021, începând cu data de 1 noiembrie 2022, prevăzută în art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022, sau începând cu data de 21 aprilie 2023, a intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023?

    71. Considerentele anterior expuse impun concluzia că întrebările adresate instanţei supreme nu antamează o chestiune de drept veritabilă de natură a justifica declanşarea mecanismului de prevenire a practicii judiciare neunitare, motiv pentru care, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.178/83/2023 şi de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.868/109/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele întrebări:
    "Articolul unic din Legea nr. 103/2023, coroborat cu prevederile art. 11 alin. (1)-(4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se interpretează în sensul că modificarea indemnizaţiei primarului şi viceprimarului pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 (în mod retroactiv) permite ca modificarea corespunzătoare a salariilor de bază ale personalului din aparatul de specialitate al primarului să fie efectuată retroactiv pentru respectiva perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 sau, dimpotrivă, o atare modificare poate opera exclusiv pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023?
    În interpretarea art. 11 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. I alin. (4^4) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 130/2021, introdus prin Legea nr. 103/2023, aceste din urmă dispoziţii determină obligarea consiliului local să modifice în mod corespunzător salarizarea şi pentru categoria de personal funcţionari publici, salarizat potrivit art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 noiembrie 2022?"

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 iunie 2025.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian Balacciu


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016