Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 274 din 4 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 274 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 754 din 19 august 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată de Maria Bereşescu, Alin Bereşescu şi de Ovidiu Bereşescu în Dosarul nr. 910/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 93D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, tinzându-se la modificarea textului, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, deoarece se aplică în mod egal tuturor celor ce sunt vizaţi de ipoteza normei legale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 910/102/2017, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Maria Bereşescu, Alin Bereşescu şi de Ovidiu Bereşescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care solicită acordarea/plata diferenţelor salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016 cuvenite antecesorului lor în calitate de fost cadru didactic pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, precum şi a dobânzilor aferente.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că interpretarea dată prevederilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 este în sensul că beneficiari ai acestor norme nu pot fi decât cadrele didactice în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii în discuţie. Faţă de această împrejurare, se apreciază că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuţie, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului. Se precizează că normele criticate reglementează modalitatea de punere în executare a drepturilor salariale respective în situaţia în care nu au fost plătite, iar nu naşterea creanţei. Astfel, această interpretare conduce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, 44, 46 şi 53 şi ale art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece criteriul de diferenţiere este dat de împrejurarea că beneficiarul direct nu mai este în viaţă la momentul executării creanţei salariale, care constituie un drept de proprietate privată al titularilor acestora şi care este transmis pe calea moştenirii. Prin urmare, se consideră că restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate, respectiv al moştenirii nu este rezonabilă faţă de scopul urmărit de actul normativ în ansamblu.
    6. Tribunalul Mureş - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În contextul unei anumite interpretări ce decurge dintr-un cumul de argumente, textul criticat instituie o diferenţă de tratament juridic între, pe de o parte, salariaţii titulari ai diferenţelor salariale care sunt în viaţă la data intrării în vigoare a legii şi moştenitorii acestora şi, pe de altă parte, salariaţii titulari ai diferenţelor salariale care au decedat anterior acestei date, dar care totuşi au prestat muncă în aceeaşi perioadă prevăzută de legea în discuţie şi cărora li se cuveneau exact aceleaşi diferenţe salariale pentru aceeaşi perioadă şi în baza aceloraşi acte normative, precum şi moştenitorii acestora. Astfel, unicul criteriu de aplicare a tratamentului diferit este data decesului salariatului titular al diferenţelor de drepturi salariale izvorâte din aplicarea unora şi aceloraşi acte normative, care nu este un criteriu obiectiv şi rezonabil, ci este unul aleatoriu. Prin urmare, prevederile criticate sunt neconstituţionale prin faptul că instituie măsura excluderii de la beneficiul dreptului de creanţă stabilit prin legea în discuţie a moştenitorilor cadrelor didactice care erau decedate la data intrării în vigoare a acestei legi, dar care se aflau încadrate în muncă în perioada de referinţă, fiind incidente prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 41 alin. (1), ale art. 44 şi ale art. 46 alin. (2).
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 5 mai 2016, care au următorul cuprins:
    "(1) Personalului didactic din învăţământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu i s-au acordat diferenţele salariale, indiferent din ce motiv şi pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, i se plătesc aceste drepturi eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:
    a) în primul an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale;
    b) în al doilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale;
    c) în al treilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
    d) în al patrulea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
    e) în al cincilea an de la data intrării în vigoare a prezentei legi se plăteşte 35% din valoarea diferenţelor salariale.
(2) Plata sumelor prevăzute la alin. (1) se face anual, în mod eşalonat, în tranşe trimestriale egale."

    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 46 referitor la garantarea dreptului de moştenire şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 paragraful 1 referitor la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia au în vedere o pretinsă neconstituţionalitate a normelor criticate prin prisma interpretărilor date acestora de către autorităţile îndrituite cu aplicarea în concret a legii. Astfel, se consideră că sunt neconstituţionale, în măsura în care îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuţie, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului. Aşadar, critica are în vedere următoarea interpretare: dacă sunt excluşi moştenitorii de la beneficiul drepturilor salariale cuvenite antecesorului lor pentru perioadele lucrate anterior decesului şi dacă beneficiari ai prevederilor legale criticate nu pot fi decât cadrele didactice în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii.
