Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 276 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 276 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 980 din 23 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Gabriel Bădulescu în Dosarul nr. 18.963/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 667D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.134D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă în Dosarul nr. 14.266/320/2016*/a1.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.134D/2021 la Dosarul nr. 667D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale concretizată prin Decizia nr. 418 din 24 septembrie 2024. Se arată că aplicarea sancţiunii complementare de către agentul constatator este o problemă de legiferare, şi nu de constituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 18.963/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Gabriel Bădulescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    8. Prin Încheierea civilă din 26 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 14.266/320/2016*/a1, Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată din oficiu de către instanţa judecătorească într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva procesuluiverbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în Dosarul nr. 667D/2021, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate prevăd obligaţia generală de respectare a „indicaţiilor poliţistului rutier“, fără însă a incrimina o faptă concretă, o conduită manifestată printr-o acţiune sau o inacţiune a subiectului, stabilind sancţiuni contravenţionale principale şi complementare, fără a exista criterii obiective minime în vederea aplicării acestora în mod diferenţiat. Pentru acest motiv, dispoziţiile ce fac obiectul excepţiei încalcă cerinţa de previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice act normativ. Ca atare, prin raportare la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziţiile legale criticate încalcă cerinţele privitoare la claritatea şi previzibilitatea normelor juridice, astfel cum aceste cerinţe au fost statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la calitatea actelor normative. Sunt invocate deciziile nr. 26 din 18 ianuarie 2012, nr. 492 din 10 mai 2012, nr. 494 din 10 mai 2012 şi nr. 363 din 7 mai 2015.
    10. Se mai susţine că, în ceea ce priveşte noţiunile de „indicaţii“ şi „dispoziţii“, prevederile legale criticate nu oferă vreo explicaţie sau o descriere a acestora, astfel cum nici Regulamentul de punere în aplicare nu conţine vreo detaliere.
    11. Se apreciază că, întrucât prevederile criticate impun o obligaţie generală de a respecta un număr nedefinit de „indicaţii“ ale poliţistului rutier, cu dificultate identificabile, şi stabilesc sancţiuni contravenţionale, neincriminând fapte concrete, acestea încalcă principiile legalităţii şi proporţionalităţii care guvernează dreptul contravenţional.
    12. Prin urmare, prevederile art. 31 lit. a) şi, respectiv, cele ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, motiv pentru care nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, contravenind principiului fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie, precum şi principiului restrângerii proporţionale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţie.
    13. În final, se afirmă că reglementarea în discuţie încalcă principiul legalităţii şi securităţii juridice, întrucât stabileşte o contravenţie într-un mod general, ambiguu şi imprecis, nefiind precizate în mod clar care sunt indicaţiile pe care le poate da poliţistul rutier, pentru a se putea apoi discuta de eventuala nerespectare a acestora.
    14. În Dosarul nr. 1.134D/2021, instanţa, prin raportare la art. 53 din Constituţie, critică textul legal prin raportare la proporţionalitatea sancţiunii complementare, sancţiune care se aplică în mod automat, fără ca agentul constatator să aibă posibilitatea realizării unei individualizări. De asemenea, strict prin raportare la textele legale din cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi la jurisprudenţa neunitară de la nivelul întregii ţări, reindividualizarea sancţiunii complementare de instanţele de judecată este privită diferit.
    15. Se susţine, în esenţă, că principiul proporţionalităţii poate fi analizat din mai multe perspective, aplicările sale concrete fiind diferite şi producând consecinţe juridice diferite. Acest principiu exprimă necesara adecvare a măsurilor juridice la situaţiile de fapt cărora acestea se adresează, stabilind o relaţie justă şi legitimă între măsura juridică adoptată şi realitatea socială. În ultimă instanţă, acest echilibru are în vedere scopul reglementării, impunând o atitudine rezonabilă oricărei autorităţi competente normative. De altfel tocmai acest aspect, al rezonabilităţii, a fost expres reţinut şi de norma constituţională.
    16. Se apreciază că în cazul textului legal criticat este încălcat principiul proporţionalităţii, deoarece sancţiunea suspendării dreptului de a conduce intervine de drept în cazul săvârşirii unei fapte contravenţionale care nu are neapărat legătură directă cu conduita rutieră a contravenientului. Este adevărat că scopul instituirii sancţiunii complementare este acela de a institui un cadru în care controlul rutier să se desfăşoare în bune condiţii, conducătorii auto fiind descurajaţi faţă de existenţa acestei sancţiuni să părăsească autovehiculul, dar aplicarea sancţiunii în mod automat, fără posibilitatea individualizării acesteia, este disproporţionată şi nu ţine cont de situaţiile variate ce pot apărea în viaţa de zi cu zi.
