Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 275 din 29 mai 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 275 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 962 din 17 octombrie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea TNA Service 2001 - S.R.L. în Dosarul nr. 6.928/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 602D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că dispoziţiile de lege criticate se aplică fără discriminare tuturor celor aflaţi în ipoteza edictată de norma juridică. Se arată că, în realitate, nemulţumirea autoarei excepţiei constă în faptul că nu a putut beneficia de Decizia nr. 16 din 20 iulie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.928/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Excepţia a fost ridicată de Societatea TNA Service 2001 - S.R.L. într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 16 din 20 iulie 2020, a decis că termenul de prescripţie a răspunderii contravenţionale pentru contravenţiile prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, constând în executarea, fără autorizaţie de construire, a unei construcţii ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată la data constatării contravenţiei, curge de la data terminării în fapt a construcţiei.
    6. Se susţine că atâta vreme cât Decizia nr. 16 din 20 iulie 2020 statuează că termenul de prescripţie curge de la data terminării în fapt a construcţiei şi cum lucrările de amenajare a magazinului proprietatea autoarei excepţiei au fost terminate în data de 14 ianuarie 2014, chiar dacă aşa-zisa contravenţie a fost constatată în data de 12 martie 2018, este fără echivoc că termenul de prescripţie de trei ani prevăzut de dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 50/1991 a fost cu mult depăşit, împlinindu-se la data de 14 ianuarie 2017.
    7. În aceste condiţii, autoarea excepţiei susţine că nu a beneficiat de unificarea practicii jurisprudenţiale pe care Decizia nr. 16 din 20 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a realizat-o, fiind nevoită să solicite instanţei judecătoreşti anularea procesului-verbal de contravenţie.
    8. Totodată, aceasta afirmă că, în condiţiile în care cele două orientări jurisprudenţiale diametral opuse ar fi fost unificate la momentul săvârşirii aşa-zisei contravenţii, ar fi putut beneficia de avantajul termenului de prescripţie, aşa cum l-a definit Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în Decizia nr. 16 din 20 iulie 2020. În atare situaţie, prin raportare la momentul pronunţării acestei decizii, este evident că persoanele care s-au adresat justiţiei cu probleme similare, anterior apariţiei acesteia, au fost private de avantajul acestui termen de prescripţie, aşa cum a fost caracterizat prin faptul că acesta curge de la data terminării în fapt a construcţiei. Aşadar, în cazul în care autoarea excepţiei ar fi fost beneficiara unui termen de prescripţie, care să curgă de la momentul terminării în fapt a construcţiei, nu ar mai fi fost nici „beneficiara“ dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991.
    9. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât toate persoanele care s-au aflat în situaţia autoarei excepţiei şi au fost sancţionate în baza art. 26 din Legea nr. 50/1991, anterior pronunţării Deciziei nr. 16 din 20 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au beneficiat de acelaşi tratament juridic, fără discriminare, iar accesul liber la justiţie a fost respectat prin formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, care au următorul cuprins:
    "(1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:
    a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;
    b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
(2) În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
(4) În situaţiile prevăzute la art. 24, organele de control vor putea cere organelor judiciare să dispună măsurile menţionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei să dispună oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
(5) Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit."

    14. Autoarea excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei.
    15. Cu titlu prealabil, Curtea observă că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, la data de 12 martie 2018 autoarea excepţiei a fost sancţionată contravenţional şi s-a dispus oprirea lucrărilor şi intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire, iar, în caz contrar, desfiinţarea lucrărilor nelegal executate. Aceasta a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, solicitând anularea acestuia, iar, în subsidiar, diminuarea cuantumului amenzii aplicate, însă instanţa a respins acţiunea formulată, sentinţa instanţei de fond rămânând definitivă, prin respingerea apelului. În prezenta cauză, constatând că nu s-au adus la îndeplinire măsurile dispuse prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei din data de 12 martie 2018, prin cererea de chemare în judecată, Poliţia Locală Sector 1 a solicitat instanţei să dispună obligarea autoarei excepţiei la intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire, în caz contrar, obligarea acesteia la desfiinţarea lucrărilor realizate fără autorizaţie, iar în măsura în care nu se va conforma sentinţei în termenul stabilit de către instanţă, să fie împuternicită pentru demolarea construcţiei edificate fără autorizaţie de construire, conform art. 32 alin. (3) din Legea nr. 50/1991.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci este, în realitate, nemulţumită de modul de aplicare a dispoziţiilor de lege criticate, susţinând că, atâta vreme cât Decizia nr. 16 din 20 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii statuează că termenul de prescripţie curge de la data terminării în fapt a construcţiei şi cum lucrările de amenajare a magazinului proprietatea sa au fost terminate în data de 14 ianuarie 2014, chiar dacă aşa-zisa contravenţie a fost constatată în data de 12 martie 2018, este fără echivoc că termenul de prescripţie de trei ani prevăzut de dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 50/1991 a fost cu mult depăşit, împlinindu-se la data de 14 ianuarie 2017.
    17. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în realitate, aspectele criticate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă chestiuni de aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa sa de soluţionare, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conform cărora instanţa de contencios constituţional asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei.
    18. Curtea reţine că, printr-o jurisprudenţă constantă, s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Referitor la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a statuat că acestea presupun identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea în acest sens Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 164 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 20).
    19. Totodată, Curtea a constatat că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice consacrate în drept. Astfel, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 -, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea în acest sens Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 294 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024).
    20. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională interpretarea legii, acestea fiind atribuţia exclusivă a instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi a instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    21. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, excepţie ridicată de Societatea TNA Service 2001 - S.R.L. în Dosarul nr. 6.928/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016