    13. Cu privire la cadrul legislativ în materia plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, din evaluarea dinamicii legislative în materie, Curtea observă că în decursul timpului au fost adoptate mai multe acte normative, respectiv: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din data de 19 decembrie 2012, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 şi unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din data de 5 decembrie 2014 [art. 19 alin. (3): Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt destinate: plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, în cuantumul prevăzut pentru anul 2014 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar (...), prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării].
    14. Examinând cadrul legislativ în materie, Curtea constată că Legea nr. 85/2016 are ca obiect de reglementare plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011. În cuprinsul acesteia sunt prevăzute: sursele financiare din care se plătesc diferenţele de drepturi salariale pentru personalul didactic din învăţământul de stat stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive până la data intrării în vigoare a prezentei legi; modalitatea de plată a acestor diferenţe salariale; actualizarea cu indicele de inflaţie; autoritatea sau unitatea de învăţământ care va efectua aceste plăţi; precum şi unele aspecte ce ţin de plata acestor restanţe şi pentru personalul didactic pensionat care este îndreptăţit să primească diferenţele salariale, respectiv pentru cel care se pensionează după intrarea în vigoare a acestei legi şi pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat încadrat în sistem de plată cu ora.
    15. Astfel, o primă problemă reglementată prin Legea nr. 85/2016 este prevăzută la art. 1, care prevede că diferenţele de drepturi salariale pentru personalul didactic din învăţământul de stat, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor legale [Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, Legea-cadru nr. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010, şi Legea nr. 285/2010], stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se plătesc din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru finanţarea cheltuielilor de personal din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitare de stat, precum şi din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pentru personalul didactic din inspectoratele şcolare şi din unităţile aflate în subordinea acestora, în conformitate cu dispoziţiile actelor normative care reglementează plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice.
    16. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 85/2016, criticate în prezenta cauză, Curtea observă că acestea dispun că personalului didactic din învăţământul de stat căruia, până la data intrării în vigoare a acestei legi, nu i s-au acordat diferenţele salariale, indiferent din ce motiv şi pe baza căror decizii, pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 [aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008], ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010, i se plătesc aceste drepturi eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel: a) în primul an de la data intrării în vigoare a legii criticate se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale; în al doilea an de la data intrării în vigoare a legii se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale; c) în al treilea an de la data intrării în vigoare a legii se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale; în al patrulea an de la data intrării în vigoare a legii se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale; în al cincilea an de la data intrării în vigoare a legii se plăteşte 35% din valoarea diferenţelor salariale. Plata acestor sume se face anual, în mod eşalonat, în tranşe trimestriale egale.
    17. În continuare se precizează că pentru personalul didactic pensionat, care este îndreptăţit să primească diferenţe salariale pentru perioada prevăzută la art. 2 din aceeaşi lege, plata acestora se face într-o singură tranşă, iar pentru personalul didactic care se pensionează după data intrării în vigoare a prezentei legi, plata diferenţelor salariale se face eşalonat, astfel încât să fie încheiată cel mai târziu la data pensionării [art. 3 din Legea nr. 85/2016].
    18. În acest context, Curtea observă că prevederile criticate, precum şi Legea nr. 85/2016, în ansamblul său, nu instituie drepturi noi, ci stabilesc modalitatea de plată a diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 şi neachitate de angajator ce au fost reglementate prin prevederile: Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 [aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008], ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010.
    19. Prin urmare, având în vedere critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prin care apreciază că dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 85/2016 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că „îi exclud de la beneficiul acestora pe succesorii în drepturi ai personalului didactic decedat anterior intrării în vigoare a legii în discuţie, respectiv de la beneficiul drepturilor salariale aferente perioadelor lucrate anterior decesului“, Curtea observă că acestea au în vedere o interpretare şi o aplicare a normelor criticate. Or, asemenea critici nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, întrucât interpretarea şi aplicarea legii ţin de competenţa instanţelor de judecată sau a celor chemaţi să dea efectivitate normelor legale.
    20. În ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speţa de faţă este vorba de aplicarea Legii nr. 85/2016 în coroborare cu Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ale Legii-cadru nr. 330/2009, ale Legii-cadru nr. 284/2010 şi ale Legii nr. 285/2010, precum şi cu Codul muncii şi cu Codul civil.
    21. Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    22. Faţă de această împrejurare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008-13 mai 2011, excepţie ridicată Maria Bereşescu, Alin Bereşescu şi de Ovidiu Bereşescu în Dosarul nr. 910/102/2017 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016