    17. Prin urmare, aplicarea automată a sancţiunii complementare pentru o faptă care nu are legătură directă cu conduita din trafic a contravenientului şi fără posibilitate de individualizare faţă de situaţia de fapt concretă aduce atingere principiului fundamental al proporţionalităţii.
    18. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind precise şi clare, agentul constatator urmând să detalieze în actul sancţionator indicaţiile, semnalele şi dispoziţiile pe care petenţii le încalcă. Totodată, persoanele sancţionate contravenţional au posibilitatea de a formula plângere contravenţională, în măsura în care consideră că au fost sancţionate în mod nejustificat, aşa încât dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere drepturilor petentului.
    19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 lit. a) şi cele ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - art. 31 lit. a):
    "Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate:
    a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;"

    – art. 100 alin. (3) lit. f):
    "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (...)
    f) nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu;."

    23. Autorii excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, în art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 462 din 15 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 19 februarie 2025, Decizia nr. 418 din 24 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 19 februarie 2025, şi Decizia nr. 454 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 11 ianuarie 2023, excepţia fiind respinsă ca neîntemeiată.
    25. Astfel, în jurisprudenţa sa, din analiza conţinutului normativ al dispoziţiilor legale criticate, Curtea a observat că aceste norme reglementează sancţiunea pentru nerespectarea de către participanţii la trafic a semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
    26. Cu privire la pretinsa lipsă de claritate şi previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate, aplicând jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut că aceste norme, potrivit cărora nerespectarea de către participanţii la trafic a semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu constituie contravenţie, au un conţinut normativ clar şi precis pentru a putea fi aplicate şi oferă suficiente repere pentru ca destinatarii acestora - în cazul de faţă, participanţii la trafic - să înţeleagă sensul lor şi să îşi adapteze conduita. Aşadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate respectă exigenţele de calitate a legii, fiind conforme art. 1 alin. (5) din Constituţie. De altfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice au fost explicitate „semnalele“ poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
    27. În ceea ce priveşte invocarea art. 53 din Constituţie, prin Decizia nr. 563 din 31 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 26 februarie 2025, paragraful 93, Curtea a reţinut că nu poate fi primită această critică întrucât, aşa cum a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa, dreptul de a conduce autovehicule/vehicule nu este un drept fundamental (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 304 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 11 august 2016, paragraful 17, Decizia nr. 430 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 9 octombrie 2019, paragraful 24, şi Decizia nr. 374 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 5 octombrie 2021, paragraful 15). Astfel, fără a aduce atingere art. 53 din Constituţie, normele legale criticate nu restrâng exerciţiul unor drepturi fundamentale, ci prevăd sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public. Pe de altă parte, norma constituţională prevede, între alte situaţii, că exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns şi pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 891 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 1 martie 2021, paragraful 20).
    28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză.
    29. Distinct de considerentele mai sus invocate, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 23 alin. (12) din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 537 din 6 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1002 din 13 decembrie 2016, paragraful 16, şi Decizia nr. 415 din 24 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din data de 20 ianuarie 2025, paragraful 18, cu privire la principiul legalităţii incriminării, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a statuat că această cerinţă este îndeplinită atunci când un justiţiabil are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanţe şi în urma obţinerii unei asistenţe judiciare adecvate, care sunt actele şi omisiunile ce pot angaja răspunderea sa şi care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora (a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunţată în Cauza Cöeme şi alţii împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunţată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51, Hotărârea din 29 martie 2006, pronunţată în Cauza Achour împotriva Franţei, paragrafele 41 şi 42, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 şi 34). Or, textele legale criticate reglementează în mod clar, precis şi previzibil atât faptele a căror sancţionare o prevăd, cât şi pedepsele contravenţionale aplicabile, nefiind de natură să contravină principiului legalităţii incriminării prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituţie.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.-d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Bădulescu în Dosarul nr. 18.963/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi de Judecătoria Târgu Mureş - Secţia civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 14.266/320/2016*/a1 şi constată că dispoziţiile art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi Judecătoriei Târgu Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 276 din 29 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 276 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 276 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice