Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 273 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 273 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 982 din 24 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌────────────────────────┬─────────────┐
│Marian Enache           │- preşedinte │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Mihaela Ciochină        │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Cristian Deliorga       │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Dimitrie-Bogdan Licu    │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Laura-Iuliana Scântei   │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Gheorghe Stan           │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Livia Doina Stanciu     │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Elena-Simina Tănăsescu  │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Varga Attila            │- judecător  │
├────────────────────────┼─────────────┤
│Bianca Drăghici         │- judecător  │
└────────────────────────┴─────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Adrian Papa în Dosarul nr. 4.118/30/2020 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 292D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei a depus un înscris în cuprinsul căruia susţine, în esenţă, că în speţă sunt aplicabile Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022 şi Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023 referitoare la dispoziţiile art. 9 teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, prin care s-a statuat că ordonanţa menţionată a fost declarată neconstituţională în integralitate în raport cu calitatea de poliţist.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.214D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Ioan Mira în Dosarul nr. 37.319/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.214D/2021 la Dosarul nr. 292D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 ultima teză din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, raportat la Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, şi ale art. 25, 27, 43 şi 47 din acelaşi act normativ, raportat la Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, decizii prin care s-a constatat neconstituţionalitatea acestora. Se arată că, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională, excepţia de neconstituţionalitate cu privire la celelalte dispoziţii criticate nu îşi mai justifică pertinenţa în cauzele în care a fost invocată, deciziile menţionate nefiind de natură a produce efecte concrete în aceste litigii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.118/30/2020, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. Excepţia a fost ridicată de Adrian Papa, în calitate de poliţist, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de anulare a unor hotărâri emise de Comisia de Jurisdicţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.
    8. Prin Sentinţa civilă nr. 3.378 din 29 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 37.319/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 şi 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor. Excepţia a fost ridicată de Ioan Mira, în calitate de poliţist, într-o cauză având ca obiect soluţionarea, printre altele, a unei cereri de anulare a unor hotărâri emise de Comisia de Jurisdicţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi de Comisia de soluţionare a contestaţiilor.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că, începând cu Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, majoritatea dispoziţiilor actului normativ criticat nu mai corespund realităţilor socioeconomice şi juridice şi contravin dispoziţiilor din Constituţie şi din Convenţie.
    10. Se arată că, potrivit art. 714 din Codul de procedură civilă, termenul pentru formularea contestaţiei la executare este de 15 zile, iar prin efectul ordonanţei criticate, există riscul depăşirii acestui termen, nemaiexistând posibilitatea iniţierii unei contestaţii la executare şi încălcându-se dreptul la un proces echitabil, într-un termen rezonabil. Mai mult, se încalcă şi dreptul la apărare, întrucât textele de lege criticate nu prevăd modalităţile de apărare a celui obligat la plată în urma cercetării administrative.
    11. Se consideră că, prin Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, se materializează riscul ultraactivării Codului muncii din 1972, contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie, aspect de natură a atrage şi încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.
    12. Se susţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi, întrucât o parte din cetăţeni sunt judecaţi în baza anumitor legi, iar militarii în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998. Se menţionează că, în speţă este vorba despre poliţist - funcţionar public cu statut special, supus unor interdicţii stabilite prin lege, căruia îi sunt restrânse exercitarea mai multor drepturi şi libertăţi fundamentale, dar care este judecat pentru o răspundere materială în baza unor norme lipsite de claritate şi previzibilitate, întrucât nu sunt precizate cazurile care declanşează cercetarea administrativă şi definiţiile situaţiilor respective fiind vagi.
    13. Se mai susţine că art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 devine lipsit de eficienţă, având în vedere că stagiul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.
    14. Se consideră că ordonanţa criticată contravine dispoziţiilor art. 9 din Legea fundamentală, întrucât sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale nu pot acorda cercetatului administrativ consiliere, membrul de sindicat neputând beneficia de protecţie în faţa abuzurilor şefilor ierarhici. În cazul unei cercetări administrative, obligaţia de informare trebuie să vină din partea comisiei, însă lipsa transparenţei instituţionale determină încălcarea art. 6 pct. 1 din Convenţie, aşa încât ordonanţa criticată lasă deschisă calea abuzurilor de drept în ceea ce priveşte cercetarea administrativă.
    15. Se mai menţionează că şeful poliţiei/comandantul unităţii militare se substituie judecătorului, contrar dispoziţiilor art. 124 corelate cu art. 126 din Constituţie, având în vedere că aceştia nu au atribuţia de a analiza legalitatea propriului act - decizia de imputare.
    16. Se apreciază că Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 a creat suficientă confuzie, din perspectiva competenţei materiale funcţionale a instanţelor judecătoreşti care soluţionează astfel de litigii, ceea ce a dus la o practică neunitară în această materie. Însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 23 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2019 a stabilit că litigiile având ca obiect acţiuni în anularea deciziilor de imputare şi a hotărârilor comisiilor de jurisdicţie a imputaţiilor constituite la nivelul ministerelor şi autorităţilor publice centrale, promovate de militarii nominalizaţi de art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, de militarii aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării prevăzuţi de art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 şi de funcţionarii publici din structura instituţiilor publice prevăzute la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, sunt de competenţa tribunalului - secţia contencios administrativ şi fiscal.
    17. Se susţine că în cuprinsul ordonanţei nu se regăseşte nicio reglementare referitoare la suspendarea de drept a titlului executoriu până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, aşa cum prevede Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi Codul de procedură civilă.
    18. Se apreciază că se impune constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 împreună cu instrucţiunile emise în baza ei şi adoptarea unui nou act normativ care să garanteze funcţionarului public cu statut special accesul la o instanţă de judecată constituită şi funcţională în baza principiilor constituţionale.
    19. Se susţine încălcarea art. 51 şi 52 din Constituţie, întrucât nu este descrisă procedura recuperării sumelor reţinute în baza deciziei de imputare.
    20. Se mai susţine existenţa unei discriminări între angajatul cu contract individual de muncă din afara sistemului de apărare naţională şi ordine publică căruia i se aplică strict dispoziţiile Codului muncii şi personalul civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne căruia i se aplică dispoziţiile ordonanţei criticate.
    21. Se consideră, în esenţă, că numeroase dispoziţii din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 sunt neconstituţionale, întrucât instituie un paralelism legislativ (art. 13), conţin noţiuni care fie nu sunt definite de legislaţia actuală, fie nu mai sunt de actualitate (art. 14), definesc răspunderea materială a militarilor, fără a descrie în mod clar modalitatea răspunderii (art. 15), instituie o modalitate de obligare la restituirea sumelor nedatorate, în condiţiile în care există instituţia controlului financiar preventiv aşa cum este definit prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi Legea contabilităţii nr. 82/1991 (art. 20), reglementările sunt neadecvate şi conduc la vulnerabilitate, ceea ce afectează buna funcţionare a instituţiilor şi autorităţilor statului (art. 24, 25 şi 27), debitorul nu beneficiază de dreptul la un proces echitabil din cauza termenelor procedurale lungi (art. 30 şi 32), iar modalitatea de recuperare a debitelor şi după încetarea raporturilor de serviciu contravine Constituţiei (art. 47).
    22. În final, se apreciază că Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 a fost emisă de către Guvern fără a fi justificată urgenţa şi fără a se identifica oportunitatea actului, şi încalcă şi dispoziţiile art. 118 şi pe cele ale art. 73 coroborat cu art. 76 din Constituţie, dispoziţiile Convenţiei şi ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, precum şi tratatele la care România este parte.
    23. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate.
    24. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că atât Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, cât şi Legea nr. 360/2002 prevăd dreptul la apărare a persoanei cercetate disciplinar, apărare care se poate exercita de reclamant prin prezenţa şi audierea sa în timpul cercetării, prin asigurarea dreptului de apărare prin avocat sau prin reprezentantul sindicatului care are studii juridice.
    25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, aprobată prin Legea nr. 25/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 28 ianuarie 1999, dispoziţii care, în redactarea avută la data sesizării Curţii Constituţionale, prevedeau reglementarea răspunderii materiale a militarilor într-un act normativ special, definirea termenului „militari“, categoriile de militari cărora le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 şi condiţiile angajării răspunderii materiale a militarilor şi procedura angajării răspunderii materiale a militarilor.
    29. Curtea observă că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 a fost modificată şi completată prin art. I din Legea nr. 279/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023, şi republicată în temeiul art. IV din aceeaşi lege, dându-se textelor o nouă numerotare. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Aşadar, obiect al excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023.
    30. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) - (5) privind statul de drept, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 9 referitor la sindicate, patronate şi asociaţii profesionale, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 108 privind actele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 referitor la forţele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 125 referitor la statutul judecătorilor, art. 126 privind instanţele judecătoreşti, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac şi art. 130 privind poliţia instanţelor. De asemenea, se mai invocă art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv şi art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    31. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 29 mai 2023, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 9 teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică în privinţa poliţiştilor.
    32. Astfel, prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, precitată, paragrafele 29 şi 30, Curtea a constatat că menţinerea egalităţii de tratament juridic, la nivelul legislaţiei aplicabile cu privire la stabilirea răspunderii materiale pentru pagube aduse patrimoniului unităţii angajatoare, între categoria socioprofesională a militarilor, pe de o parte, şi cea a poliţiştilor, pe de altă parte, contravine principiului egalităţii prevăzut de art. 16 din Constituţie, care impune pentru situaţii diferite în mod obiectiv reglementarea unui tratament juridic diferit, adaptat specificităţii activităţii fiecărei categorii de personal. Or, Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 se adresează personalului militar, în timp ce poliţiştii se încadrează în categoria personalului civil, fiind funcţionari publici cu statut special, astfel că sintagma „precum şi salariaţilor civili din structura instituţiilor publice prevăzute la art. 2“ din cuprinsul art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 este neconstituţională prin raportare la categoria socioprofesională a poliţiştilor.
    33. Totodată, Curtea a constatat o incompatibilitate de rang legislativ între prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 - act normativ asimilat legii ordinare, conform Legii nr. 25/1999 de aprobare - şi cele ale Legii nr. 360/2002, lege organică, sub aspectul încălcării art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, care stabileşte rangul de lege organică pentru reglementarea statutului funcţionarilor publici. Astfel, este neconstituţional ca, ulterior adoptării Legii nr. 360/2002, prin care poliţiştii au fost încadraţi în categoria funcţionarilor publici, un element determinant al statutului acestora, reprezentat de răspunderea materială, ca parte a răspunderii juridice ce trebuie să definească în mod specific statutul juridic al unei anumite categorii socioprofesionale şi care, în cazul de faţă, trebuie integrat într-o lege organică, să fie în continuare reglementat printr-o lege ordinară, chiar şi prin utilizarea unei simple norme/sintagme de trimitere. Sintagma „precum şi salariaţilor civili din structura instituţiilor publice prevăzute la art. 2“ din cuprinsul art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 - act normativ anterior Legii nr. 360/2002 - nu mai corespunde noii opţiuni a legiuitorului exprimate prin stabilirea unui nou statut juridic al poliţistului prin această din urmă lege, devenind astfel anacronică şi generând incoerenţă legislativă, incompatibilă cu exigenţele principiului supremaţiei Constituţiei, al legalităţii şi al securităţii juridice, consacrate de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    34. Având în vedere cele menţionate, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 9 teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică în privinţa poliţiştilor, întrucât art. 9 reglementa sfera de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998.
    35. Curtea reţine că, în prezentele cauze, autorii excepţiei au calitatea de poliţişti şi, în temeiul dispoziţiilor legale supuse controlului de constituţionalitate, au fost cercetaţi administrativ pentru stabilirea răspunderii materiale pentru pagube produse Ministerului Afacerilor Interne.
    36. Curtea constată că, întrucât art. 9 reglementa sfera de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998, iar teza finală a acesteia a fost declarată neconstituţională, ca efect al Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2023, nicio dispoziţie din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 nu se mai poate aplica poliţiştilor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, paragraful 29).
    37. Faţă de data invocării prezentelor excepţii de neconstituţionalitate şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2023, excepţia de neconstituţionalitate a art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
    38. Chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătoreşti conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla spre soluţionare pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 258 din 27 aprilie 2023 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 481 din 21 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 16 ianuarie 2024, paragraful 85).
    39. De altfel, Curtea observă că având în vedere deciziile Curţii Constituţionale nr. 649 din 15 decembrie 2022 şi nr. 258 din 27 aprilie 2023, cu impact asupra răspunderii materiale a poliţistului, prin art. I pct. 30 şi 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 28 iunie 2024, legiuitorul a intervenit şi a modificat art. 63 şi a introdus noi articole, respectiv art. 63^1-art. 63^10, ce cuprind dispoziţii privind răspunderea civilă şi materială a poliţistului, pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne.
    40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 7, art. 9, art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (1), art. 16, art. 19, art. 20, art. 22-35, art. 37-40, art. 43 şi ale art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 279/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Adrian Papa în Dosarul nr. 4.118/30/2020 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Ioan Mira în Dosarul nr. 37.319/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 273 din 29 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"